Memorandumul din 9 februarie 1994

I. Introducere

1. În România se afla în plina desfășurare un program complex de reforme menit sa transforme tara noastra dintr-un sistem de planificare centralizata intr-o economie de piața. Guvernul a pus în practica un set de reforme pe scara larga în domeniul legislativ și instituțional care au contribuit la reducerea substantiala a rolului statului în economie. Subventiile la consumator au fost eliminate și numai pentru un numar redus de bunuri de consum preturile se afla inca sub control. Restrictiile cantitative la import au fost eliminate, pentru protejarea industriei naționale folosindu-se doar taxe vamale. A fost realizata în mare măsura reforma sistemului financiar, iar băncile pot opera acum liber în cadrul și limitele normale de supraveghere și control definite de Banca Naționala a României (B.N.R.) Toți cetatenii au acum dreptul să se lanseze în afaceri, sa concureze pe piața, sa achizitioneze, să dețină și sa dispună de proprietăți. În sfirsit, Guvernul a inceput sa transfere activele statului către populatie.

2. Pentru realizarea obiectivelor programului de reforma pentru 1994-1995 se impune adoptarea și aplicarea simultana a unor politici macroeconomice și structurale ferme. Eforturile Guvernului, din ultimii trei ani, de folosire a mecanismului preturilor, cursului de schimb și ratei dobinzii pentru alocarea resurselor în economie au fost subminate, inter alia, de probleme structurale perturbatoare, incluzind lipsa disciplinei financiare a întreprinderilor. Acestea, împreună cu socurile externe și cu lipsa finantarii externe, au contribuit la cresterea inflatiei, devalorizarea puternica a cursului de schimb al leului și scaderea nivelului rezervelor valutare. Principalul scop al politicii economice în perioada urmatoare este de a rezolva aceste probleme prin combinarea politicilor financiare ferme cu un proces accelerat de privatizare și de restructurare a întreprinderilor, finalizindu-se astfel etapa de stabilizare a procesului de reforma și punindu-se bazele unei cresteri durabile.

3. Cea mai stringenta prioritate a programului Guvernului pentru 1994-1995 este de a declansa un atac în forta asupra inflatiei, în condițiile în care etapa de ajustare a preturilor în întreaga economie este practic incheiata. Pentru a sprijini efectele antiinflationiste ale politicilor fiscale și monetare, Guvernul intreprinde o serie de măsuri de impunere a unor restrictii bugetare severe întreprinderilor de stat și regiilor autonome și de reducere substantiala a volumului real al plăților restante între întreprinderi. Pasi importanti au fost facuti în directia îmbunătățirii disciplinei financiare a întreprinderilor care înregistrează pierderi, incluzind penalități asupra arieratelor și stimulente manageriale, și accelerarii procesului de privatizare și restructurare a întreprinderilor de stat. În continuare, în scopul îmbunătățirii alocarii resurselor și incurajarii cresterii economice se vor adopta măsuri de liberalizare a cursului de schimb, de accentuare a deschiderii regimului valutar și comercial, se va continua reforma financiară și se va urmări intarirea cadrului legal și instituțional, în vederea facilitarii activității sectorului privat și îmbunătățirii concurentei.

4. Guvernul considera ca una dintre cele mai bune cai de asigurare a protectiei sociale este o crestere economica sanatoasa în contextul unei inflatii scazute. În acelasi timp Guvernul considera ca reformele economice și schimbările structurale pot reusi numai dacă se iau măsuri prin bugetul de stat și alte fonduri speciale pentru a reduce povara transformarilor asupra grupurilor sociale cele mai vulnerabile; în acest sens, un capitol important al acestui program îl constituie masurile specifice de realizare a acestui obiectiv.

5. Obiectivele pe termen mediu ale Guvernului sunt menținerea sub control a inflatiei, asigurarea condițiilor pentru relansarea cresterii economice și o situație viabila a balantei de plati. Astfel, o dată cu finalizarea etapei de stabilizare, este de asteptat ca procesul de crestere economica sa continue într-un ritm gradat cu 4% pe an în ultima parte a deceniului, în timp ce rata inflatiei va scadea la niveluri exprimate de o singura cifra. Cresterea economica sustinuta va necesita o crestere substantiala a investitiilor fixe, ceea ce, în contextul dificultatii finantarii externe și necesității de stopare a deficitului contului curent extern, va necesita o mai mare mobilizare a economiilor interne, în special în sectorul public și în majoritatea societatilor comerciale de stat.

