Hotărâre a Guvernului · Guvernul

HG nr. 1570/2007

privind înființarea Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto

prezumat în vigoare 3 acte modificatoare

Data actului
19 decembrie 2007
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 26 din 14 ianuarie 2008
Modificări
3 acte modificatoare, prima la 4 iulie 2012, ultima la 29 decembrie 2016
Citat de
26 de acte
Citează
4 acte
Structură
15 articole, 4 anexe · 148.541 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 3

  • HG nr. 668/2012 4 iulie 2012 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.570/2007 privind înființarea …
  • HG nr. 120/2014 19 februarie 2014 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.570/2007 privind înființarea …
  • HG nr. 1022/2016 29 decembrie 2016 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.570/2007 privind înființarea Sistemului nați…

Stă la baza 6

Ce face acest act

Are ca temei 2

  • Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
  • Decizia nr. 166/2005 22 martie 2005 (prevederi anume) referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 592 alin. 2 teza înt…

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Se înființează Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, denumit în continuare SNEEGHG, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice - UNFCCC, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin

Legea nr. 3/2001 .

(2)

SNEEGHG reglementează totalitatea aspectelor de natură instituțională și procedurală în scopul estimării nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, al raportării, precum și al arhivării și stocării informațiilor cuprinse în inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Articolul 2

În înțelesul prezentei hotărâri, expresiile și termenii de mai jos au următoarele semnificații:

a) asigurarea calității (QA) - sistemul de proceduri de revizuire conduse de persoane fizice sau juridice, care nu sunt implicate în mod direct în întregul proces de elaborare a inventarului, în scopul verificării atingerii obiectivelor cu privire la calitatea datelor, al confirmării faptului că inventarul reprezintă cea mai bună posibilă estimare a nivelului emisiilor și a sechestrarilor, având în vedere datele și cunoștințele științifice existente și disponibile; totodată, aceasta contribuie la asigurarea eficienței programelor de control al calității;

b) autoritatea competentă - Agenția Națională pentru Protecția Mediului, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile;

c) autorități și instituții publice responsabile - autoritățile și instituțiile publice centrale sau aflate sub autoritatea, în coordonarea sau în subordinea autorităților publice centrale și care, potrivit prezentei hotărâri, dețin responsabilități cu privire la SNEEGHG;

d) bune practici - setul de proceduri care asigură faptul că inventarele emisiilor de gaze cu efect de seră sunt realizate cu acuratețe, în sensul că nu sunt nici supraestimate și nici subestimate sistematic, și că gradul de incertitudine este redus atât cât este posibil. Bunele practici constituie opțiunea pentru metodele de estimare corespunzătoare circumstanțelor naționale, asigurarea și controlul calității la nivel național, cuantificarea gradului de incertitudine, precum și arhivarea anuală a inventarului și a documentației care a stat la baza elaborării inventarului și raportarea, în scopul respectării principiului transparenței;

e) categoria-cheie - categoria de sursă sau sechestrare determinată din punctul de vedere al emisiilor absolute, al tendințelor privind emisiile sau al ambelor puncte de vedere, care este prioritizată în cadrul inventarului național, datorită faptului că emisiile estimate pentru categoria respectivă constituie o contribuție importantă la totalul emisiilor cuprinse în inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră;

f) controlul calității (QC) - sistemul de instrucțiuni și activități tehnice pentru determinarea și controlul calității inventarului pe parcursul elaborării acestuia. Controlul calității include metode generale, cum ar fi controlul acurateții cu privire la obținerea datelor și calcularea estimărilor, precum și utilizarea procedurilor standardizate aprobate pentru calcularea emisiilor, măsurări, estimări ale incertitudinilor, arhivarea informațiilor și raportare (nivel 1). Un nivel superior de QC include revizuiri tehnice ale categoriilor-cheie, datelor de activitate și factorilor de emisie, precum și ale metodelor de estimare utilizate. QC trebuie să asigure:

a) verificarea constantă și temeinică a inventarului, pentru a confirma faptul că datele sunt integre, corecte și complete;

b) identificarea și corectarea erorilor sau omisiunilor;

c) documentarea și arhivarea tuturor informațiilor ce stau la baza elaborării inventarului, precum și înregistrarea tuturor activităților de control al calității;

g) emisiile de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, denumite în continuare GHG - emisiile de gaze cu efect de seră prevăzute în anexa A la Protocolul de la Kyoto, rezultate din surse antropice sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon;

h) factor de emisie - factorul utilizat la calcularea emisiilor în conformitate cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naționale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG , precum și cu Ghidul IPCC de bune practici privind folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură;

i) Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice, denumit în continuare IPCC - organismul internațional înființat în anul 1988 de către Organizația Mondială de Meteorologie și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, format din experți în domeniul schimbărilor climatice, care publică rapoarte periodice de evaluare recunoscute la nivel mondial ca fiind cele mai credibile surse de informare existente în domeniul schimbărilor climatice;

j) incertitudine - parametrul care exprimă lipsa de certitudine a unor date privind activitatea, a unor factori de emisie și a unor estimări privind emisiile, în concordanță cu Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG;

k) inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră-instrumentul de raportare a emisiilor antropice de gaze cu efect de seră estimate la nivel național, în conformitate cu prevederile UNFCCC și ale Protocolului de la Kyoto, precum și ale deciziilor subsecvente, realizat în cadrul Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon;

l) Raportul Inventarului Național (NIR) - componentă a inventarului, care prezintă detaliat și transparent modalitatea de parcurgere a procedurii de realizare a inventarului național al emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, incluzând informații privind tendințele emisiilor, categoriile-cheie, datele privind activitatea, factorii de emisie, metodele de estimare, asigurarea și controlul calității, incertitudinile, recalculările și îmbunătățirile prevăzute, pentru fiecare categorie de sursă sau sechestrare inclusă în inventarul național;

m) recalculare - procedura pentru reestimarea emisiilor de gaze cu efect de seră cuprinse în inventarele raportate anterior, ca urmare a modificărilor aduse cu privire la metodele de estimare și/sau la maniera în care au fost obținute și prelucrate datele privind activitatea și factorii de emisie și/sau la includerea unor noi categorii de surse sau sechestrări.

Capitolul II Sistemul național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto

Articolul 3

(1)

SNEEGHG reprezintă un sistem de colectare, procesare și prezentare corespunzătoare a datelor și informațiilor necesare elaborării inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto. SNEEGHG este astfel realizat și administrat de către autoritatea competentă încât să asigure transparența, consistența, comparabilitatea, caracterul complet și acuratețea inventarului, astfel cum sunt definite în Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naționale de GHG, revizuite în 1996, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto și cu deciziile subsecvente relevante.

(2)

Procedura specifică pentru elaborarea și administrarea SNEEGHG asigură calitatea inventarelor naționale prin parcurgerea a 3 etape, după cum urmează: planificare, pregătire și management al activităților pentru realizarea inventarului.

(3)

Etapele precizate la alin. (2) includ colectarea de date privind activitatea, selectarea corespunzătoare a metodelor de estimare și a factorilor de emisie, estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, implementarea analizei incertitudinilor, activități pentru asigurarea și controlul calității, precum și parcurgerea unor proceduri pentru verificarea datelor incluse în inventar la nivel național.

(4)

SNEEGHG este astfel realizat și administrat încât să asigure respectarea prevederilor și obligațiilor asumate prin Protocolul de la Kyoto și/sau prevăzute de legislația comunitară în vigoare cu privire la estimarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră și să permită estimarea în mod consecvent a emisiilor de gaze cu efect de seră, în concordanță cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naționale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG, precum și cu Ghidul IPCC de bune practici privind folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură.

Articolul 4

(1)

Autoritatea competentă este responsabilă cu privire la administrarea Sistemului național pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto.

(2)

Autoritățile și instituțiile publice care au obligația să furnizeze autorității competente informațiile, datele privind activitatea, prevăzute în anexele nr. 1-4, și factorii de emisie necesari estimării emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, precum și gradul de incertitudine a datelor privind activitatea și a factorilor de emisie, după caz, sunt următoarele:

a) autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului;

b) autoritatea publică centrală pentru economie și finanțe;

c) autoritatea publică centrală pentru agricultură, păduri și dezvoltare rurală;

d) autoritatea publică centrală pentru transport;

e) autoritatea publică centrală pentru sănătate publică;

f) autoritatea publică centrală pentru apărare;

g) organul de specialitate al administrației publice centrale responsabil pentru aplicarea politicii vamale a statului;

h) organul de specialitate al administrației publice centrale responsabil pentru organizarea și coordonarea statisticii oficiale în România;

i) organul de specialitate al administrației publice centrale responsabil pentru cadastru și publicitate imobiliară;

j) autorități și instituții publice, institute de cercetare și dezvoltare, precum și alte organisme publice aflate sub autoritatea, în subordinea și în coordonarea autorității publice centrale pentru protecția mediului;

k) institute de cercetare și dezvoltare aflate sub autoritatea, în subordinea și în coordonarea autorităților menționate la lit. b)-f), precum și din domeniile pajiști, viticultură și pomicultură;

l) alte autorități, instituții, institute sau organisme publice, după caz, identificate de către autoritatea competentă.

(3)

Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la alin. (2) sunt responsabile pentru furnizarea datelor privind activitatea și factorii de emisie, precum și a informațiilor necesare evaluării și estimării nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, colectate, prelucrate, după caz, și asumate de către autoritățile și instituțiile publice respective, prevăzute la alin. (2), ținând cont de prevederile anexelor nr. 1-4, la termenele stabilite în cuprinsul prezentei hotărâri, precum și la cererea autorității competente.

(4)

Colectarea și prelucrarea datelor stabilite la alin. (3) constituie obligații ale autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. (2) în condițiile includerii lor în Programul anual al cercetărilor statistice conform prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 9/1992

privind organizarea statisticii oficiale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5)

Pentru datele și informațiile necesare evaluării și estimării nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru care nu se poate defini o procedură de colectare inclusă în Programul anual al cercetărilor statistice, autoritatea competentă împreună cu autoritățile și instituțiile publice prevăzute la alin. (2) stabilesc proceduri de elaborare a studiilor specifice și responsabilitățile pentru acestea.

(6)

Operatorii economici, precum și asociațiile patronale/profesionale, identificate de către autoritatea competentă ca potențiali furnizori de date care sunt relevante pentru evaluarea și estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră, au obligația să furnizeze aceste informații și date în condițiile respectării prevederilor

Ordonanței Guvernului nr. 9/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul III Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră

Articolul 5

(1)

Pentru implementarea corespunzătoare a SNEEGHG, autoritatea competentă are obligația, cu sprijinul autorității publice centrale pentru protecția mediului, de a asigura și a îmbunătăți cadrul instituțional, juridic și procedural, prin colaborare directă și, după caz, pe bază de convenții, cu autoritățile publice centrale responsabile, precum și cu alte persoane juridice.

