HCM nr. 1518/1960

Articolul 1

În fiecare centru regional funcționează un notariat de stat regional, care are și atributia de îndrumare și control a notariatelor de stat din regiunea respectiva.

În Capitala Republicii Populare Române funcționează Notariatul de Stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București, care are și atributia de îndrumare și control a notariatelor de stat din Capitala Republicii Populare Române și din regiunea București.

În raioane și orașe, altele decît centre regionale, funcționează notariate de stat de raion și de oraș; un singur notariat de stat poate funcționa pentru oraș și raion, ori pentru doua sau mai multe raioane.

În același oraș, cu excepția Capitalei Republicii Populare Române, unde vor putea funcționa notariate de raion de oraș, nu va funcționa decît un singur notariat de stat, indiferent de numărul unităților administrativ-teritoriale.

Numărul și sediile notariatelor de stat, altele decît cele regionale, se stabilesc prin ordinul Ministrului Justiției.

Articolul 2

Actele notariale se îndeplinesc la notariatele de stat prin notari de stat.

Notarii de stat sînt încadrați în următoarele funcțiuni: notar șef, notar șef adjunct, notar principal și notar.

Notarii de stat sînt ajutați în exercitarea funcțiunii lor de secretari șefi, secretari și alt personal necesar.

Notariatele de stat regionale, Notariatul de Stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București și notariatele de stat de raion de oraș din București sînt conduse de notari șefi, iar celelalte notariate de stat, de notari principali.

Articolul 3

Notar de stat poate fi cel care:

a) este cetățean român și are folosință și exercițiul tuturor drepturilor civile și politice, bucurindu-se de o reputație nestirbita;

b) are studii juridice superioare, cu examenul de stat.

Notarul de stat nou numit va efectua un stagiu de 2 ani, după terminarea căruia va depune un examen de definitivare, fiind retribuit pe timpul stagiului cu 75% din salariul funcției de notar de stat la poziția medie de salarizare.

Poate fi numit notar de stat, fără a fi necesar stagiul și examenul de definitivare, cel care a fost judecător, notar de stat, ori a avut o vechime de cel puțin 3 ani în una din următoarele funcțiuni: consilier în Ministerul Justiției, procuror sau anchetator penal, consultant la Tribunalul Suprem, jurisconsult, lucrator în cadrul unor direcții, secții sau birouri juridice cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice, avocat definitiv, arbitru de stat ori consultant arbitral.

Notarii de stat nu pot ocupa alte funcții retribuite, în afară de acelea legate de activitatea didactica - juridică și publicistica.

Articolul 4

Pentru a fi notar principal se cere o vechime de cel puțin 2 ani în munca de notar de stat.

Pentru a fi notar șef adjunct se cere o vechime de cel puțin un an în munca de notar principal sau cel puțin 4 ani în munca de notar de stat.

Pentru a fi notar șef se cere o vechime de cel puțin 2 ani în munca de notar principal sau cel puțin 5 ani în munca de notar de stat.

Ca vechime în funcția de notar de stat se socotește și timpul în care s-a prestat efectiv munca într-una din funcțiile arătate în art. 3 alin. III.

Articolul 5

Angajarea notarilor de stat și desfacerea contractului lor de muncă se face de către Ministrul Justiției.

Angajarea secretarilor și a celorlalți lucrători necesari notariatelor de stat se face, după caz, de către notarii șefi ai notariatelor de stat regionale, sau de către notarul șef al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București.

Articolul 6

Notarii de stat sînt obligați să se prezinte la serviciu în termen de 10 zile de la data stabilită pentru intrarea lor în funcție. Acest termen poate fi prelungit numai de Ministrul Justiției.

La încetarea contractului de muncă sau la trecerea în alt loc de muncă, notarii de stat sînt obligați sa termine toate lucrările la care au participat, în cel mult 10 zile.

Articolul 7

Notarii de stat vor fi caracterizați periodic cu privire la activitatea lor profesională și corespunderea lor în munca, de conducătorii notariatelor de stat și de organele de control ale Ministerului Justiției.

Articolul 8

La Notariatul de stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București precum și la notariatele de stat care vor fi determinate prin ordinul Ministrului Justiției, funcționează servicii de traduceri, cu numărul necesar de traducatori salariați.

