Decizia nr. 130/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Fundația Obștea Sătească Belcești-Perești în Dosarul nr. 1.608/2007 (număr în format vechi 7.515/90/2006) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal răspund autorul excepției, Fundația Obștea Sătească Belcești-Perești, prin reprezentant legal Nicolae Pătroi, cu delegație la dosar, și părțile Obștea Pociovaliștea Novaci, prin reprezentant legal Ion Gomescu, cu delegație la dosar, Lucreția Popescu, personal. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Autorul excepției și partea Obștea Pociovaliștea Novaci solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

Lucreția Popescu arată că a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, întrucât textul de lege criticat nu înlătură discutarea, în contradictoriu, a raportului de expertiză, conform dreptului comun.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.608/2007 (număr în format vechi 7.515/90/2006), Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Excepția a fost ridicată de Fundația Obștea Sătească Belcești-Perești într-o cauză având ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că singura condiție impusă de lege cu privire la expertiza extrajudiciară este ca expertul să fie autorizat de Ministerul Justiției. Susține că atât imposibilitatea obiectivă în care sunt puse părțile de a se apăra împotriva unui raport de expertiză extrajudiciară, cât și lipsa unui temei de drept care să poată fi invocat pentru a aplica, prin analogie, regulile procedurale prevăzute de art. 201-214 din Codul de procedură civilă determină contrarietatea textului de lege criticat cu dispozițiile constituționale ale art. 24 și ale art. 21 alin. (3).

Tribunalul Mureș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat conferă expertizei extrajudiciare prezentate de părți valoarea probantă egală cu expertizele ordonate de instanța de judecată, cu condiția efectuării lor de către experți autorizați, fără a nega părților dreptul de a apela la regimul de drept comun prevăzut de legea procedurală în privința discutării în contradictoriu a acestei probe.

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (5) din titlul XIII - Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare - al

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, care au următorul conținut: "Expertizele extrajudiciare prezentate de către părți în cadrul proceselor funciare au aceeași valoare probantă ca și expertizele ordonate de către instanța de judecată, cu condiția ca acestea să fie efectuate de către experți autorizați de către Ministerul Justiției."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat conferă expertizelor extrajudiciare valoare probantă egală cu expertizele judiciare, cu condiția efectuării acestora de către experți autorizați de Ministerul Justiției.

Curtea observă că, potrivit Codului de procedură civilă, în mod similar, expertiza judiciară se efectuează de către experți aflați pe lista întocmită și comunicată instanțelor de către biroul local de expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidența celor autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare. Ca atare, textul de lege criticat, stabilind valoare probantă egală expertizelor extrajudiciare efectuate de către experți autorizați de Ministerul Justiției cu cea a expertizelor ordonate de către instanța de judecată, nu înlătură discutarea, în contradictoriu, a conținutului raportului de expertiză extrajudiciară potrivit regulilor de drept comun prevăzute de art. 201-214 din Codul de procedură civilă. Astfel, partea căreia îi este opusă o expertiză extrajudiciară poate să formuleze obiecțiuni și, de asemenea, poate să solicite efectuarea unei contraexpertize pentru a combate raportul de expertiză extrajudiciară.

De asemenea, Curtea reține că părțile dispun de aceleași mijloace pentru a-și susține cauza, dreptul la un proces echitabil nefiind încălcat.

Totodată, reglementarea privind citarea părților, din art. 208 alin. 1 din Codul de procedură civilă, constituie o garanție a dreptului la apărare al părților. Dreptul la apărare nu este restrâns de prevederile supuse controlului de constituționalitate, acesta exercitându-se neîngrădit, sub protecția garanțiilor procedurale, în cadrul procesului declanșat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 4 alin. (5) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Fundația Obștea Sătească Belcești-Perești în Dosarul nr. 1.608/2007 (număr în format vechi 7.515/90/2006) al Tribunalului Mureș - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2008.