Decizia nr. 1192/2007

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ionel Hurducaș în Dosarul nr. 5.077/117/2006 al Tribunalului Arad - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Susține, în acest sens, că dispozițiile legale criticate nu conțin norme discriminatorii, fiind în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție. Totodată, apreciază că dispozițiile art. 36 și 37 din Legea fundamentală, invocate în argumentarea excepției, nu au incidență în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.077/117/2006, Tribunalul Arad - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Ionel Hurducaș într-o acțiune în contencios administrativ având ca obiect anularea unui ordin emis de prefectul județului Cluj cu privire la constatarea încetării de drept a mandatului de primar al acestuia.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, potrivit cărora calitatea de primar încetează de drept în cazul în care acesta a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, conțin prevederi discriminatorii "față de celelalte categorii de cetățeni și față de prevederile art. 64 alin. 1 lit. a) și ale art. 65 alin. 1 și 3 din Codul penal, potrivit cărora pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, printre care și cel de a fi ales în autoritățile publice, operează numai în prezența unei pedepse de cel puțin 2 ani și se execută numai după executarea pedepsei închisorii". Totodată, textul legal criticat este în dezacord și cu prevederile

art. 77 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , care dispun suspendarea de drept a mandatului primarului numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Ca atare, apreciază că, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii de 6 luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu ne aflăm în situația privării de libertate și a imposibilității exercitării funcției de primar, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 86 din Codul penal, la expirarea termenului de încercare intervine reabilitarea de drept.

Tribunalul Arad - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin normelor constituționale invocate. Astfel, funcția de primar, fiind o funcție de demnitate publică, nu poate fi exercitată de o persoană condamnată pentru o faptă penală, iar conform art. 53 din Constituție, prin lege se pot restrânge anumite drepturi, pentru apărarea, printre altele, a moralei publice.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, dispozițiile de lege criticate se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută de norma legală, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, și se înscriu totodată în ipoteza dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora exercițiul unor drepturi poate fi restrâns și pentru apărarea moralei publice, drepturilor și libertăților cetățenilor. În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 36 și ale art. 37 din Legea fundamentală, apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale. Textul de lege criticat se aplică în mod egal, fără discriminări pe considerente arbitrare, tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, fiind totodată în deplină concordanță cu dispozițiile art. 16 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară". Se arată, de asemenea, că dispozițiile art. 36 din Legea fundamentală, invocate, nu au incidență în cauză, iar critica de neconstituționalitate față de art. 53 din aceasta nu este întemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, având următorul conținut: "(2) Calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: (...) e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate."

Autorul excepției consideră că textul de lege menționat încalcă prevederile constituționale art. 16 alin. (1) și (3) referitoare la principiul egalității în drepturi, art. 36 -"Dreptul la vot", art. 37 - "Dreptul de a fi ales" și ale art. 53 -"Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

În opinia autorului excepției, dispozițiile

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali sunt discriminatorii față de "celelalte categorii de cetățeni", deoarece prevăd încetarea de drept, înainte de expirarea duratei normele, a mandatului de primar, în cazul în care acesta a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, în situația în care el a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 6 luni cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Prin urmare, apreciază că nu se află în imposibilitatea executării mandatului de primar, întrucât pedeapsa închisorii, în cazul său, nu se execută prin privare de libertate.

Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu instituie niciun fel de discriminare între persoanele cărora acestea se adresează, și anume categoriei primarilor care au fost condamnați, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate. Astfel, măsura încetării de drept a mandatului de primar, în condițiile prevăzute de textul de lege, se aplică în mod egal, fără privilegii și fără discriminări, tuturor celor care se găsesc în ipoteza normei legale. Ceea ce critică în realitate autorul excepției este modalitatea de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din lege față de situația sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate, ci un aspect asupra căruia decide instanța de judecată învestită cu soluționarea litigiului.

În ceea ce privește argumentarea pretinsei discriminări prin invocarea unor texte din diverse acte normative - de exemplu, art. 64 alin. 1 lit. a) și art. 65 alin. 1 și 3 din Codul penal sau

art. 77 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001

-, Curtea reamintește că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziții din Constituție sau din instrumentele juridice internaționale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și nici coroborarea sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne. Așa fiind, sub acest aspect, susținerile de neconstituționalitate formulate de autorul excepției nu pot fi primite de Curtea Constituțională.

Curtea constată, de asemenea, că prevederile art. 36 - "Dreptul la vot" și ale art. 37 - "Dreptul de a fi ales" din Constituție, invocate de autorul excepției, nu au incidență în cauza de față.

Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Legea fundamentală privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea constată că nici această critică nu este întemeiată, în condițiile în care prin textul de lege examinat nu s-a constatat limitarea sau restrângerea exercițiului niciunui drept sau libertăți fundamentale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ionel Hurducaș în Dosarul nr. 5.077/117/2006 al Tribunalului Arad - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 decembrie 2007.