Prin ordinul Ministrului Justiției se vor putea stabili notariatele de stat la care vor putea efectua traduceri și traducatori autorizați.

Ministrul Justiției, de acord cu Ministrul Finanțelor și Președintele Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii, va stabili în termen de 90 zile de la publicarea prezentului regulament, normele de recrutare, funcționare și retribuire a traducatorilor autorizați.

Articolul 9

Abaterile cu caracter disciplinar, săvîrșite de notarii stat, se judeca de către colegii disciplinare care sînt constituite și funcționează pe lîngă notariatele de stat regionale, respectiv Notariatul de stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București.

Colegiile disciplinare se compun din notarul șef al notariatului regional, respectiv al Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București ca președinte și doi notari stat, de orice grad, numiți pe termen de 2 ani de Ministrul Justiției.

Secretarul colegiului disciplinar va fi unul dintre secretarii notariatului de stat regional, respectiv al Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București, desemnat de notarul șef.

Colegiile disciplinare judeca abaterile disciplinare săvîrșite de către notari, notari principali și notari șefi adjuncți, din circumscripția notariatului de stat regional, respectiv a Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București, excepția notarilor șefi adjuncți de la acest din urma notariat.

Articolul 10

Abaterile săvîrșite de către notarii șefi precum și cele săvîrșite de către notarii șefi adjuncți de la Notariatul de stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București vor fi judecate de un colegiu disciplinar special, compus dintr-un președinte și doi membri, numiți pe termen de 2 ani de Ministrul Justiției dintre notarii șefi.

Secretarul colegiului disciplinar special va fi unul dintre secretarii șefi și notariatelor de stat din Capitala Republicii Populare Române, desemnat de către președintele colegiului.

Articolul 11

Trimiterea în judecata disciplinară se face de către:

a) Ministrul Justiției pentru toate categoriile de notari;

b) notarul șef al notariatului de stat regional, respectiv notarul șef al Notariatului de stat al Capitalei Republicii Populare Române și regiunii București, pentru categoriile de notari de stat prevăzute de art. 9 alineatul ultim.

Dispozițiile statutului disciplinar al judecătorilor se aplică în mod corespunzător și notarilor de stat, în măsura în care nu se dispune altfel prin prezentul regulament.

Împotriva deciziilor colegiilor disciplinare prevăzute de art. 9 și 10 se poate face intimpinare la Ministerul Justiției, în termen de 15 zile de la comunicarea copiei de pe decizie.

Articolul 12

Notarul de stat poate îndeplini actele notariale și în afară sediului notariatului de stat la care funcționează, atunci cînd partea interesată în act este împiedicată din motive temeinice de a se prezenta la sediul notariatului de stat.

De asemenea actul se poate îndeplini în afară sediului notariatului de stat, dacă la săvîrșirea acelui act este interesat un grup de oameni ai muncii, care fac parte dintr-o organizație socialistă, sau care vor să se constituie într-o asemenea organizație.

Îndeplinirea actului în afară sediului se va putea face de notarul de stat în întreaga circumscripție a notariatului de stat.

Articolul 13

Repartizarea activității între notariatele de stat din Capitala Republicii Populare Române poate fi modificată prin instrucțiuni date de Ministrul Justiției.

Articolul 14

Notarul de stat nu poate îndeplini acte notariale în care sînt interesați, în orice calitate, el, soțul sau, ori o ruda a sa sau a soțului sau pînă la gradul IV inclusiv.

Articolul 15

Notarul de stat și ceilalți angajați ai notariatelor de stat sînt obligați sa păstreze secretul actelor notariale pe care le întocmesc.

Articolul 16

Înscrisurile întocmite de notariatele de stat, copiile de pe ele și adeverintele constatind îndeplinirea de acte notariale se vor elibera numai părților și persoanelor care justifica un interes, cît și organelor judecătorești sau de urmărire penală, în cazurile prevăzute de lege.

Articolul 17

Pentru săvîrșirea unui act notarial, notarul de stat va proceda la constatarea identității părților și, după caz, a reprezentanților sau celor chemați a incuviinta actele pe care părțile le îndeplinesc, în toate cazurile arătate de art. 20 lit. f.