6. Eforturile de largire a bazei exporturilor și de imbunatatire a eficientei utilizarii importurilor, pe fundalul unei finanțări externe limitate, sunt de asteptat sa reduca deficitul contului curent extern de la circa 8% din P.I.B. în 1992 la mai puțin de 2% în 1997. Datorita incertitudinii perspectivelor pe termen mediu și a unui "virf" de rambursare a datoriei externe la sfirsitul acestui deceniu, Guvernul intenționează sa sporeasca rapid rezervele valutare ale sistemului bancar, contribuind astfel la cresterea increderii în cursul de schimb și reducerea vulnerabilitatii economiei la socurile externe. Obiectivul este de a atinge un nivel echivalent cu acoperirea importurilor pe cel puțin trei luni până la sfirsitul anului 1994 și aproape patru luni până în 1997. Astfel, desi se intreprind eforturi de mobilizare a resurselor interne și de a menține cererea la niveluri rezonabile, nevoile României de finanțare vor ramine totusi semnificative, necesitind finanțare suplimentara masiva în urmatorii ani. Cu toate acestea, Guvernul se asteapta ca necesitatile de finanțare excepționala sa dispara până în 1998, reflectând îmbunătățirea prognozata a situației contului curent, cresterea fluxului de investitii straine directe ca răspuns la reforma economica, inclusiv la liberalizarea cursului de schimb și privatizarea întreprinderilor, ca și perspectiva unei cresteri potentiale a finantarii prin intermediul pieței internationale de capital.

7. Guvernul va supune Parlamentului spre aprobare Memorandumul privind politica economica, o schita a bugetului pe anul 1994 și pachetul de legi privind cresterea veniturilor necesare pentru realizarea bugetului pe 1994.

II. Politici structurale și macroeconomice pentru 1994 și 1995

8. Guvernul va implementa un program de politici financiare și structurale în vederea reducerii substantiale a inflatiei și a constituirii rezervelor valutare, simultan cu asigurarea condițiilor pentru relansarea productiei. În ceea ce priveste inflatia, obiectivul este de a-i reduce nivelul de la maximul de 314% înregistrat în cele 12 luni incheiate în octombrie 1993, la circa 75% în anul ce se va incheia în decembrie 1994 și aproximativ 35% pentru ultimele 12 luni ale acestui aranjament. B.N.R. va desfășura operațiuni pe piața valutara astfel incit să-și sporeasca depozitele de rezerve valutare brute la 900 milioane dolari S.U.A. până la sfirsitul anului 1995, iar strategia sa de interventie pe piața valutara și de acumulare a rezervelor va fi directionata în vederea indeplinirii sarcinii indicative pentru rezervele internationale ale B.N.R., prevăzută în anexa nr. I.

Politica fiscala

9. Guvernul a intreprins eforturi susținute în 1993 pentru a controla deficitul consolidat al bugetului administrației centrale, administratiilor locale și unor fonduri extrabugetare pentru servicii sociale. Astfel, se prevede că deficitul bugetului consolidat în 1993 (inclusiv toate fondurile și conturile extrabugetare) sa nu depășească 4,5% din P.I.B., față de 5,6% în 1992. Acest rezultat a fost obținut mai ales pe baza politicilor stricte în privinta cheltuielilor și îmbunătățirii colectarii veniturilor. Urmare inlaturarii totale a subventiilor de consum incepind cu 1 mai 1993, se estimeaza ca subventiile totale masurate ca procent în P.I.B. sa scada de 13,6% în 1992 la circa 6% în 1993 și, de asemenea, și alte capitole de cheltuieli au fost sever restrinse. Capacitatea de a controla cheltuielile publice a fost intarita și prin introducerea prevederii de a bloca 40% din cresterile de cheltuieli în trimestrul IV 1993, pentru cazul în care veniturile vor fi sub nivelurile proiectate. În ceea ce priveste veniturile, cea mai importanța schimbare care a avut loc se referă la introducerea T.V.A. la nivel de 18%, de la 1 iulie 1993, ceea ce a contribuit la cresterea semnificativa a bazei de impozitare pe consum. Cu toate acestea, în 1993, veniturile bugetului consolidat au scăzut în raport cu P.I.B.