(2)

Pentru realizarea scopului prevăzut la alin. (1), autoritatea competentă are următoarele obligații generale:

a) asigurarea resurselor necesare și stabilirea responsabilităților corespunzătoare pentru personalul propriu implicat în realizarea inventarului național, inclusiv cu privire la colectarea datelor pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin Protocolul de la Kyoto, la termenele stabilite prin prezenta hotărâre;

b) elaborarea și pregătirea, la termenele stabilite de prezenta hotărâre, a inventarului național și a informațiilor suplimentare solicitate în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, ale deciziilor subsecvente relevante ale

Deciziei 280/2004/CE

a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 49 din 19 februarie 2004, și ale Deciziei 166/2005/CE a Comisiei privind stabilirea normelor de aplicare a

Deciziei 280/2004/CE

, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005;

c) furnizarea tuturor informațiilor necesare pentru îndeplinirea cerințelor specifice de raportare către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, ale deciziilor subsecvente relevante ale

Deciziei 280/2004/CE

a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 49 din 19 februarie 2004, și ale Deciziei 166/2005/CE a Comisiei privind stabilirea normelor de aplicare a

Deciziei 280/2004/CE

, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005.

Articolul 6

(1)

În scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 5, autoritatea competentă are următoarele obligații specifice:

a) să publice pe propria pagină de internet adresele de corespondență electronică și poștală, precum și adresa la care sunt puse la dispoziție informațiile cuprinse în inventarul național, inclusiv documentația ce a fost utilizată la elaborarea acestuia, conform art. 8 lit. b);

b) să aprobe, prin decizie a conducătorului autorității competente, proceduri cu privire la selectarea metodelor de estimare și a factorilor de emisie necesari estimării nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră;

c) să aprobe, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, proceduri cu privire la procesarea, arhivarea și stocarea datelor;

d) să aprobe, prin decizie a conducătorului autorității competente, un plan cu privire la asigurarea și controlul calității (QA/QC), care să cuprindă atât proceduri specifice pentru controlul calității ce urmează a fi parcurse în mod obligatoriu în procesul de elaborare a inventarului național, proceduri pentru asigurarea calității ulterior elaborării inventarului național, precum și stabilirea unor criterii privind calitatea;

e) să aprobe, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului, proceduri cu privire la procesul de raportare a inventarului național, inclusiv a recalculărilor, înainte de transmiterea acestuia, precum și a unei modalități de răspuns la observațiile și întrebările survenite în urma procesului de revizuire.

(2)

Autoritatea competentă urmărește creșterea calității inventarului național prin obținerea și prelucrarea datelor privind activitatea, prin utilizarea factorilor de emisie naționali, respectiv a metodelor naționale de estimare, precum și prin îmbunătățirea altor elemente tehnice ale inventarului național. Informațiile rezultate în urma aplicării procedurii de QA/QC, ca urmare a procesului de revizuire a SNEEGHG, precum și alte studii relevante sunt luate în considerare în procesul de implementare și/sau revizuire a procedurii de QA/QC, precum și a criteriilor privind calitatea.

(3)

Termenele pentru îndeplinirea obligațiilor de furnizare a informațiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) sunt:

a) data de 15 noiembrie a anului în curs pentru raportarea datelor din anul precedent de către autoritatea prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. h);

b) data de 15 septembrie a anului în curs pentru raportarea datelor din anul precedent de către autoritățile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. a)-g), i) și j);

c) la termenul comunicat de către autoritatea competentă sau de către autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 4 alin. (2), pentru operatorii economici.

(4)

Autoritatea competentă utilizează datele și informațiile oficiale la nivel național, furnizate de autoritatea prevăzută la art. 4 alin. (2) lit. h), în cazul în care constată diferențe între informațiile și datele obținute pentru același indicator.

(5)

Autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2), obligate să furnizeze autorității competente date privind activitatea și factori de emisie, după caz, răspund pentru acuratețea, corectitudinea și caracterul complet al acestora, precum și pentru validarea primară a acestora.

Articolul 7

(1)

În vederea pregătirii inventarului național, autoritatea competentă are următoarele obligații și responsabilități generale:

a) identificarea categoriilor-cheie, prin aplicarea metodelor de estimare prevăzute în Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG;

b) colectarea datelor privind activitatea și factorii de emisie, precum și procesarea informațiilor, într-o manieră corespunzătoare, astfel încât să asigure aplicarea metodelor de estimare selectate pentru estimarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră;

c) pregătirea estimărilor privind nivelul emisiilor și al sechestrărilor, în conformitate cu metodele de estimare prevăzute în Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naționale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG și Ghidul IPCC de bune practici privind folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură, aplicând categoriilor-cheie metode de estimare mai elaborate;

d) realizarea inventarului național în conformitate cu art. 7 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto și cu deciziile subsecvente relevante;

e) estimarea cantitativă a gradului de incertitudine a inventarului pe ansamblu și pentru fiecare categorie în parte - surse și sechestrări -, conform Ghidului IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG;

f) implementarea procedurilor generale QC (nivel 1) în conformitate cu planul de QA/QC aprobat, urmând recomandările Ghidului IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG;

g) asigurarea recalculării estimărilor privind nivelul emisiilor și al sechestrărilor, în conformitate cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naționale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG și Ghidul IPCC de bune practici privind folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură.

(2)

În vederea pregătirii inventarului național, autoritatea competentă are următoarele obligații și responsabilități specifice:

a) să aplice proceduri specifice QC (nivel 2) pentru categoriile-cheie și pentru acele categorii la care au avut loc revizuiri de metode de estimare și/sau date privind activitatea și/sau factorii de emisie, în conformitate cu recomandările prevăzute de Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG;

b) să asigure, în conformitate cu art. 6 alin. (1) lit. d), o revizuire primară a inventarului de către terți, persoane fizice și/sau juridice, care nu au fost implicate în elaborarea inventarului;

c) să asigure, în condițiile prevăzute la lit. b), o revizuire mai consistentă a inventarului pentru categoriile-cheie și pentru acele categorii la care au avut loc revizuiri de metode de estimare și/sau date privind activitatea și/sau factorii de emisie;

d) pe baza revizuirilor prevăzute la lit. b) și c) și a unor evaluări interne periodice a procesului de pregătire a inventarului, să reevalueze procesul de planificare a inventarului, în scopul respectării criteriilor privind calitatea, stabilite conform art. 6 alin. (1) lit. d).

Articolul 8

Autoritatea competentă are următoarele obligații și responsabilități cu privire la managementul inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră:

a) arhivarea și stocarea anuală a inventarului și a informațiilor care au stat la baza elaborării inventarului, în conformitate cu Protocolul de la Kyoto și cu deciziile subsecvente relevante. Aceste informații includ toți factorii de emisie dezagregați, datele privind activitatea, documentația, precum și modalitatea în care aceste date, respectiv factori, au fost generați și procesați în scopul pregătirii elaborării inventarului. Aceste informații cuprind inclusiv documentația internă cu privire la aplicarea procedurilor QA/QC, documentația ce a stat la baza revizuirilor interne și/sau externe, documentarea și identificarea categoriilor-cheie anuale, precum și planificarea modalităților de îmbunătățire a inventarului;

b) asigurarea accesului echipelor de revizuire la întreaga documentație și informație arhivată, utilizată pentru elaborarea inventarului, precum și la informațiile cu privire la SNEEGHG, în cel mai scurt timp posibil. Informația este pusă la dispoziția echipelor de revizuire la sediul autorității competente;

c) comunicarea răspunsurilor la solicitările de clarificare cu privire la informațiile cuprinse în inventar, ce ar putea apărea în diferite faze ale procesului de revizuire, în cel mai scurt timp posibil.

Articolul 9

(1)

Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră este elaborat anual de către autoritatea competentă, în conformitate cu Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor naționale de GHG, revizuite în 1996, Ghidul IPCC de bune practici și management al incertitudinilor cu privire la elaborarea inventarelor naționale de GHG, Ghidul IPCC de bune practici privind folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură, precum și cu ajutorul software-ului de raportare CRF Reporter.

(2)

Autoritatea competentă elaborează anual raportul inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, în limbile română și engleză, utilizând structura prevăzută în deciziile subsecvente ale Protocolului de la Kyoto.

Capitolul IV Cerințele generale de informare și raportare

Articolul 10

(1)

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului comunică atât Comisiei Europene, Agenției Europene de Mediu, cât și altor organisme internaționale, conform legislației în vigoare, pe baza datelor furnizate de autoritatea competentă, până la data de 15 ianuarie a fiecărui an (an X), următoarele:

a) nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră prevăzute în anexa A la Protocolul de la Kyoto - dioxid de carbon [CO(2)], metan [CH(4)], protoxid de azot [N(2)O], hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC), hexafluorură de sulf [SF(6)], - înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X - 2);

b) date provizorii cu privire la nivelul emisiilor de monoxid de carbon (CO), dioxid de sulf [SO(2)], oxizi de azot [NO(x)], precum și compuși organici volatili (COV), înregistrat cu 2 ani anteriori anului în care se realizează raportarea (anul X - 2) și date finale pentru anul care precedă ultimii doi ani încheiați (anul X - 3);

c) nivelul emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reținerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, în urma folosinței terenurilor, schimbării categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură, înregistrat cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X - 2);

d) informații cu privire la contabilizarea emisiilor și sechestrărilor în urma folosinței terenurilor, schimbării categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură, precum și orice informații relevante în conformitate cu art. 3 alin. (3) și (4) din Protocolul de la Kyoto și cu deciziile relevante subsecvente acestuia, pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1989) și 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (anul X - 2);

e) orice recalculări și/sau modificări asupra informațiilor prevăzute la lit. a)-d), referitoare la perioada cuprinsă între anul de bază (1989) și 3 ani anterior anului în care se face raportarea (X - 3);

f) elementele cuprinse în Raportul Inventarului Național, necesare pentru pregătirea Raportului inventarului emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel comunitar, precum informațiile cu privire la planul de asigurare și control al calității (QA/QC) prevăzut la art. 6 alin. (1) lit. d), o evaluare generală a gradului de incertitudine, o evaluare generală asupra caracterului complet al inventarului, precum și informații cu privire la orice recalculări realizate;

g) informații din registrul național al emisiilor de gaze cu efect de seră, cu privire la emiterea, achiziționarea, deținerea, transferul, anularea, retragerea și reportarea unităților cantității atribuite (AAU), unităților de reducere a emisiilor (ERU), reducerilor de emisii certificate (CER) și a unităților de eliminare (RMU) înregistrate în anul precedent anului în care se realizează raportarea (X - 1);

h) informații cu privire la persoanele juridice în drept să participe la mecanismele prevăzute la art. 6, 12 și 17 ale Protocolului de la Kyoto, în condițiile legii; informațiile includ lista persoanelor juridice autorizate să dețină AAU, ERU, CER și RMU;

i) măsurile adoptate pentru îmbunătățirea estimărilor nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal estimările care au fost recalculate;

j) informații cu privire la indicatorii înregistrați cu 2 ani anterior anului în care se realizează raportarea (X - 2), în conformitate cu listele de indicatori prevăzute în anexa II la Decizia 166/2005/CE a Comisiei privind stabilirea normelor de aplicare a

Deciziei 280/2004/CE

privind mecanismul de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de punere în aplicare a Protocolului de la Kyoto, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 55 din 1 martie 2005;

k) orice alte modificări cu privire la SNEEGHG, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto.