Articolul 18

În vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, notarul de stat este dator sa desluseasca raporturile reale dintre părți și să le dea explicațiile și îndrumările necesare asupra consecințelor juridice care decurg din actul juridic pe care părțile vor sa-l îndeplinească.

Notarul de stat va da înscrisurilor pe care le întocmește cuprinsul corespunzător voinței părților.

Articolul 19

Înainte de săvîrșirea oricărui act notarial, notarul de stat este dator sa verifice scopul urmărit de părți prin acel act.

Dacă pentru validitatea actului notarial legea prevede respectarea unor anumite condiții de împuternicire încuviințare, autorizare sau forme prealabile de orice fel, notarul de stat va constata îndeplinirea acestor condiții pe baza certificatelor sau a altor înscrisuri eliberate de organul competent.

Notarul de stat va refuza îndeplinirea oricărui act notarial referitor la înscrisuri al căror cuprins ar fi potrivnic dispozițiunilor legii, intereselor statului sau regulilor de conviețuire socialistă, precum și în cazul cînd nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. precedent.

Articolul 20

Notarul de stat încuviințează îndeplinirea actului notarial cerut, printr-o rezoluție semnată de el, pusă pe cererea părții.

Îndeplinirea actelor notariale, în afară de redactarea și traducerea înscrisurilor, se constata prin încheiere, întocmită de notarul de stat.

Încheierea va cuprinde:

a) denumirea notariatului de stat;

b) indicarea actului notarial savirsit ;

c) data îndeplinirii actului notarial;

d) locul unde s-a savirsit actul notarial, dacă acesta a fost efectuat în afară sediului notariatului de stat ;

e) numele notarului de stat care îndeplinește actul, cu excepția încheierilor prin care se da data certa înscrisurilor sau se legalizează copii de pe înscrisuri;

f) numele părților, domiciliul sau sediul acestora și faptul prezentării lor în persoana sau reprezentate ori asistate, precum și modul în care li s-a constatat identitatea, cu excepția încheierilor prin care se da data certa înscrisurilor, sau se legalizează copii de pe înscrisuri;

g) arătarea îndeplinirii condițiilor esențiale ale actului notarial savirsit, în raport cu natura acelui act;

h) mențiunea perceperii taxelor de timbru;

i) mențiunea despre săvîrșirea actului notarial;

j) sigiliul notariatului de stat;

k) semnatura notarului de stat care a îndeplinit actul.

Încheierea care nu cuprinde denumirea notariatului de stat, semnatura notarului, precum și arătarea îndeplinirii condițiilor esențiale după natura actului savirsit este nulă, afară de cazul cînd lipsurile pot fi împlinite prin conținutul rezoluției.

Articolul 21

Încheierile prin care se constata îndeplinirea actelor săvîrșite de notarii de stat, precum și orice acte de procedura, ca și înscrisurile părților, se vor întocmi în limba română, asigurindu-se în unitățile administrativ-teritoriale locuite de o populație de alta naționalitate decît cea română și folosirea limbii acelei populații.

Celor ce nu cunosc limba în care s-a întocmit înscrisul, li se garantează posibilitatea de a lua cunoștința de conținutul acestuia prin interpret.

Notariatele de stat pot savirsi acte și în legătură cu înscrisurile întocmite de părți într-o alta limba decît cea folosită potrivit dispozițiilor alin. 1, dar numai dacă notarul de stat cunoaște limba în care este întocmit înscrisul sau poate lua cunoștința de cele prevăzute în el, prin interpret.

Articolul 22

Încheierile care constata sau dispun îndeplinirea vreunui act dintre cele prevăzute în

art. 4 din decretul nr. 377/1960

pentru organizarea și funcționarea Notariatului de stat, dar care conțin erori materiale sau omisiuni, vor putea fi rectificate din oficiu sau la cererea părților interesate, prin încheieri separate, date pe baza mențiunilor din rezoluțiile ce constata îndeplinirea acelui act, precum și, după caz, a datelor cuprinse în dosar.

Rectificarea trebuie facuta pe toate exemplarele înscrisului.

2. Actele ce se îndeplinesc de notariatele de stat

A. Autentificarea înscrisurilor

Articolul 23

În vederea autentificării, notarul de stat va da citire înscrisului în auzul părților, pe care le va intreba dacă cele cuprinse în înscris exprima voința lor.