10. Pentru a asigură realizarea obiectivelor sale de stabilizare economica, Guvernul considera esențială continuarea implementarii politicii de austeritate bugetară în 1994 și, în acest scop, a elaborat măsuri ferme de limitare a deficitului bugetar în 1994. Este, de asemenea, prevăzută continuarea îmbunătățirii structurii de cheltuieli, care să reflecte economiile ce vor fi obtinute prin politicile la care se angajează fiecare minister și care va fi însoțită de măsuri fiscale care să largeasca substantial baza de impozitare și astfel sa contrabalanseze erodarea veniturilor. Guvernul va limita deficitul prevăzut pentru 1994 al bugetului consolidat la cel mult 3,6% din P.I.B.

11. În ceea ce priveste veniturile, Guvernul urmeaza să prezinte Parlamentului un pachet substantial de măsuri de crestere a acestora, de la care se asteapta o crestere a incasarilor de aproximativ 2% din P.I.B. în 1994, oprindu-se astfel scaderea veniturilor bugetare ca procent în P.I.B. Aceste măsuri includ schimbari fundamentale în sistemul de impozitare a profitului, care vor introduce o corectare a bazei de impozitare functie de nivelul inflatiei și o reducere a impozitului pentru profitul reinvestit, simultan cu eliminarea scutirilor de impozite, inclusiv cele prevăzute pentru societățile mixte în Legea privind regimul investitiilor straine. În plus, Guvernul a trimis Parlamentului spre aprobare proiecte de legi pentru îmbunătățirea sistemului de impozitare a veniturilor agricole, cresterea impozitelor locale și a accizelor, prin introducerea de accize mai mari asupra produselor petroliere și de noi accize pentru anumite bunuri de folosință indelungata, inclusiv masini de lux. De asemenea, în prezent Guvernul elaboreaza măsuri de reducere a evaziunii fiscale prin inasprirea procedurilor de control și colectarea mai eficienta a taxelor vamale. Luând în considerare aceste măsuri, Guvernul va asigura ca veniturile bugetului consolidat în 1994 sa creasca de la un nivel estimat la circa 29% în P.I.B. în 1993, la un nivel care să nu fie inferior procentajului de 29,6 în P.I.B. în 1994.

12. În ceea ce priveste cheltuielile, Guvernul considera ca este necesară o reducere a cheltuielilor curente, în scopul atingerii obiectivelor prevăzute pentru deficitul bugetar și al crearii unei marje de resurse necesare pentru accelerarea procesului de restructurare economica și sprijinire a acestuia prin măsuri precis orientate de protecție sociala. O schita a bugetului pe 1994, care să reflecte aceste obiective, va fi supusă Parlamentului spre aprobare, împreună cu acest memorandum și cu pachetul de legi privind veniturile, aliniate politicilor prevăzute în acest memorandum. Guvernul va supune spre aprobare Parlamentului intregul proiect al legii bugetului până la sfirsitul lunii ianuarie 1994. Guvernul intenționează sa reduca sever cheltuielile curente la bunuri și servicii, ca și pe cele pentru salarii, astfel incit, calculate ca un procent din P.I.B., acestea sa reflecte o scadere de la 11,5% în 1993 la 11,4% în 1994, inter alia, prin restrictii salariale și reducerea în continuare a numarului functionarilor publici (în pofida unor cresteri de personal, necesară pentru derularea reformei). De asemenea, vor fi reduse subventiile pentru agricultori și alte categorii de producători, care constituiau o distorsiune în procesul de alocare a resurselor și o povara financiară importanța pentru buget; subventiile vor scadea de la circa 6% în P.I.B. în 1993 la 3,5% în 1994. Prin îmbunătățirea orientarii transferurilor sociale, costurile transferurilor se vor reduce de la aproximativ 10,6% în P.I.B. în 1993 la 10,4% în 1994. În proiectul de buget pe 1994 sunt prevăzute masurile care să reduca principalele cheltuieli.