(2)

Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului transmite atât Secretariatului UNFCCC, cât și Comisiei Europene, respectiv Agenției Europene de Mediu, pe baza datelor furnizate de autoritatea competentă, până la data de 15 martie a fiecărui an (an X), inventarul național complet pentru perioada cuprinsă între anul de bază (1989) și anul X - 2.

(3)

Autoritatea competentă este obligată să furnizeze autorității publice centrale pentru protecția mediului informațiile prevăzute la alin. (1) și (2) cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de termenele stabilite pentru raportare.

(4)

Autoritatea competentă, precum și autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2) pun la dispoziție publicului informațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră, în condițiile legii.

Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 11

Ordinele și deciziile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b)-d) și e) se aprobă în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Articolul 12

(1)

Colectarea și prelucrarea datelor, precum și întocmirea de rapoarte și studii specifice, conform prevederilor prezentei hotărâri, constituie obligații ale autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 4 alin. (2).

(2)

Fondurile necesare desfășurării activităților prevăzute la alin. (1) se menționează distinct în bugetul anual al fiecărei autorități și instituții publice, putând fi suplimentate prin finanțări internaționale.

(3)

Schimbul de date dintre autoritatea competentă și autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 4 alin. (2), reglementat prin prezenta hotărâre, se efectuează gratuit și la termenele prevăzute, în condițiile respectării prevederilor cap. IV "Confidențialitatea datelor statistice" din

Ordonanța Guvernului nr. 9/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(4)

Autoritatea competentă, în vederea asigurării acurateții și identificării corespunzătoare a gradului de incertitudine pentru datele de activitate și pentru factorii de emisie procesați, poate contracta servicii de consultanță, studii pentru dezvoltarea factorilor de emisie, pentru dezvoltarea de programe informatice specifice, precum și orice alte studii, analize și cercetări necesare pentru a asigura buna funcționare a SNEEGHG.

Articolul 13

(1)

Datele privind activitatea din sectorul energie, necesare întocmirii inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 1.

(2)

Datele privind activitatea din sectorul procese industriale și utilizarea solvenților, necesare întocmirii inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3)

Datele privind activitatea din sectorul agricultură și din sectorul folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a terenurilor și silvicultură, necesare întocmirii inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 3.

(4)

Datele privind activitatea din sectorul deșeuri, necesare întocmirii inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt prevăzute în anexa nr. 4.

(5)

Autoritatea competentă solicită Institutului Național de Statistică datele necesare întocmirii inventarului național al emisiilor de gaze cu efect de seră, potrivit anexelor nr. 1 și 2, conform codurilor CAEN și/sau PRODROM.

Articolul 14

Datele prevăzute în anexele la prezenta hotărâre se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale pentru protecția mediului, luându-se în considerare dinamica și evoluția datelor și informațiilor, precum și modificările cadrului instituțional sau de orice altă natură.

Articolul 15

Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul mediului și
dezvoltării durabile,
Attila Korodi
p. Ministrul agriculturii
și dezvoltării rurale,
Gheorghe Albu,
secretar de stat
p. Ministrul transporturilor,
Septimiu Buzașu,
secretar de stat
Ministrul internelor
și reformei administrative,
Cristian David
p. Secretarul de stat
al Departamentului
pentru Afaceri Europene,
Aurel Ciobanu-Dordea
p. Ministrul economiei
și finanțelor,
Cătălin Doica,
secretar de stat
București, 19 decembrie 2007.
Nr. 1.570.