Părțile își vor manifesta consimțămîntul înaintea notarului de stat prin declarația lor verbală ca cele cuprinse în înscris sînt conforme voinței lor.

Articolul 24

Pentru motive temeinice, notarul de stat va putea lua separat, dar în aceeași zi, consimțămîntul părților care figurează în înscris.

Părțile nu pot reveni asupra consimtamintului dat decît de comun acord și numai înainte de autentificare.

Articolul 25

Declarația de voința a surdului, mutului sau surdo-mutului, stiutor de carte, se va da în scris în fața notarului de stat, prin inserarea de către parte, înaintea semnăturii, a mențiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit"

Dacă surdul, mutul sau surdo-mutul se găsește din orice motive în imposibilitate de a scrie, declarația de voința se va lua prin interpret, afară de cazul cînd notarul de stat va putea stabili fără dubiu voința părților.

Pentru a lua consimțămîntul unui orb, notarul de stat va intreba dacă a auzit bine cînd i s-a citit înscrisul și dacă cele auzite reprezintă voința sa.

Articolul 26

Înscrisul ce urmează a fi autentificat se întocmește în numărul de exemplare originale cerut de părți și în plus unul care se păstrează de notariatul de stat la care s-a autentificat înscrisul.

În cuprinsul acestuia se va menționa numărul exemplarelor întocmite.

Articolul 27

Cererea de autentificare, exemplarele înscrisului și anexele lor se vor semna în fața notarului de stat, de părți, de reprezentanții lor și, după caz, de cei chemați a incuviinta actele pe care părțile le întocmesc.

În cazul acelora care din pricina infirmității, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna, notarul de stat, indeplinind actul, va face mențiune despre aceasta împrejurare, după caz, pe cerere sau în încheierea ce întocmește, mențiunea astfel facuta ținînd loc de semnatura.

Articolul 28

Părțile vor putea fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura specială autentică.

Articolul 29

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condițiile esențiale ale autentificării înscrisului, în sensul art. 20 lit. g prin următoarele mențiuni:

a) data (anul, luna, ziua);

b) numele părților și, după caz, faptul prezentării lor în persoana sau reprezentate ori asistate, mentionindu-se și numele reprezentantului sau al celui care a încuviințat actul;

c) constatarea ca s-a luat consimțămîntul părților;

d) constatarea ca înscrisul a fost semnat în fața notarului de stat de toți cei ținuți sa-l semneze sau arătarea, cînd va fi cazul, ca semnarea nu a fost cu putinta.

B. Legalizarea semnaturilor

Articolul 30

Notarul de stat legalizează semnatura de pe înscrisurile pentru care legea nu cere forma autentică.

Articolul 31

Pentru legalizarea semnăturii de pe un înscris, notarul de stat se margineste la constatarea ca semnatura este a părții.

Articolul 32

Notarul de stat, după ce va constata identitatea părții și după ce partea îi va confirma ca a citit înscrisul, va viza toate exemplarele și va cere părții să le semneze în fața sa.

Articolul 33

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizarii de semnatura, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele mențiuni:

a) data (anul, luna, ziua);

b) numele părții și faptul prezentării ei în persoana;

c) constatarea subscrierii în fața notarului de stat a tuturor exemplarelor înscrisului.

C. Darea de data certa înscrisurilor

Articolul 34

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condițiile esențiale pentru darea de data certa, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele mențiuni:

a) data (anul, luna, ziua);

b) starea în care se afla înscrisul (dacă are sau nu ștersături, adăugiri, etc.).

D. Certificarea unor fapte constatate personal de notarul de stat

Articolul 35

Notariatele de stat pot certifica următoarele fapte a căror existenta notarul de stat o poate constata prin propriile sale simturi:

a) faptul ca o persoană se afla într-un anumit loc;

b) faptul ca o persoană se afla în viața;

c) faptul ca o persoană chemată prin somație să se prezinte într-o anumită zi la sediul unui notariat de stat, s-a prezentat sau nu;

d) faptul ca persoana din fotografie este aceiași cu persoana care cere certificarea.

