Decizia nr. 1066/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află dezbaterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Atlas" - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 3.581/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 19 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 3.581/196/2008, Judecătoria Brăila - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Atlas" - S.A. din Brăila într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , potrivit cărora terenurile pe care sunt amplasate rețelele de distribuție a energiei electrice aparțin proprietății publice a statului, încalcă dispozițiile art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție, având semnificația juridică a exproprierii.

Judecătoria Brăila - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât textul criticat prevede că terenurile sunt în proprietatea publică a statului, acestea devin insesizabile, inalienabile și imprescriptibile, iar în acest mod se aduce atingere dreptului de dispoziție, prerogativă a dreptului de proprietate, și se creează condițiile pentru transferul silit al terenurilor din proprietatea altor titulari.

Până la data redactării raportului președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituția României, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, având următorul cuprins: "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului".

Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 44 alin. (1) și (3) din Constituție privind dreptul de proprietate privată.

Din examinarea excepției Curtea constată că excepția este neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare. Dispozițiile de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, concretizat în mai multe decizii pronunțate de Curte, de exemplu:

deciziile nr. 232 din 21 aprilie 2005

și nr. 276 din 24 februarie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005 și, respectiv, nr. 171 din 19 martie 2009. Cu acel prilej, Curtea Constituțională a statuat că prevederile criticate nu contravin exigențelor principiului garantării și ocrotirii proprietății private, consacrat de dispozițiile art. 44 alin. (2) și (3) din Constituție. "Încadrarea prin lege organică a terenurilor pe care se situează rețelele energetice de distribuție în categoria terenurilor cu destinație specială, precum și reglementarea unui regim juridic special al acestora, propriu domeniului public al statului, se justifică prin caracterul de bun public de interes național al fondului energetic și corespund pe deplin regimului constituțional de protecție a proprietății. Dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar prevederile art. 44 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege», precum și cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietății private «în condițiile legii organice», au în vedere tocmai circumstanțieri ale exercițiului prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii interesului public. Potrivit acestor dispoziții, legiuitorul ordinar este, așadar, competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principală conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel unele limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin textele de lege criticate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale."

În ceea ce privește susținerile autorului excepției referitoare la efectul de expropriere gratuită a terenului său, proprietate privată, ca urmare a aplicării dispozițiilor legale criticate, Curtea observă că acestea nu relevă nicio contradicție față de dispozițiile art. 44 alin. (3) din Constituție. Prin

deciziile Curții Constituționale nr. 72 din 26 februarie 2004

și nr. 163 din 27 februarie 2007, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 22 martie 2004 și, respectiv, nr. 208 din 28 martie 2007, s-a reținut că prevederile criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 44 din Constituție. În această decizie s-a arătat că "în spețe asemănătoare, referitoare la reglementarea folosirii bunurilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că atât timp cât autoritățile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiționarilor, aceștia pot să-și folosească bunurile, să le vândă, să le lase moștenire, să le doneze sau să le ipotecheze (cauzele Mellacher și alții contra Austriei, 1989, și Sporrong și Lonnroth contra Suediei, 1982). Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situația cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanța sa, el nu a dispărut, titularul dreptului dispunând încă de celelalte atribute ale dreptului de proprietate.

Considerentele acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi care să impună schimbarea jurisprudenței.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Atlas" - S.A. din Brăila în Dosarul nr. 3.581/196/2008 al Judecătoriei Brăila - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009.