Anexa 1 Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului

național al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul energie
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│Nr. │Parametrul solicitat
│Unitatea de │Autoritatea │
│crt.│
│măsură
│sau
│
│
│
│aferentă
│instituția
│
│
│
│parametrului│publică
│
│
│
│
│responsabilă│
│
│
│
│cu
│
│
│
│
│furnizarea
│
│
│
│
│datelor
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│
Sectorul: Energie
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subsectorul: Emisii CO(2) din energie
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Producție, import, export, stoc la 1 ianuarie, │
│
│
│
│stoc la 31 decembrie, consum neenergetic,
│
│
│
│
│pentru următorii combustibili:
│
│
│
│
│● țiței, fracții lichide din gazele naturale;
│
│
│
│
│● benzină, kerosen folosit în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, ulei de șist,│
│
│
│
│motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat,
│
│
│
│
│etan, benzină grea, bitum, lubrifianți, cocs
│
│
│
│
│de petrol, materie primă pentru rafinărie,
│
│
│
│
│alte produse petroliere;
│tone și GJ
│Institutul
│
│
│● antracit, cărbune de cocserie, alți cărbuni
│
│Național
│
│
│bituminoși, cărbune subbituminos, lignit,
│
│de
│
│
│șist bituminos, turbă;
│
│Statistică
│
│
│● brichete de cărbune brun și combustibil
│
│(I.N.S.)
│
│
│brichetat, cocs de cocserie/cocs de gaz;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
│● biomasă solidă, biomasă lichidă, biomasă sub │
│
│
│
│formă de gaz.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Emisii CO(2) rezultat din arderea combustibililor pe tipuri
│
│de surse
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitățile de combustibil utilizat în
│
│
│
│
│industria energetică pe tip de centrale
│
│
│
│
│(excluzând autoproducătorii), specificând
│
│
│
│
│distinct cantitățile utilizate neenergetic,
│
│
│
│
│structurate pe următoarele tipuri de
│
│
│
│
│combustibili:
│
│
│
│
│● țiței, fracții lichide din gazele naturale;
│
│
│
│
│● benzină, kerosen folosit în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │
│
│
│
│grea, lubrifianți, cocs de petrol, gaz de
│
│
│
│
│rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil,
│
│
│
│
│alți cărbuni bituminoși, cărbune
│tone și GJ
│I.N.S.
│
│
│subbituminos, lignit, turbă, combustibil
│
│
│
│
│brichetat;
│
│
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de
│
│
│
│
│cocserie/cocs metalurgic, cocs de gaz, gaz
│
│
│
│
│de cocserie, gaz de furnal, deșeuri solide
│
│
│
│
│municipale, deșeuri industriale;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
│● deșeuri de lemn, mangal;
│
│
│
│
│● alte forme de biomasă solidă, biomasă
│
│
│
│
│lichidă, biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Cantități de combustibili utilizate de
│
│
│
│
│autoproducători, detaliate pe categorii de
│
│
│
│
│activitate asociate autoproducătorilor în
│
│
│
│
│domeniul industriei de prelucrare și
│
│
│
│
│construcțiilor, specificând distinct
│
│
│
│
│cantitățile utilizate neenergetic,
│
│
│
│
│structurate pe următoarele tipuri
│
│
│
│
│de combustibili:
│
│
│
│
│● țiței, fracții lichide din gazele naturale;
│
│
│
│
│● benzină, kerosen utilizat în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │
│
│
│
│grea, lubrifianți, cocs de petrol, gaz de
│
│
│
│
│rafinărie, antracit, alți cărbuni bituminoși,
│
│
│
│
│cărbune subbituminos, lignit, turbă,
│tone și GJ
│I.N.S.
│
│
│combustibil brichetat;
│
│
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de
│
│
│
│
│cocserie/cocs metalurgic, cocs de gaz, gaz
│
│
│
│
│de cocserie, gaz de furnal, deșeuri solide
│
│
│
│
│municipale, deșeuri industriale;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
│● deșeuri de lemn, mangal;
│
│
│
│
│● alte forme de biomasă solidă, biomasă
│
│
│
│
│lichidă, biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Cantități de combustibili utilizate în cadrul
│
│
│
│
│procesului, detaliate pe categorii de
│
│
│
│
│activitate, în domeniul industriei de
│
│
│
│
│prelucrare și construcțiilor, specificând
│
│
│
│
│distinct cantitățile utilizate neenergetic,
│
│
│
│
│structurate pe următoarele tipuri de
│
│
│
│
│combustibili:
│
│
│
│
│● țiței, fracții lichide din gazele naturale;
│
│
│
│
│● benzină, kerosen utilizat în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │
│
│
│
│grea, lubrifianți, cocs de petrol, gaz de
│
│
│
│
│rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil, alți│
│
│
│
│cărbuni bituminoși, cărbune subbituminos,
│
│
│
│
│lignit, turbă, combustibil brichetat;
│
│
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de
│
│
│
│
│cocserie/cocs metalurgic, cocs de gaz, gaz
│
│
│
│
│de cocserie, gaz de furnal, deșeuri solide
│
│
│
│
│municipale, deșeuri industriale;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
│● deșeuri de lemn, mangal;
│
│
│
│
│● alte forme de biomasă solidă, biomasă
│
│
│
│
│lichidă, biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│4.
│Cantități de combustibili utilizate în
│
│
│
│
│transport, specificând distinct cantitățile
│
│
│
│
│utilizate neenergetic, structurate după cum
│
│
│
│
│urmează:
│
│I.N.S.
│
│
├─┬─────────────────────────────────────────────┤
│
│
│
│ │● rutier: gaz natural, gaz petrolier
│
│
│
│
│ │lichefiat, benzină, motorină;
│
│
│
│
│ │feroviar: motorină, păcură, antracit, alți
│
│
│
│
│ │cărbuni bituminoși, cocs de cocserie;
│
│
│
│
│ │● transport prin conducte: gaz natural;
│
│
│
│
├─┼─────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│
│ │● rutier: gaz natural, gaz petrolier
│
│Operatorii
│
│
│ │lichefiat;
│
│economici
│
│
│ │
│
│sunt
│
│
│ │
│
│obligați să │
│
│ │
│
│raporteze
│
│
│ │
│
│către
│
│
│ │
│
│Ministerul
│
│
│ │
│
│Economiei și│
│
│ │
│
│Finanțelor
│
│
│ │
│
│(M.E.F.)
│
│
├─┼─────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│
│ │● aviație internă: benzină, kerosen;
│
│I.N.S.,
│
│
│ │
│
│Ministerul
│
│
│ │
│
│Transportu- │
│
│ │
│
│rilor (M.T.)│
│
├─┼─────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│
│ │● navigație internă maritimă și fluvială:
│
│I.N.S.,
│
│
│ │benzină, motorină, păcură, lubrifianți,
│
│Operatorii
│
│
│ │cărbune subbituminos.
│
│economici
│
│
│ │
│
│sunt
│
│
│ │
│
│obligați să │
│
│ │
│
│raporteze
│
│
│ │
│
│către
│
│
│ │
│
│Autoritatea │
│
│ │
│
│Navală
│
│
│ │
│
│Romănâ
│
│
│ │
│
│(A.N.R.),
│
│
│ │
│
│care la
│
│
│ │
│
│rândul său
│
│
│ │
│
│raportează
│
│
│ │
│
│către M.T.
│
├────┼─┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│5.
│Cantități de combustibili utilizate pentru
│
│
│
│
│transportul internațional*), specificând
│
│
│
│
│distinct cantitățile utilizate neenergetic,
│
│
│
│
│pentru sectorul aviație internațională,
│tone și GJ
│
M.T.
│
│
│pentru următoarele tipuri de combustibili:
│
│
│
│
│benzină, kerosen.
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│
│Cantități de combustibili/carburanți utilizate │
│Operatorii
│
│
│pentru transportul internațional, specificând
│
│economici
│
│
│distinct cantitățile utilizate neenergetic
│
│sunt
│
│
│pentru sectorul navigație internațională
│
│obligați să │
│
│maritimă și fluvială, pentru următoarele tipuri│
│raporteze
│
│
│de combustibili: benzină, motorină,
│
│către
│
│
│păcură, lubrifianți, cărbune subbituminos.
│
│A.N.R., care│
│
│
│
│la rândul
│
│
│
│
│său
│
│
│
│
│raportează
│
│
│
│
│către M.T.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│6.
│Cantități de combustibili utilizate de
│
│
│
│
│autoproducători, detaliate pe categorii de
│
│
│
│
│activitate asociate autoproducătorilor în
│
│
│
│
│sectorul comercial/instituțional, specificând
│
│
│
│
│distinct cantitățile utilizate neenergetic,
│
│
│
│
│structurate pe următoarele tipuri de
│
│
│
│
│combustibili:
│
│I.N.S.
│
│
│● benzină, kerosen utilizat în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alți│
│
│
│
│cărbuni bituminoși, lignit;
│
│
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie,
│
│
│
│
│gaz de cocserie;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
│● deșeuri de lemn, mangal;
│
│
│
│
│● alte forme de biomasă solidă, biomasă
│
│
│
│
│lichidă, biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│7.
│Cantități de combustibili utilizate în cadrul
│
│
│
│
│procesului, detaliate pe categorii de
│
│
│
│
│activitate, în sectorul
│
│
│
│
│comercial/instituțional, specificând distinct
│
│
│
│
│cantitățile utilizate neenergetic, structurate │
│
│
│
│pe următoarele tipuri de combustibili:
│
│I.N.S.
│
│
│● benzină, kerosen utilizat în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alți│
│
│
│
│cărbuni bituminoși, lignit;
│
│M.T.
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie,
│
│
│
│
│gaz de cocserie;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
│● deșeuri de lemn, mangal;
│
│
│
│
│● alte forme de biomasă solidă, biomasă
│
│
│
│
│lichidă, biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│8.
│Cantități de combustibili utilizate în sectorul│
│
│
│
│rezidențial, specificând distinct cantitățile
│
│
│
│
│utilizate neenergetic, structurate pe
│
│
│
│
│următoarele tipuri de combustibili:
│
│
│
│
│● benzină, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, antracit, alți│
│
│
│
│cărbuni bituminoși, cărbune subbituminos,
│
│
│
│
│lignit, turbă, combustibil brichetat;
│
│
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
│● deșeuri de lemn, mangal;
│
│
│
│
│● alte forme de biomasă solidă, biomasă
│
│
│
│
│lichidă, biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│9.
│Cantități de combustibili utilizate în
│
│
│
│
│agricultură/silvicultură/piscicultură,
│
│
│
│
│specificând distinct cantitățile utilizate
│
│
│
│
│neenergetic, structurate pe următoarele
│
│
│
│
│tipuri de combustibili:
│
│
│
│
│● surse mobile: benzină, kerosen utilizat
│
│
│
│
│în domeniul aviației, alte tipuri de kerosen,
│
│
│
│
│motorină, păcură, gaz petrolier lichefiat,
│
│
│
│
│biomasă lichidă;
│
│
│
│
│● surse staționare: benzină, alte tipuri de
│
│
│
│
│kerosen, motorină, păcură, gaz petrolier
│
│
│
│
│lichefiat, antracit, alți cărbuni bituminoși,
│
│
│
│
│cărbune cocsificabil, alți cărbuni bituminoși, │
│
│
│
│lignit, combustibil brichetat, brichete de
│
│
│
│
│cărbune brun, cocs de cocserie;
│
│
│
│
│● gaz natural, deșeuri de lemn, mangal, alte
│
│
│
│
│forme de biomasă solidă, biomasă lichidă,
│
│
│
│
│biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│10. │Cantități de combustibili utilizate de
│
│
│
│
│autoproducători, detaliate pe categorii de
│
│
│
│
│activitate asociate autoproducătorilor în alte │
│
│
│
│categorii de activitate, neincluse în cele
│
│
│
│
│enumerate anterior, specificând distinct
│
│
│
│
│cantitățile utilizate neenergetic, structurate │
│
│
│
│pe următoarele tipuri de combustibili:
│tone și GJ
│I.N.S.
│
│
│● țiței, fracții lichide din gazele naturale;
│
│M.T.
│
│
│● benzină, kerosen utilizat în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │
│
│
│
│grea, lubrifianți, cocs de petrol, gaz de
│
│
│
│
│rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil, alți│
│
│
│
│cărbuni bituminoși, cărbune subbituminos,
│
│
│
│
│lignit, turbă, combustibil brichetat;
│
│
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie,
│
│
│
│
│cocs de gaz, gaz de cocserie, gaz de furnal,
│
│
│
│
│deșeuri solide municipale, deșeuri industriale;│
│
│
│
│● gaz natural, deșeuri de lemn, mangal, alte