Articolul 36

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condițiile esențiale ale certificării faptului constatat de notarul de stat, în sensul art. 20 lit. g prin următoarele mențiuni :

a) data (anul, luna, ziua și ora);

b) numele părții;

c) certificarea, după caz, ca persoana se afla într-un anumit loc, ori se afla în viața, sau ca persoana chemată prin somație să se prezinte într-o anumită zi la sediul notariatului de stat s-a prezentat sau nu, ori ca persoana care cere certificarea pe o fotografie este aceeași cu persoana din fotografie.

E. Legalizarea de copii de pe înscrisuri

Articolul 37

Pentru legalizarea de copii, parte a va prezenta la notariatul de stat înscrisurile, registrele, planurile sau tipariturile de pe care se cere eliberarea copiei legalizate.

Notarul de stat va dispune ca secretarul sa procedeze la confruntarea copiilor cu originalul, pentru a constata dacă au un conținut identic.

Articolul 38

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizarii copiei, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele mențiuni:

a) atestarea conformitatii copiei cu înscrisul prezentat de parte;

b) starea în care se afla înscrisul (dacă are sau nu ștersături, adăugiri, etc.).

Încheierea va fi contrasemnata de secretar.

Articolul 39

Nu se pot elibera copii legalizate de pe următoarele înscrisuri:

a) buletinele de identitate, livretele și documentele militare, pasapoartele, certificatele de călătorie, carnetele de apartenența politică și sindicala, legitimatiile de intrare în întreprinderi sau instituții, precum și ordinele de serviciu cît timp durează valabilitatea lor;

b) înscrisurile care conțin corectări, ștersături, adăugiri, cuvinte tăiate sau alte particularități, dacă nu sînt confirmate prin semnatura și sigiliul organului care a întocmit înscrisul.

F. Efectuarea și legalizarea traducerilor

Articolul 40

Pentru efectuarea traducerii, partea va prezenta la notariatul de stat înscrisul care urmează să fie tradus.

Articolul 41

Traducătorul care a întocmit traducerea va semna formula de certificare a traducerii, iar notarul de stat va legaliza semnatura traducatorului, dacă traducerea nu este facuta de către notarul de stat, autorizat în acest scop.

Articolul 42

Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină, atît certificarea traducerii, cît și legalizarea semnăturii traducatorului de către notarul de stat se va scrie în limba străină în care se face traducerea.

În același mod se va proceda și în cazul în care înscrisul se traduce dintr-o limbă străină în alta limba străină.

Articolul 43

În cazul cînd pentru traducerile destinate sa servească în străinătate este necesară legalizarea semnăturii notarului de stat, semnatura acestuia trebuie legalizată de Ministrul Justiției, semnatura Ministrului Justiției trebuie legalizată de Ministrul Afacerilor Externe, iar semnatura Ministrului Afacerilor Externe trebuie legalizată de oficiul diplomatic sau consular din Republica Populara Romina al statului în care traducerea urmează sa fi fie folosită.

Articolul 44

Pasapoartele, actele de călătorie străine și actele de identitate străine pot fi traduse numai cu încuviințarea organelor militiei, iar livretele și documentele militare străine numai cu încuviințarea comisariatului militar.

G. Primirea în depozit de înscrisuri și documente

Articolul 45

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condițiile esențiale ale primirii în depozit de înscrisuri și documente, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele mențiuni:

a) data depunerii (anul, luna, ziua);

b) identificarea înscrisurilor predate, aratindu-se toate datele necesare în acest scop;

c) numele deponentului și al persoanei căreia trebuie să i se elibereze înscrisurile.

H. Investirea cu formula executorie a înscrisurilor autentificate precum și a cambiilor și biletelor la ordin

Articolul 46

Investirea cu formula executorie se încuviințează la cererea părții interesate.

Pentru încuviințarea cererii se va ține seama de exigibilitatea creanței, precum și de calitatea și dreptul deținătorului înscrisului de a cere investirea.

Articolul 47

Notarul de stat rezolva cererea fără citarea părților și da o încheiere motivată.

În încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condițiile esențiale ale investirii cu formula executorie, în sensul art. 20 lit. g, prin următoarele mențiuni:

a) numele creditorului și debitorului;

b) valoarea creanței urmărite;

c) identificarea înscrisului care este investit cu formula executorie.

