Decizia nr. 56/1993

Ion Filipescu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Radu Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Pe rol, pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedură civilă, invocată de reclamantul Marginean Ioan Gheorghe în dosarul nr. 7202/1992 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 6 octombrie 1993, în lipsa reclamantului Marginean Ioan Gheorghe și a piritei Marginean Margareta Eliza care, deși legal citați, nu s-au prezentat, concluziile procurorului fiind consemnate pe larg în încheierea din aceeași dată, pronunțarea amânându-se pentru 13 octombrie 1993.

Procurorul a solicitat respingerea excepției de neconstituționalitate, susținând, în esenta, ca dispozițiile art. 615 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora divorțul se judeca în ședința publică, nu contravin Constituției, întrucît instanța poate să dispună judecarea cererii de divorț în camera de consiliu atunci când apreciază ca în acest mod se asigura o mai buna judecata sau administrare a probelor.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele:

Marginean Ioan Gheorghe a chemat în judecata pe sotia sa, Marginean Margareta Eliza, solicitând desfacerea căsătoriei, cerere care a formulat obiectul dosarului nr. 7202/1992 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

La termenul de 26 februarie 1993, reclamantul Marginean Ioan Gheorghe, asistat de avocatul Mihai Eftimescu, a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedură civilă, susținând ca acestea încalcă dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituția României.

Judecătoria Sectorului 2 București, prin Încheierea din 26 februarie 1993, a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției, exprimindu-și opinia în sensul că ea este intemeiata întrucît potrivit art. 38 din Codul familiei coroborat cu art. 130 alin. 2 din Codul de procedură civilă, instanțele judecătorești investite cu acțiuni de divorț au obligația de a stărui prin toate mijloacele de proba pentru a descoperi adevaratele raporturi dintre soți și, în aceasta situație, prin relatarea în ședința publică a unor aspecte legate de viața personală, intima și privată, se încalcă prevederile art. 26 alin. (1) din Constituție.

În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate au fost solicitate, potrivit legii, punctele de vedere ale Senatului, Camerei Deputaților și Guvernului.

În punctul de vedere primit de la Guvern se apreciază ca, în raport cu prevederile

art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională nu este competența de a soluționa decît excepțiile privind actele normative adoptate după intrarea în vigoare a Constituției. Pe fond, se considera ca excepția nu este intemeiata deoarece art. 126 din Constituție prevede publicitatea ședințelor de judecată, însă permite instanțelor ca, în situațiile prevăzute de lege, ședința sa nu fie publică, dispoziție cuprinsă și în art. 615 din Codul de procedură civilă.

În raport cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituție, apreciază însă ca instanțele trebuie să interpreteze art. 615 din Codul de procedură civilă atunci când în procesele de divorț părțile pun în discuție probleme care privesc viața lor intima și solicita judecarea fără participarea publicului, în sensul că sunt obligate sa admită o asemenea cerere, desigur, ținând seama și de regulile procesuale comune prevăzute de art. 121 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Senatul și Camera Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere.

Potrivit

art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta este singura în drept sa hotărască asupra competentei sale, conform art. 144 din Constituție, iar în conformitate cu art. 3 alin. (1) din aceeași lege, competența Curții nu poate fi contestată de nici o autoritate publică.

Curtea constata ca este competența sa verifice constituționalitatea art. 615 din Codul de procedură civilă întrucît chiar dacă acesta a fost adoptat anterior Constituției, în speta, sunt în discuție raporturi de drept procesual stabilite după intrarea în vigoare a acesteia.

Reclamantul a susținut, în esenta, ca art. 615 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia cererea de divorț se judeca în ședința publică, este neconstitutional întrucît încalcă dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituție care prevede că autoritățile publice respecta și ocrotesc viața intima, familială și privată.

Excepția nu este intemeiata.

Este de reținut ca textul constituțional sus-menționat obliga autoritățile publice la respectul vieții intime, familiale și private și al ocrotire împotriva oricăror atentate din partea oricărui subiect de drept și, în consecința, nimeni nu poate să se amestece în viața intima, familială sau privată a persoanei fără consimțământul acesteia.

Cu privire la art. 615 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia cererea de divorț se judeca în ședința publică, se constată că acesta nu contravine art. 26 alin. (1) din Constituție deoarece, pe de o parte, nu toate relațiile dintre soți, care se discuta în astfel de procese, se referă la viața intima a acestora în sensul dispozițiilor constituționale, iar pe de altă parte, instanța poate să dispună judecarea cererii de divorț în camera de consiliu, dacă apreciază ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecata sau administrare a probelor.

Dispozițiile înscrise în art. 615 din Codul de procedură civilă se justifica și prin art. 44 alin. (2) din Constituție conform căruia condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege și este, totodată, în concordanta cu art. 126 din legea fundamentală care prevede că ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.

Este de menționat, de asemenea, ca prin

Legea nr. 59/1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, s-a modificat, printre altele, și Codul de procedură civilă, raminind nemodificat art. 615 a cărui constituționalitate este contestată, apreciindu-se ca acesta nu contravine art. 26 din Constituție.

Într-adevăr, astfel cum s-a mai arătat, în procesele de divorț în care publicitatea ședinței ar afecta viața intima familială sau privată a părților, textul respectiv da posibilitatea celor în cauza să solicite judecarea pricinii în camera de consiliu, iar instanța are obligația de a declara ședința secreta în asemenea situații.

De altfel, prin

Legea nr. 59/1993

s-a modificat și Codul familiei, pronunțarea divorțului putindu-se face, în anumite situații, pe baza acordului ambilor soți, oferind astfel încă o posibilitate părților de a evita discutarea în ședința publică a eventualelor aspecte care ar afecta viața intima sau familială.

Dacă s-ar declara neconstitutionala prevederea art. 615 din Codul de procedură civilă potrivit căreia cererea de divorț se judeca în ședința publică, asa cum se solicita, s-ar nesocoti drepturile părților și s-ar încalcă principiul publicității care constituie un principiu fundamental al infaptuirii justiției într-un stat de drept.

În raport cu considerentele menționate se constată că dispozițiile art. 615 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, în concordanta cu art. 26 din Constituție și cu interesele părților, astfel ca excepția invocată este neîntemeiată.

Vazind și dispozițiile art. 144 lit. c) din Constituție, ale art. 13 lit. A. c) și ale

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , în unanimitate,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 615 din Codul de procedură civilă, invocată de Marginean Ioan Gheorghe, cu care Curtea Constituțională a fost sesizată prin Încheierea din 26 februarie 1993 a Judecătoriei Sectorului 2 București.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 1993.