│
│
│
│
│forme de biomasă solidă, biomasă lichidă,
│
│
│
│
│biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│11. │Cantități de combustibili utilizate în cadrul
│
│
│
│
│procesului, detaliate pe categorii de
│
│
│
│
│activitate, în alte categorii de activitate,
│
│
│
│
│neincluse în cele enumerate anterior,
│
│
│
│
│specificând distinct cantitățile utilizate
│
│
│
│
│neenergetic, structurate pe următoarele tipuri │
│
│
│
│de combustibili:
│
│
│
│
│● țiței, fracții lichide din gazele naturale;
│
│
│
│
│● benzină, kerosen utilizat în domeniul
│
│
│
│
│aviației, alte tipuri de kerosen, motorină,
│
│
│
│
│păcură, gaz petrolier lichefiat, etan, benzină │
│
│
│
│grea, lubrifianți, cocs de petrol, gaz de
│
│
│
│
│rafinărie, antracit, cărbune cocsificabil,
│
│
│
│
│alți cărbuni bituminoși, cărbune subbituminos, │
│
│
│
│lignit, turbă, combustibil brichetat;
│
│
│
│
│● brichete de cărbune brun, cocs de cocserie,
│
│
│
│
│cocs de gaz, gaz de cocserie, gaz de furnal,
│
│
│
│
│deșeuri solide municipale, deșeuri industriale;│
│
│
│
│● gaz natural, deșeuri de lemn, mangal, alte
│
│
│
│
│forme de biomasă solidă, biomasă lichidă,
│
│
│
│
│biomasă sub formă de gaz.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Emisii SO(2) din arderea combustibililor pe tipuri de surse
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Pentru industria energetică, industria de
│
│
│
│
│prelucrare/construcții, transport, alte
│TJ, %,
│
│
│
│sectoare (comercial/instituțional, rezidențial,│TJ/unitatea │
│
│
│agricultură, altele), consum de combustibil,
│de măsură
│
│
│
│conținut de sulf, gradul de reținere a sulfului│
│
│
│
│în cenușă, putere calorifică netă, eficiența
│
│
│
│
│reducerii sulfului pentru următoarele tipuri de│
│
│
│
│combustibili:
│
│M.E.F.
│
│
│● cărbune, păcură (cu conținut scăzut, mediu,
│
│Operatorii
│
│
│respectiv ridicat de sulf);
│
│economici
│
│
│● motorină (cu conținut scăzut, respectiv
│
│sunt
│
│
│ridicat de sulf);
│
│obligați să │
│
│● motorină (rutier);
│
│raporteze
│
│
│● benzină (rutier);
│
│către M.E.F.│
│
│● șist bituminos;
│
│
│
│
│● alte produse petroliere;
│
│
│
│
│● gaz natural;
│
│
│
│
├───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│
│● deșeuri municipale;
│
│Agenția
│
│
│● deșeuri industriale;
│
│Națională
│
│
│
│
│pentru
│
│
│
│
│Protecția
│
│
│
│
│Mediului
│
│
│
│
│(A.N.P.M.) -│
│
│
│
│Direcția de │
│
│
│
│specialitate│
│
├───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│
│● leșie neagră;
│
│Ministerul
│
│
│● lemn de foc;
│
│Agriculturii│
│
│● alte tipuri de biomasă;
│
│și
│
│
│
│
│Dezvoltării │
│
│
│
│Rurale
│
│
│
│
│(M.A.D.R.)
│
│
├───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│
│● kerosen utilizat în domeniul aviației;
│
│Operatorii
│
│
│● combustibili/carburanți pentru transportul
│
│economici
│
│
│internațional:
│
│sunt
│
│
│● navigație maritimă și fluvială;
│
│obligați să │
│
│● aviație.
│
│raporteze
│
│
│
│
│către A.N.R,│
│
│
│
│care la
│
│
│
│
│rândul său
│
│
│
│
│raportează
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│M.T.
│
│
│
│
│(navigație) │
│
│
│
│M.T.
│
│
│
│
│(aviație)
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Emisii de metan din minerit și prelucrarea minereului
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de cărbune extras în funcție de
│
│
│
│
│tipul minei:
│milioane
│I.N.S.
│
│
│● de suprafață;
│tone
│Operatorii
│
│
│● subterană.
│
│sunt
│
│
│Cantitatea de cărbune prelucrat în funcție de
│
│obligați să │
│
│tipul minei:
│
│raporteze
│
│
│● de suprafață;
│
│către M.E.F.│
│
│● subterană.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Cantitate de metan recuperat sau ars la faclă
│
│
│
│
│din prelucrarea cărbunelui, pe următoarele
│milioane mc │Operatorii
│
│
│categorii de activități:
│
│economici
│
│
│● mine de suprafață:
│
│sunt
│
│
│- din procesul de extracție;
│
│obligați să │
│
│- din procese postextracție.
│
│raporteze
│
│
│● mine subterane:
│
│către M.E.F.│
│
│- din procesul de extracție;
│
│
│
│
│- din procese postextracție.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Emisii de metan din domeniul petrol și gaze naturale
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Petrol:
│
│
│
│
│● lungime puțuri forate
│m
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│2.
│Cantități de petrol pentru următoarele
│
│
│
│
│categorii:
│
│I.N.S.
│
│
│● producție;
│
│Operatorii
│
│
│● furnizat/transportat;
│
│economici
│
│
│● rafinare;
│
│sunt
│
│
│depozitare (stoc la sfârșitul anului).
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către M.E.F.│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│3.
│Gaze naturale:
│PJ
│
│
│
│Cantități de gaz natural pentru următoarele
│
│
│
│
│categorii:
│
│
│
│
│● producție/procesare;
│
│
│
│
│● lungime puțuri forate;
│
│
│
│
│● transport;
│
│
│
│
│● livrat (cantitate totală);
│
│
│
│
│● cantitate livrată în sector rezidențial
│
│
│
│
│(inclusiv pentru sectorul
│
│
│
│
│comercial/instituțional);
│
│
│
│
│● cantitate livrată în sector nerezidențial.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│4.
│Cantități de petrol, gaze naturale ventilate
│
│Operatorii
│
│
│sau arse la faclă din rafinarea/prelucrarea
│
│economici
│
│
│petrolului și a gazelor naturale
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către M.E.F.│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Emisii de precursori ai ozonului și SO(2)
│
│din rafinarea petrolului
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea totală de țiței supusă procesului de│
│Operatorii
│
│
│rafinare
│kt
│economici
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│sunt
│
│2.
│Cantitatea totală de țiței/materie primă
│
│obligați să │
│
│introduse în procesul de cracare catalitică
│
│raporteze
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤către M.E.F.│
│3.
│Cantitatea de sulf recuperat din instalații de │
│
│
│
│desulfurare
│t
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│4.
│Cantitățile de țiței depozitat:
│
│
│
│
│● cu etanșare secundară/dublă;
│kt
│
│
│
│● cu etanșare primară/simplă;
│
│
│
│
│● cu capac fix.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Date suplimentare
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Produsul intern brut la prețuri de referință
│milioane
│I.N.S.
│
│
│din anul 2000
│euro
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│2.
│Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │
│
│
│
│prețurilor din anul 2000 în sectoarele:
│
│
│
│
│producție, construcții și minerit
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Numărul de locuințe ocupate în mod permanent
│Locuințe
│
│
│
│
│(multiplu
│
│
│
│
│de 1.000)
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│4.
│Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │
│
│
│
│prețurilor din anul 2000 în sectorul
│milioane
│
│
│
│serviciilor (din domeniul comercial și
│euro
│
│
│
│instituțional)
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│5.
│Producția brută de electricitate și căldură
│MWh
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│6.
│Numărul de pasageri care utilizează
│
│
│
│
│transportul aerian
│pasageri
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│7.
│Consum total de energie în transport
│MWh
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│8.
│Consum total de energie în sectorul rezidențial│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│9.
│Prețuri internaționale și/sau naționale ale
│
│
│
│
│cărbunelui
│euro/tonă
│Institutul
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│de
│
│10. │Prețuri internaționale și/sau naționale ale
│sau
│Economie
│
│
│petrolului
│
│Mondială
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│11. │Prețuri internaționale și/sau naționale ale
│
│
│
│
│gazului natural
│euro/GJ
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│12. │Consum național total brut de energie, împărțit│
│
│
│
│pe tipuri de combustibil: petrol, gaze,
│PJ
│
│
│
│cărbune, regenerabile, nuclear și altele
│
│Operatorii
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤economici
│
│13. │Producție totală de electricitate împărțită pe │
│sunt
│
│
│tipuri de combustibil: petrol, gaze, cărbune,
│MWh
│obligați să │
│
│regenerabile, nuclear și altele
│
│raporteze
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤către M.E.F.│
│14. │Cererea de energie electrică și de energie
│
│
│
│
│termică împărțită pe sectoare de activitate:
│MWh
│
│
│
│energetică, industrie, comercial, rezidențial
│
│
│
│
│și transport și pe tipuri de combustibil
│
│
│
│
│(livrat) în sectoarele enumerate mai sus
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│15. │Număr de kilometri parcurși de autovehicule
│
│
│
│
│pentru transport de pasageri
│km
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│16. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │
│
│
│
│prețurilor din anul 2000 în sectoarele:
│milioane
│
│
│
│● producerea de fontă și oțel;
│euro
│
│
│
│● producerea feroaliajelor;
│
│I.N.S.
│
│
│● producerea de țevi, conducte;
│
│
│
│
│● alte forme de prelucrare primară a fontei și │
│
│
│
│a oțelului;
│
│
│
│
│● turnarea în forme a oțelului;
│
│
│
│
│● turnarea în forme a fontei.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│17. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │
│
│
│
│prețurilor din anul 2000 în sectorul:
│milioane
│I.N.S.
│
│
│● producerea de substanțe chimice și derivați
│euro
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│18. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │
│
│
│
│prețurilor din anul 2000 în sectorul:
│milioane
│
│
│
│● producerea de substanțe minerale nemetalice
│euro
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│19. │Producția de ciment
│t
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│20. │Număr de kilometri parcurși de autovehiculele
│
│
│
│
│pentru transport de persoane ce utilizează
│
│
│
│
│motorină
│km
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│21. │Număr de kilometri parcurși de autovehiculele
│
│
│
│
│pentru transport de persoane ce utilizează
│
│
│
│
│benzină
│km
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│22. │Valoarea adăugată brută la nivelul constant al │
│
│
│
│prețurilor din anul 2000 în sectoarele:
│milioane
│
│
│
│● produse alimentare și băuturi;
│euro
│
│
│
│● producerea tutunului și a produselor derivate│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│23. │Valoarea adaugată brută la nivelul constant al │
│
│
│
│prețurilor din anul 2000 în sectoarele:
│milioane
│
│
│
│● producerea celulozei, hârtiei și a
│euro
│
│
│
│produselor derivate;
│
│
│
│
│● tipografie și reproducerea informației pe
│
│
│
│
│suport informațional
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│24. │Suprafață totală a locuințelor ocupate
│
│
│
│
│permanent
│mý
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│25. │Suprafață totală a clădirilor din domeniul
│
│
│
│
│prestărilor de servicii
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│26. │Producția totală de hârtie și hârtie de tipar
│kt
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│27. │Consum total de energie al gospodăriilor,
│
│
│
│
│incluzând toate sursele de energie
│MWh
│
│
│
│(biomasă și consumul de energie electrică)
│
│
│
└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘
─────────