Articolul 48

Înscrisul investit cu formula executorie este executoriu.

Articolul 49

Înscrisurile autentificate de notariatele de stat și investite cu formula executorie se pun în executare de executorul judecătoresc de pe lîngă tribunalul popular în circumscripția căruia debitorul își are domiciliul.

În ce privește bunurile aflate în circumscripția altui tribunal popular, executarea se face de către executorul judecătoresc de pe lîngă tribunalul popular în a cărui circumscripție se afla bunurile.

Dacă prin alte dispoziții legale se stabilește pentru executarea unor anumite creanțe o alta competența a organelor de executare, se va urma potrivit acelor dispoziții.

Între organizațiile socialiste executarea se face și potrivit dispozițiilor legale privitoare la reglementarea executării silite a hotărîrilor judecătorești prin decontare bancară.

I. Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor și altor titluri la ordin, eliberarea de titluri executorii, procedura succesorală notarială, precum și efectuarea lucrărilor legate de publicitatea imobiliară, de publicitatea mobiliară în cazurile prevăzute de lege și de cărțile funciare.

Articolul 50

Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor și altor titluri la ordin, eliberarea de titluri executorii în cazurile prevăzute de lege, îndeplinirea procedurii succesorale notariale, precum și efectuarea lucrărilor legate de publicitatea imobiliară, de publicitatea mobiliară în cazurile prevăzute de lege și de cărțile funciare se vor face în condițiile prevăzute de legile speciale.

J. Eliberarea de duplicate de pe înscrisurile notariale

Articolul 51

Partea care a participat la un act notarial sau succesorii săi pot obține eliberarea unui sau mai multor duplicate de pe înscrisul constatind acel act.

Duplicatul se emite de organul care a întocmit înscrisul notarial original, cu citarea părților.

În cazul în care una dintre părțile care au participat la actul autentic sau vreun succesor al acesteia nu este de acord cu emiterea duplicatului, eliberarea lui se va face în temeiul hotărîrii definitive, data cu citarea părților, de tribunalul popular competent potrivit

art. 6 din decretul nr. 377/1960 , pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat.

Duplicatele vor purta mențiunea de "duplicat", indicarea persoanei care le-a cerut, motivul pentru care au fost eliberate și ca țin loc de original; ele au aceeași forta probanta ca și originalul după care au fost întocmite.

3. Plîngerea împotriva încheierii de respingere

Articolul 52

Plîngerea prevăzută de

art. 7 din Decretul nr. 377/1960

pentru organizarea și funcționarea Notariatului de Stat se depune la organul care a dat încheierea de respingere sau direct la instanța competența.

Articolul 53

Plîngerea împotriva încheierii de respingere a îndeplinirii unui act notarial, data de o reprezentanta diplomatică sau consulară a Republicii Populare Române, se va adresa la tribunalul popular din Republica Populara Romina, în circumscripția căruia domiciliază una dintre părți.

Dacă nici una dintre părți nu domiciliază în țara, plîngerea se va adresa la tribunalul popular din Capitala Republicii Populare Române, desemnat în acest scop prin ordinul Ministrului Justiției.

Articolul 54

La cercetarea plingerii instanța competența va cita părțile interesate.

În cazul cînd instanța admite plîngerea, se va indica în sentinta în ce mod trebuie savirsit actul, iar notarul de stat este obligat să se conformeze indicațiilor instanței.

În cazul în care plîngerea s-a admis și, la data încheierii de respingere, erau îndeplinite toate condițiile legale pentru săvîrșirea actului de către notarul de stat, se va considera ca data de îndeplinire a acestui act, aceea la care s-a dat încheierea de respingere.

4. Refacerea înscrisurilor

Articolul 55

Refacerea oricărui înscris notarial întocmit de o reprezentanta diplomatică sau consulară a Republicii Populare Române și care a dispărut în orice chip, fără a mai fi rămas vreun exemplar original, se face de tribunalul popular din Republica Populara Romina în circumscripția căruia domiciliază una dintre părți.

Dacă nici una dintre părți nu domiciliază în țara, cererea pentru refacerea înscrisului se va introduce la tribunalul popular din Capitala Republicii Populare Române, desemnat în acest scop prin ordinul Ministrului Justiției.