*) Rezerve internaționale - consum de combustibil în domeniul transportului internațional aviatic și naval.

Anexa 2 Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului

național al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul
procese industriale și utilizarea solvenților
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│Nr. │Parametrul solicitat
│Unitatea de │Autoritatea │
│crt.│
│măsură
│sau
│
│
│
│aferentă
│instituția
│
│
│
│parametrului│publică
│
│
│
│
│responsabilă│
│
│
│
│care
│
│
│
│
│furnizează
│
│
│
│
│informațiile│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Sectorul: Procese Industriale
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subsectorul: Producția de ciment
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea produsă de ciment
│t/an
│I.N.S.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Operatorii
│
│2.
│Cantitatea produsă de clincher
│
│economici
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│sunt
│
│3.
│Praful de electrofiltru din cuptorul de ciment │
│obligați să │
│
│(CKD)*)
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția de var
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea produsă de var nestins (CaO)
│t/an
│I.N.S.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Operatorii
│
│2.
│Cantitatea produsă de var dolomitic (CaOxMgO)
│
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Conținutul de CaO și CaO xMgO din ieșiri
│
│Operatorii
│
│
│produse
│%
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Consumul de calcar și dolomită
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea extrasă / produsă de calcar
│
│
│
│
│[CaCO(3)]
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│I.N.S.
│
│2.
│Cantitatea extrasă / produsă de dolomită
│
│
│
│
│[CaCO(3)xMgCO(3)]
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤t/an
├────────────┤
│3.
│Cantitatea utilizată de calcar [CaCO(3)]
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│M.E.F
│
│4.
│Cantitatea utilizată de dolomită
│
│
│
│
│[CaCO(3)xMgCO(3)]
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția și consumul de sodă calcinată
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea produsă de sodă calcinată
│
│I.N.S.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤t/an
├────────────┤
│2.
│Cantitatea utilizată de sodă calcinată
│
│M.E.F.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția și consumul altor produse minerale
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea produsă de bitum utilizată la
│
│
│
│
│fabricarea materialelor izolatoare
│
│
│
│
│(în construcții)
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│2.
│Cantitatea de asfalt folosită pentru pavarea
│
│
│
│
│drumurilor
│t/an
│I.N.S.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│3.
│Cantitatea de sticlă produsă
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│4.
│Cantitatea de geam produsă
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│5.
│Suprafața drumurilor asfaltate la nivel
│
│Compania
│
│
│național
│
│Națională
│
│
│
│
│Autostrăzi
│
│
│
│
│și Drumuri
│
│
│
│
│Naționale
│
│
│
│
│din
│
│
│
│
│România
│
│
│
│
│(CNADNR)
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția de amoniac
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de amoniac produsă
│t/an
│I.N.S.
│
│
│
│
│Operatorii
│
│
│
│
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Cantitatea de gaz consumată în procesul de
│
│Operatorii
│
│
│obținere a amoniacului
│mc
│economici
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤sunt
│
│3.
│Conținutul de carbon în gaz
│kg carbon/mc│obligați să │
│
│
│
gaz
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția de acid azotic
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de acid azotic produsă
│t/an
│I.N.S.
│
│
│
│
│Operatorii
│
│
│
│
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Tipul procesului tehnologic
│-
│Operatorii
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤economici
│
│3.
│Tipul sistemului de reducere a emisiilor de
│
│sunt
│
│
│NO(x)
│-
│obligați să │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤raporteze
│
│4.
│Eficiența sistemului de reducere a emisiilor
│
│către
│
│
│de NO(x)
│%
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția de acid adipic
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea produsă de acid adipic
│t/an
│I.N.S.
│
│
│
│
│Operatorii
│
│
│
│
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați
│
│
│
│
│să raporteze│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția de carbid
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de carbură de siliciu produsă
│t/an
│I.N.S.
│
│
│
│
│Operatorii
│
│
│
│
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Cantitatea de cocs consumată în proces
│t/an
│Operatorii
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤economici
│
│3.
│Conținutul de carbon din cocs
│%
│sunt
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│obligați să │
│4.
│Conținutul de carbon în produsul final
│
│raporteze
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤către
│
│5.
│Cantitatea de cocs de petrol consumată în
│
│A.N.P.M.
│
│
│proces
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│6.
│Cantitatea de carbid produsă
│t/an
│I.N.S.
│
│
│
│
│Operatorii
│
│
│
│
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția de substanțe chimice
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de substanțe chimice produsă:
│
│
│
│
│● negru de fum;
│
│
│
│
│● etilenă;
│
│
│
│
│● propilenă;
│
│
│
│
│● dicloretilenă;
│
│
│
│
│● stiren;
│
│
│
│
│● metanol;
│
│
│
│
│● cocs;
│
│
│
│
│● acrilonitril;
│
│
│
│
│● etilbenzen;
│
│
│
│
│● farmaldehidă;
│t/an
│I.N.S.
│
│
│● polipropilenă;
│
│
│
│
│● polistiren;
│
│
│
│
│● polietenă cu densitate joasă;
│
│
│
│
│● polietenă cu densitate crescută;
│
│
│
│
│● policlorură de vinil;
│
│
│
│
│● 1,2 dicloretan;
│
│
│
│
│● acid sulfuric;
│
│
│
│
│● 1,2 dicloretenă;
│
│
│
│
│● anhidridă catalitică;
│
│
│
│
│● dioxid de titaniu;
│
│
│
│
│● clorură de vinil.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția metalelor
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de cocs metalurgic utilizată ca
│
│
│
│
│agent reducător pentru intensificarea
│
│
│
│
│procesului de topire a încărcăturii
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│2.
│Cantitatea de cocs de petrol utilizată ca agent│
│Operatorii
│
│
│reducător pentru intensificarea procesului de
│
│economici
│
│
│topire a încărcăturii
│
│sunt
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│obligați să │
│3.
│Cantitatea de praf de cărbune utilizată ca
│
│raporteze
│
│
│agent reducător pentru intensificarea
│
│către
│
│
│procesului de topire a încărcăturii
│
│A.N.P.M.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│4.
│Conținutul de carbon în fonta obținută [%]
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│5.
│Conținutul de carbon în oțelul brut obținut [%]│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│6.
│Cantitatea de minereu de fier și pelete
│
│
│
│
│utilizată pentru producerea fontei în furnale
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│7.
│Cantitatea de fontă produsă în furnale
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│8.
│Cantitatea de fontă produsă în alte instalații │
│
│
│
│(cubilouri, cuptoare cu inducție etc.)
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤t/an
│
│
│9.
│Cantitatea de fontă utilizată pentru producerea│
│
│
│
│oțelului brut de convertizor
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│10. │Cantitatea de fier vechi utilizată în
│
│
│
│
│convertizoare pentru producția oțelului brut de│
│Operatorii
│
│
│convertizor
│
│economici
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│sunt
│
│11. │Cantitatea de oțel brut de convertizor obținută│
│obligați să │
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│raporteze
│
│12. │Cantitatea de fier vechi utilizată în
│
│către
│
│
│cuptoarele electrice pentru producția oțelului │
│M.E.F.
│
│
│brut electric
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│13. │Cantitatea de oțel brut electric obținută
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│14. │Cantitatea de feroaliaje produsă
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│15. │Cantitatea de aluminiu primar produsă
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│16. │Cantitatea de SF(6) utilizată în topitoriile
│
│
│
│
│de aluminiu și magneziu
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Celuloză și hârtie
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de celuloză produsă:
│
│I.N.S.
│
│
│● procedeu Kraft (sulfat);
│
│Operatorii
│
│
│● procedeu Sulfit
│t/an
│economici
│
│
│
│
│sunt
│
│
│
│
│obligați să │
│
│
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Agroalimentare
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Producție de băuturi alcoolice:
│
│
│
│
│● vin;
│
│
│
│
│● bere;
│
│
│
│
│● whisky;
│hl/an
│
│
│
│● brandy - distilat de vin;
│
│
│
│
│● alte băuturi alcoolice nespecifice.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│2.
│Producție de produse de panificație și alte
│
│
│
│
│produse alimentare:
│
│I.N.S.
│
│
│● pâine și alte produse de panificație;
│
│
│
│
│● carne și preparate din carne (conserve);
│
│
│
│
│● zahăr;
│
│
│
│
│● hrană/preparate/alimente pentru animale;
│t/an
│
│
│
│● cafea prăjită;
│
│
│
│
│● produse zaharoase de cofetărie și patiserie
│
│
│
│
│și cereale pentru micul dejun;
│
│
│
│
│● margarină, unt.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Producția și consumul de halocarburi și hexaflorură de sulf
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Producția de halocarburi [HFC-23; HFC-32;
│
│
│
│
│HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134;
│
│
│
│
│HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a;
│
│
│
│
│HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF(4);
│
│
│
│
│C(2)F(6); C(3)F(8); C(4)F(10); c-C(4)F(8);
│
│
│
│
│C(5)F(12); C(6)F(14)] și hexaflorură de sulf
│
│
│
│
│[SF(6)]
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│2.
│2. Cantitatea consumată de halocarburi [HFC-23;│
│
│
│
│HFC-32; HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134;
│
│
│
│
│HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a;
│
│
│
│
│HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF(4);
│
│
│
│
│C(2)F(6); C(3)F(8); C(4)F(10); c-C(4)F(8);
│
│
│
│
│C(5)F(12); C(6)F(14).] și hexaflorură de sulf
│
│
│
│
│[SF(6)] în următoarele sectoare:
│
│
│
│
│● sector refrigerare și echipamente de aer
│
│
│
│
│condiționat:
│
│
│
│
│● frigidere - sector domestic;
│
│
│
│
│● frigidere - sector comercial;
│
│
│
│
│● frigidere - sector transporturi (camioane,
│
│
│
│
│trenuri, vapoare, cu compartimente
│
│
│
│
│frigorifice);
│
│
│
│
│● frigidere - sector industrial;
│
│Operatorii
│
│
│● aparate de aer condiționat staționare
│
│economici
│
│
│(rezidențiale, comerciale, instituționale)
│
│sunt
│
│
│● aparate de aer condiționat mobile
│kg/an
│obligați să │
│
│(autoturisme, autobuze, trenuri etc.);
│
│raporteze
│
│
│● sector spume:
│
│către
│
│
│● celule deschise;
│
│A.N.P.M.
│
│
│● celule închise;
│
│
│
│
│● extinctoare:
│
│
│
│
│● portabile;
│
│
│
│
│● fixe;
│
│
│
│
│● aerosoli;
│
│
│
│
│● solvenți;
│
│
│
│
│● alte activități unde se folosesc substituenți│
│
│
│
│ODS (substituenți ai substanțelor care
│
│
│
│
│degradează stratul de ozon);
│
│
│
│
│● semiconductori;
│
│
│
│
│● echipamente electrice;
│
│
│
│
│● alte utilizări.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Cantitatea importată de substituenți ODS
│
│
│
│
│(substituenți ai substanțelor care degradează
│
│
│
│
│stratul de ozon): halocarburi [HFC-23; HFC-32; │
│
│
│
│HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134; HFC-134a; │
│
│
│
│HFC-152a; HFC-143; HFC-143a; HFC-227ea; HFC-
│
│M.E.F.
│
│
│236fa; HFC-245ca; CF(4); C(2)F(6); C(3)F(8);
│
│- Agenția
│
│
│C(4)F(10); c-C(4)F(8); C(5)F(12); C(6)F(14)] și│
│Națională de│
│
│hexaflorură de sulf [SF(6)]:
│
│Administrare│
│
│● vrac;
│kg/an
│Fiscală -
│
│
│● alte produse.
│
│Autoritatea │
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│Națională
│
│4.
│Cantitatea exportată de halocarburi [HFC-23;
│
│a Vămilor
│
│
│HFC-32; HFC-41; HFC-43-10; HFC-125; HFC-134;
│
│(M.E.F. -
│
│
│HFC-134a; HFC-152a; HFC-143; HFC-143a;
│
│A.N.A.F. -
│
│
│HFC-227ea; HFC-236fa; HFC-245ca; CF(4);
│
│A.N.V.)
│
│
│C(2)F(6); C(3)F(8); C(4)F(10); c-C(4)F(8);
│
│Operatorii
│
│
│C(5)F(12); C(6)F(14)] și hexaflorură de sulf
│
│economici
│
│
│[SF(6)]:
│
│sunt
│
│
│● vrac;
│
│obligați să │
│
│● alte produse.
│
│raporteze
│
│
│
│
│către
│
│
│
│
│A.N.P.M.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Sectorul: Solvenți
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subsectorul: Consumul de solvenți în următoarele procese:
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Aplicarea vopselelor:
│
│
│
│
│● construcții de automobile;
│
│
│
│
│● reparații de mașini;
│
│
│
│
│● construcții și clădiri;
│
│A.N.P.M.
│
│
│● utilizare casnică;
│
│ - direcția │
│
│● lemn;
│
│de
│
│
│● strat protector bobine;
│
│specialitate│
│
│● construcția ambarcațiunilor;
│kt
│Operatorii
│
│
│● în alte industrii;
│
│economici
│
│
│● în activități nonindustriale.
│
│sunt
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│obligați să │
│2.
│Spălare, degresare, curățare uscată:
│
│raporteze
│
│
│● degresarea suprafețelor metalice;
│
│către
│
│
│● curățare uscată;
│
│A.N.P.M.
│
│
│● alte curățări industriale.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Fabricarea, procesarea produselor chimice:
│
│
│
│
│● prelucrarea poliesterilor;
│
│
│
│
│● prelucrarea policlorurii de vinil;
│
│
│
│
│● prelucrarea poliuretanilor;
│
│
│
│
│● prelucrarea spumei polistirenice;
│
│
│
│
│● prelucrarea cauciucului;
│
│
│
│
│● fabricarea produselor farmaceutice;
│
│
│
│
│● fabricarea vopselelor;
│
│
│
│
│● fabricarea cernelurilor;
│
│
│
│
│● fabricarea cleiurilor;
│
│
│
│
│● turnarea asfaltului;
│
│
│
│
│● fabricarea benzilor adezive, casetelor
│
│
│
│
│magnetice, benzilor de filme și fotografice;
│
│
│
│
│● finisarea produselor textile;
│
│
│
│
│● tăbăcirea pielii;
│
│
│
│
│● fabricarea și prelucrarea altor produse
│
│
│
│
│chimice.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│4.
│Alte activități de utilizare a solvenților
│
│
│
│
│și activități conexe:
│
│
│
│
│● mineralizarea lemnului;
│
│
│
│
│● industria tipografică;
│
│
│
│
│● extracția grăsimilor din uleiuri comestibile │
│
│
│
│și necomestibile;
│
│
│
│
│● aplicarea cleiurilor și a adezivilor;
│
│
│
│
│● conservarea lemnului;
│
│
│
│
│● folosirea casnică a solvenților;
│
│
│
│
│● fabricarea produselor farmaceutice;
│kt
│
│
│
│● utilizarea casnică a produselor farmaceutice;│
│
│
│
│● utilizarea de N(2)O pentru anestezie;
│
│
│
│
│● N(2)O de la aerosolii din tuburile de spray; │
│
│
│
│● alte utilizări ale N(2)O;
│
│
│
│
│● extinctoare;
│
│
│
│
│● deceruirea vehiculelor;
│
│
│
│
│● activități de terosonare și izolare a
│
│
│
│
│vehiculelor.
│
│
│
└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘
────────

*) CKD - praful din cuptorul de ciment care nu este reintrodus în sistem.

Anexa 3 Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului național

al emisiilor de gaze cu efect de seră - sectorul agricultură
și sectorul folosința terenurilor, schimbarea categoriei
de folosință a terenurilor și silvicultură
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│Nr. │Parametrul solicitat
│Unitatea de │Autoritatea │
│crt.│
│măsură
│sau
│
│
│
│aferentă
│instituția
│
│
│
│parametrului│publică
│
│
│
│
│responsabilă│
│
│
│
│care
│
│
│
│
│furnizează
│
│
│
│
│informațiile│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Sectorul: Agricultură
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subsectorul: Fermentația enterică și gestionarea gunoiului de grajd
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Efective de animale (aprilie, mai-iunie,
│
│
│
│
│decembrie, după caz), diferențiate conform
│
│
│
│
│următoarelor categorii:
│
│
│
│
│● vaci de lapte, alte bovine, bubaline;
│
│
│
│
│● oi;
│
│I.N.S.
│
│
│● capre;
│capete
│M.A.D.R.
│
│
│● cabaline;
│
│
│
│
│● catâri și măgari;
│
│
│
│
│● porcine;
│
│
│
│
│● păsări.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Procentajul producțiilor de gunoi de grajd pe
│
│
│
│
│fiecare sistem de gestionare a deșeurilor,
│
│
│
│
│pentru fiecare categorie menționată la pct. 1, │
│
│
│
│astfel:
│
│
│
│
│● depozitare în lagune, în condiții anaerobe;
│
│
│
│
│● sistem lichid;
│
│
│
│
│● răspândit zilnic;
│%
│M.A.D.R.
│
│
│● depozitat în stare solidă;
│
│
│
│
│● depozitat în urma pășunatului;
│
│
│
│
│● folosit ca și combustibil;
│
│
│
│
│● alte sisteme.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Cantitatea totală de gunoi de grajd generată
│t
│I.N.S.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Cultivarea orezului
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Suprafața cultivată cu orez, diferențiată
│
│
│
│
│conform următoarelor categorii:
│
│
│
│
│● irigată - continuu inundată;
│
│
│
│
│● irigată - intermitent inundată - cu o singură│
│
│
│
│aerare;
│
│
│
│
│● irigată - intermitent inundată - cu aerări
│
│
│
│
│multiple;
│
│
│
│
│● cu aport de apă din ploi - predispusă
│
│
│
│
│inundării;
│
│
│
│
│● cu aport de apă din ploi - predispusă
│ha
│
│
│
│secetei;
│
│
│
│
│● cu regim de apă adâncă - adâncimea apei între│
│M.A.D.R.
│
│
│50-100 cm;
│
│
│
│
│● cu regim de apă adâncă - adâncimea apei
│
│
│
│
│> 100 cm.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│2.
│Numărul anual de recolte pe fiecare tip de
│
│
│
│
│suprafață specificată la pct. 1
│număr
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│3.
│Suprafața amendată cu fertilizanți organici,
│
│
│
│
│diferențiată conform categoriilor definite
│
│
│
│
│la pct. 1
│ha
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Arderea în câmp a reziduurilor vegetale
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│
│Producțiile agricole vegetale diferențiate pe
│
│
│
│
│următoarele categorii și subcategorii:
│
│
│
│
│● cereale pentru boabe:
│
│
│
│
│ ● grâu;
│
│
│
│
│ ● secară;
│
│
│
│
│ ● orz și orzoaică;
│
│
│
│
│ ● ovăz;
│
│
│
│
│ ● porumb;
│
│
│
│
│ ● sorg;
│
│
│
│
│ ● orez;
│
│
│
│
│ ● alte cereale;
│
│
│
│
│● leguminoase pentru boabe:
│
│
│
│
│ ● mazăre;
│
│
│
│
│ ● fasole;
│
│
│
│
│ ● alte leguminoase;
│
│
│
│
│● rădăcinoase:
│
│
│
│
│ ● cartofi de toamnă;
│
│
│
│
│ ● alți cartofi;
│
│
│
│
│ ● sfeclă de zahăr;
│
│
│
│
│ ● rădăcinoase furajere;
│
│
│
│
│● plante industriale:
│
│
│
│
│ ● textile - în pentru fibră;
│
│
│
│
│ ● cânepă pentru fibră;
│
│
│
│
│ ● alte plante textile;
│
│
│
│
│● uleioase:
│
│
│
│1.
│ ● floarea-soarelui;
│t
│I.N.S.
│
│
│ ● rapiță;
│
│M.A.D.R.
│
│
│ ● soia boabe;
│
│
│
│
│ ● în pentru ulei;
│
│
│
│
│ ● alte plante uleioase;
│
│
│
│
│● alte plante industriale:
│
│
│
│
│ ● tutun;
│
│
│
│
│ ● plante medicinale și aromatice;
│
│
│
│
│ ● alte plante industriale;
│
│
│
│
│● legume:
│
│
│
│
│ ● tomate;
│
│
│
│
│ ● ceapă uscată;
│
│
│
│
│ ● usturoi uscat;
│
│
│
│
│ ● varză;
│
│
│
│
│ ● ardei;
│
│
│
│
│ ● pepeni verzi;
│
│
│
│
│ ● pepeni galbeni;
│
│
│
│
│ ● alte legume;
│
│
│
│
│● furaje verzi din teren arabil:
│
│
│
│
│ ● furaje verzi anuale;
│
│
│
│
│ ● plante pentru însilozare;
│
│
│
│
│ ● plante furajere perene:
│
│
│
│
│
- lucernă;
│
│
│
│
│
- trifoi;
│
│
│
│
│ ● alte plante furajere perene
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Suprafețele cultivate, diferențiate pe
│
│
│
│
│categoriile și subcategoriile de la pct. 1
│ha
│I.N.S.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Conținutul de apă al producțiilor agricole
│
│
│
│
│vegetale diferențiat și conținutul de apă al
│
│
│
│
│reziduurilor, conform categoriilor și
│
│
│
│
│subcategoriilor menționate la pct. 1
│
│M.A.D.R.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤%
├────────────┤
│4.
│Conținutul de apă al producțiilor de cereale
│
│I.N.S.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│
│Următoarele fracții:
│
│
│
│
│● fracția reziduuri/recoltă;
│
│
│
│
│● fracția arsă în câmp;
│
│
│
│
│● fracția arsă drept combustibil;
│
│
│
│
│● fracția oxidată:
│
│
│
│5.
│ ● folosită pentru furajare;
│
│M.A.D.R.
│
│
│ ● folosită drept combustibil;
│fracție
│
│
│
│ ● alte folosințe;
│
│
│
│
│● fracția de carbon din reziduuri;
│
│
│
│
│● fracția azot/carbon pentru fiecare dintre
│
│
│
│
│categoriile și subcategoriile enumerate
│
│
│
│
│la pct. 1.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│6.
│Fracția reziduuri/recoltă pentru fiecare dintre│
│
│
│
│categoriile și subcategoriile enumerate la
│
│
│
│
│pct. 1
│
│I.N.S.
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Soluri agricole
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea totală de fertilizanți pe bază de
│
│I.N.S.
│
│
│azot utilizată
│t
│M.A.D.R.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Suprafețele de soluri organice cultivate
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│3.
│Zone umede drenate: soluri organice drenate și │
│
│
│
│soluri minerale drenate
│ha
│M.A.D.R.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│4
│Cantități de calcar și dolomită aplicate pentru│
│
│
│
│amendarea solurilor agricole
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Sectorul: Folosința terenurilor, schimbarea categoriei de folosință a
│
│terenurilor și silvicultură
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subsectorul: Folosința terenurilor și schimbarea categoriei de folosință a
│
│terenurilor
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│
│Fondul funciar, structurat pe următoarele
│
│
│
│
│categorii și subcategorii:
│
│
│
│
│● suprafață agricolă:
│
│
│
│
│
● arabil;
│
│
│
│
│
● pășuni;
│
│
│
│
│
● fânețe;
│
│
│
│
│
● vii și pepiniere viticole;
│
│
│
│
│
● livezi și pepiniere pomicole;
│
│
│
│
│● păduri și alte terenuri cu vegetație
│
│
│
│
│
forestieră:
│
│
│
│
│
● păduri de folosință forestieră;
│
│
│
│
│
● păduri de folosință silvopastorală;
│
│
│
│
│
● alte terenuri cu vegetație forestieră;
│
│
│
│1.
│● construcții;
│ha
│I.N.S.
│
│
│
● drumuri și căi ferate;
│
│M.A.D.R.
│
│
│
● ape și bălți;
│
│
│
│
│alte suprafețe
│
│
│
│
│Păduri și alte terenuri cu vegetație
│
│
│
│
│forestieră, structurate pe următoarele
│
│
│
│
│categorii de specii:
│
│
│
│
│● rășinoase;
│
│
│
│
│● fag;
│
│
│
│
│● stejar;
│
│
│
│
│● diverse specii tari;
│
│
│
│
│● diverse specii moi.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│
│Schimbarea folosinței terenurilor de la un an
│ha
│
│
│
│la altul, între subcategoriile menționate la
│(care trec
│
│
│
│pct. 1
│de la o
│
│
│
│
Observație: Se precizează elementele de
│subcategorie│
│
│2.
│
producție și productivitate pe fiecare tip de│la alta, cu │M.A.D.R.
│
│
│
vegetație asociat folosinței anterioare,
│specificarea│
│
│
│
respectiv ulterioare schimbării categoriei de│tipurilor de│
│
│
│
folosință
│folosință:
│
│
│
│
│anterior și │
│
│
│
│ulterior)
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│3.
│Numărul de titluri de proprietate eliberate și │
│A.N.C.P.I.
│
│
│suprafața pe care o acoperă
│nr./ha
│(Agenția
│
│
│
│
│Națională
│
│
│
│
│de Cadastru │
│
│
│
│și
│
│
│
│
│Publicitate │
│
│
│
│Imobiliară) │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│4.
│Suprafețe împădurite (includ numai suprafețe
│
│
│
│
│provenind de la o altă folosință), pe fiecare
│
│
│
│
│subcategorie specificată la pct. 2, respectiv
│
│
│
│
│în sensul art. 3 alin. (3) al
│
│
│
│
│Protocolului de la Kyoto cu deciziile
│
│
│
│
│subsecvente:
│
│
│
│
│
● suprafață împădurită - terenuri care nu
│
│
│
│
│
au avut vegetație forestieră timp de
│
│
│
│
│
minimum 50 de ani;
│
│
│
│
│
● suprafață reîmpădurită - terenuri fără
│
│
│
│
│
vegetație forestieră, care au avut pădure
│
│
│
│
│
în ultimii 50 de ani, dar erau
│
│
│
│
│
despădurite/defrișate la data de
│
│
│
│
│
31 decembrie 1989.
│
│
│
│
│Observație: Se precizează și următoarele date: │
│
│
│
│
● tipul de folosința anterior;
│
│
│
│
│
● compoziția pe specii;
│
│
│
│
│
● clasa de producție;
│
│
│
│
│
● vârsta actuală a arboretului;
│
│
│
│
│
● elementele precise de localizare și
│
│
│
│
│
identificare a acestor categorii: direcția
│
│
│
│
│
silvică, ocolul silvic, unitate de
│
│
│
│
│
producție/bază, unitate
│
│
│
│
│
administrativ-teritorială, parcelă
│
│
│
│
│
cadastrală, parcelă silvică, subparcelă
│
│
│
│
│
cadastrală, subparcelă silvică, proprietar și│
│
│
│
│
deținător cu orice titlu, localitate, județ, │
│
│
│
│
după caz; acolo unde sunt disponibile,
│
│
│
│
│
coordonatele geografice ale perimetrului:
│
│
│
│
│
latitudine, longitudine.
│ha
│M.A.D.R.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│5.
│Suprafețe despădurite/defrișate (includ numai
│
│
│
│
│suprafețe care trec la altă folosință), în
│
│
│
│
│sensul art. 3 alin. (3) al Protocolului de la
│
│
│
│
│Kyoto și al deciziilor subsecvente.
│
│
│
│
│Observație: Se precizează și următoarele date: │
│
│
│
│● tipul de folosință ulterior
│
│
│
│
│despăduririi/defrișării;
│
│
│
│
│● datele specifice folosinței vechi:
│
│
│
│
│
● compoziția pe specii;
│
│
│
│
│
● volumul la hectar;
│
│
│
│
│
● diametrul mediu al arboretului defrișat
│
│
│
│
│
și înălțimea;
│
│
│
│
│
● vârsta arboretului;
│
│
│
│
│
● tipul de sol;
│
│
│
│
│
● elementele precise de localizare și
│
│
│
│
│
identificare a acestor categorii: direcția
│
│
│
│
│
silvică, ocolul silvic, unitate de
│
│
│
│
│
producție/bază, unitate
│
│
│
│
│
administrativ-teritorială, parcelă
│
│
│
│
│
cadastrală, parcelă silvică, subparcelă
│
│
│
│
│
cadastrală, subparcelă silvică, proprietar
│
│
│
│
│
și deținător cu orice titlu, localitate,
│
│
│
│
│
județ, după caz; acolo unde sunt
│
│
│
│
│
disponibile, coordonatele geografice ale
│
│
│
│
│
perimetrului: latitudine, longitudine.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Silvicultură
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│● Creșterea netă anuală în volum a pădurilor în│mc/an/ha
│M.A.D.R.
│
│
│total și pe specii
│kg/mc
│Regia
│
│
│● Densitatea medie a lemnului, în total și pe
│adimensional│Națională a │
│
│specii
│adimensional│Pădurilor - │
│
│● Factorii de expansiune ai biomasei, în total │%
│Romsilva
│
│
│și pe specii
│
│(R.N.P.-
│
│
│● Alocarea creșterii în rădăcini relativ la
│
│Romsilva)
│
│
│tulpină, în total și pe specii
│
│Institutul
│
│
│● Conținutul mediu de carbon
│
│pentru
│
│
│● Procentul de biomasă lemnoasă rămas în păduri│
│Cercetări și│
│
│pentru fiecare dintre speciile menționate în
│
│Amenajări
│
│
│subsectorul: Folosința terenurilor și
│
│Silvice
│
│
│schimbarea categoriei de folosință a
│
│(I.C.A.S.)
│
│
│terenurilor, pct. 2
│
│Institutul
│
│
│
│
│Național al │
│
│
│
│Lemnului
│
│
│
│
│(I.N.L.)
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│2.
│Volumul de lemn recoltat pentru fiecare dintre │
│
│
│
│speciile menționate în subsectorul:
│
│
│
│
│Folosința terenurilor și schimbarea categoriei │
│
│
│
│de folosință a terenurilor, pct. 2, cu
│
│I.N.S.
│
│
│precizarea pe specii a componentelor recoltate:│
│M.A.D.R.
│
│
│● tulpină - ax principal;
│
│R.N.P.-
│
│
│● ramuri integral;
│mc
│Romsilva
│
│
│● ramuri până la anumite dimensiuni etc.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
├────────────┤
│3.
│Volumul de lemn recoltat ilegal pentru fiecare │
│M.A.D.R.
│
│
│dintre speciile menționate în subsectorul:
│
│R.N.P. -
│
│
│Folosința terenurilor și schimbarea categoriei │
│Romsilva
│
│
│de folosință a terenurilor, pct. 2.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│4.
│Suprafața de pădure afectată de incendii pe
│
│
│
│
│fiecare specie menționată în subsectorul:
│
│
│
│
│Folosința terenurilor și schimbarea categoriei │ha
│
│
│
│de folosință a terenurilor, pct. 2.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│M.A.D.R.
│
│5.
│Cantitatea de fertilizanți pe bază de azot
│
│
│
│
│aplicată în pădure și pe alte suprafețe
│
│
│
│
│aferente altor folosințe convertite către
│
│
│
│
│pădure
│t
│
│
│
│Observație: Se raportează la acest subpunct în │
│
│
│
│măsura în care nu a fost raportat la
│
│
│
│
│subsectorul: Soluri agricole, pct. 1
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│6.
│Suprafețe împădurite drenate: soluri organice
│
│
│
│
│drenate și soluri minerale drenate
│
│
│
│
│Observație: Se raportează la acest subpunct în │ha
│
│
│
│măsura în care nu a fost raportat la
│
│
│
│
│subsectorul: Soluri agricole, pct. 3
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│7.
│Cantități de calcar și cantități de dolomită
│
│
│
│
│aplicate pentru amendarea pădurilor și
│
│
│
│
│terenurilor cu vegetație forestieră
│
│
│
│
│Observație: Se raportează la acest subpunct în │t
│
│
│
│măsura în care nu a fost raportat la
│
│
│
│
│subsectorul: Soluri agricole, pct. 4
│
│
│
└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘

Anexa 4 Date privind activitatea, necesare întocmirii inventarului

național al emisiilor de gaze cu efect de seră - Sectorul deșeuri
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┐
│Nr. │Parametrul solicitat
│Unitatea de │Autoritatea │
│crt.│
│măsură
│sau
│
│
│
│aferentă
│instituția
│
│
│
│parametrului│publică
│
│
│
│
│responsabilă│
│
│
│
│care
│
│
│
│
│furnizează
│
│
│
│
│informațiile│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Sectorul: Deșeuri
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤
│Subsectorul: Deșeuri solide depozitate
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Populația totală a României
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│2.
│Populația din mediul urban
│locuitor
│I.N.S.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│3.
│Populația din mediul rural
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│4.
│Cantitatea de deșeuri municipale generate
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│5.
│Cantitatea de deșeuri menajere depozitate
│
│
│
│
│provenite din gospodării
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤t
│
│
│6.
│Cantitatea de deșeuri menajere depozitate
│
│
│
│
│provenite de la operatorii economici
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│7.
│Cantitatea de deșeuri depozitate provenite din │
│
│
│
│servicii municipale (deșeuri stradale, din
│
│
│
│
│piețe și spații verzi)
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│8.
│Valoarea medie de generare a deșeurilor
│
│
│
│
│municipale în mediul urban
│kg/locuitor │
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
/zi
│
│
│9.
│Valoarea medie de generare a deșeurilor
│
│
│
│
│municipale în mediul rural
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│10. │Cantitatea de deșeuri municipale depozitate
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│11. │Cantitatea de deșeuri municipale depozitate în │
│
│
│
│depozite conforme
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤
│
│
│12. │Cantitatea de deșeuri municipale depozitate în │t
│A.N.P.M -
│
│
│depozite neconforme:
│
│Direcția de │
│
│
a) cu adâncimi mai mari sau egale de 5 m;
│
│specialitate│
│
│
b) cu adâncimi mai mici de 5 m.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│13. │Compoziția procentuală a deșeurilor municipale │
│
│
│
│generate:
│
│
│
│
│a) hârtie și textile;
│
│
│
│
│b) deșeuri provenite din grădinărit, amenajarea│%
│
│
│
│parcurilor, precum și alte deșeuri organice
│
│
│
│
│biodegradabile (cu excepția celor alimentare); │
│
│
│
│c) deșeuri alimentare;
│
│
│
│
│d) lemne și paie.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│14. │Cantitatea de metan colectat din depozitele de │
│
│
│
│deșeuri conforme
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤t
│
│
│15. │Cantitatea de deșeuri municipale solide
│
│
│
│
│utilizate sub formă de compost
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│16. │Procentul de deșeuri municipale care se
│
│
│
│
│depozitează din deșeurile municipale generate
│%
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Tratarea apelor uzate
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Volumul total de ape uzate (anual):
│
│
│
│
│1. menajere;
│mc
│
│
│
│2. industriale.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│2.
│Volumul de ape uzate tratate din volumul total │
│
│
│
│de ape uzate:
│
│
│
│
│1. menajere:
│
│
│
│
│
a) tratate aerob;
│
│
│
│
│
b) tratate anaerob;
│%
│
│
│
│2. industriale:
│
│
│
│
│
a) tratate aerob;
│
│M.M.D.D. -
│
│
│
b) tratate anaerob.
│
│Administra- │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤ția
│
│3.
│Cantitatea de nămoluri rezultată în urma
│
│Națională
│
│
│epurării apelor uzate:
│
│Apele
│
│
│1. municipale;
│t
│Române
│
│
│2. industriale.
│
│(A.N.A.R.)
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│
│Cantitatea de nămoluri tratate din cantitatea
│
│
│
│
│de nămoluri rezultată în urma epurării
│
│
│
│
│apelor uzate:
│
│
│
│
│1. menajere:
│
│
│
│4.
│
a) tratate aerob;
│%
│
│
│
│
b) tratate anaerob;
│
│
│
│
│2. industriale:
│
│
│
│
│
a) tratate aerob;
│
│
│
│
│
b) tratate anaerob.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│5.
│Producțiile în următoarele sectoare și
│
│
│
│
│subsectoare industriale:
│
│
│
│
│1. producția de metale neferoase (aluminiu,
│
│
│
│
│cupru, plumb, nichel, mangan, altele);
│
│
│
│
│2. producția de îngrășăminte chimice
│
│
│
│
│(azotoase, fosfatice, potasice);
│
│
│
│
│3. producții agroalimentare: producțiile de
│
│
│
│
│cafea; producțiile de băuturi răcoritoare;
│
│
│
│
│producțiile de uleiuri comestibile; produse din│
│
│
│
│pește; produse lactate (lapte de consum, lapte │
│
│
│
│praf, brânzeturi, smântână, altele); preparate │
│
│
│
│din carne de pasăre;
│
│
│
│
│producțiile de conserve;
│t; kg; hl;
│
│
│
│4. producțiile de hârtie;
│mc;
│
│
│
│5. producțiile de cauciuc;
│10^3 Wh;
│I.N.S.
│
│
│6. producțiile de materiale textile (bumbac,
│Gcal; mý
│
│
│
│în, cânepă, mătase, poliester, altele);
│
│
│
│
│7. producțiile de materiale lemnoase;
│
│
│
│
│8. producția de lână spălată și degresată;
│
│
│
│
│9. producțiile de energie electrică și energie │
│
│
│
│termică;
│
│
│
│
│10. producția de piele.
│
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│6.
│Fracția de componentă organică degradabilă
│
│
│
│
│îndepărtată sub formă de nămol
│%
│
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤
│
│7.
│Cantitatea de metan recuperata și/sau arsa în
│
│
│
│
│procesul de tratare a apelor uzate:
│
│
│
│
│a) menajere;
│
│
│
│
│b) industriale.
│
│A.N.A.R.
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤t
│
│
│8.
│Cantitatea de metan recuperata și/sau arsa în
│
│
│
│
│procesul de tratare a namolului:
│
│
│
│
│a) menajer;
│
│
│
│
│b) industrial.
│
│
│
├────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┤
│Subsectorul: Incinerarea deșeurilor
│
├────┬───────────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┤
│1.
│Cantitatea de deșeuri medicale periculoase
│
│Ministerul
│
│
│generate
│
│Sănătății
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┤t
│Publice
│
│2.
│Cantitatea de deșeuri medicale periculoase
│
│(M.S.P.). - │
│
│incinerate
│
│direcțiile
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┤de
│
│3.
│Cantitatea de deșeuri medicale periculoase
│
│specialitate│
│
│incinerate din cantitatea totala de deșeuri
│%
│(D.S:P.)
│
│
│medicale periculoase generate
│
│și
│
│
│
│
│Institutul
│
│
│
│
│de Sănătate │
│
│
│
│Publică
│
│
│
│
│București
│
│
│
│
│(I.S.P.B.)
│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤
│4.
│Cantitatea de deșeuri periculoase industriale
│
│A.N.P.M. -
│
│
│incinerate
│t
│Direcția de │
│
│
│
│specialitate│
└────┴───────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘
-------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.