13. După cum este prevăzut și în proiectul de buget, Guvernul intenționează sa continue și în 1994 aplicarea controlului strict asupra cheltuielilor, initiat în ultimul trimestru din anul 1993, care implica reducerea cheltuielilor pe măsura nerealizarii veniturilor proiectate. Acest sistem va fi aplicat de la inceputul anului 1994 și prevederile legale aferente vor fi incluse în Legea bugetului pe 1994. Cheltuielile bugetare curente în 1994 vor fi astfel reduse la 14.863 miliarde lei în 1994 ridicindu-se la circa 27,7% din P.I.B. (o reducere de 1,1% din P.I.B. față de nivelul din 1993), în timp ce cheltuielile de capital vor crește de la 3,5% la 5% din P.I.B. Cheltuielile definite în sensul limitelor de mai sus vor include toate plățile de capital sau de dobinda ale Guvernului, care sunt scadente dar neefectuate la data aplicarii acestei limite.

14. Guvernul este hotarit ca, simultan cu eliminarea subventiilor la consumatori și intensificarea reformelor, sa mențină și sa imbunatateasca sistemul de protecție sociala în vederea atenuarii presiunii asupra grupurilor vulnerabile ale populatiei în timpul tranzitiei. În special, Guvernul va continua pregatirile pentru introducerea în 1994 a sistemului de plati pe baza verificării mijloacelor de trai către familiile cu venituri reduse (cu asistența din partea Băncii Mondiale). Datorita resurselor limitate, este esențială îmbunătățirea directionarii sprijinului social existent. În cadrul proiectului de buget consolidat pe 1994, cheltuielile pentru asigurări sociale (incluzind în special pensii, ajutoare pentru persoane handicapate, ajutoare de boala și maternitate și ajutoare de șomaj) sunt prevăzute a reprezenta 8,2% din P.I.B. în anul 1994. Numărul somerilor este prevăzut sa creasca în 1994 și ajutoarele totale de șomaj sunt anticipate să fie 1,4% din P.I.B. în 1994; dacă aceste ajutoare sunt mai mari, cheltuielile aferente vor fi compensate de economii.

15. În plus față de redirectionarea pe termen mediu a prevederilor sociale, Guvernul considera esențială implementarea unor programe de protecție sociala care să atenueze impactul imediat al masurilor de restructurare economica asupra populatiei cu venituri reduse, cum ar fi masurile luate în legătură cu eliminarea subventiilor la consumator în mai 1993 sub forma plăților speciale de pensii și salarii, care să se adauge recentei imbunatatiri a regimului alocatiilor pentru copii, în sensul generalizarii lor. Mai mult, măsuri specifice de protecție sociala sunt implementate în vederea protejarii grupurilor cele mai vulnerabile de efectele masurilor de restructurare care vor fi luate în perioada decembrie 1993 - aprilie 1994, inclusiv pentru compensarea costului incalzirii locuintelor, cu respectarea obiectivelor fiscale generale stabilite în acest memorandum.

16. În plus față de politicile de venituri și cheltuieli planificate a fi aplicate în 1994, Guvernul a pregatit un numar de măsuri suplimentare care să fie aplicate în cazul în care veniturile și/sau finantarea externa în 1994 se vor situa sub nivelurile proiectate sau dacă evolutii ulterioare neasteptate vor conduce la cheltuieli bugetare mai mari decit cele prevăzute. Aceste măsuri, ale caror efecte sunt estimate la aproximativ 540 miliarde lei (1% din P.I.B.), vor fi pregatite în urmatoarele domenii: accize noi sau majorate la bunurile de folosință indelungata și automobile (55 miliarde lei); accize majorate la produsele petroliere și gaze naturale (20 miliarde lei); extinderea în continuare a bazei de impozitare T.V.A. (80 miliarde lei), un impozit redus pe veniturile din dobinzi ale persoanelor fizice (95 miliarde lei); reduceri de personal în sectorul de stat în cursul anului 1994 corespunzător unei scaderi de 2% anual (70 miliarde lei); o reducere cu 15% a subventiilor la producător, excepțind producătorii agricoli (165 miliarde lei); reducerea cheltuielilor de capital mai puțin esentiale (55 miliarde lei). În cazul în care deficitul de venituri și/sau finanțare externa va depăși 1% din P.I.B., vor fi implementate măsuri suplimentare care să asigure indeplinirea obiectivului privind deficitul bugetar.

17. Programul de investitii publice în 1994 se va concentra asupra necesitatilor esentiale ale infrastructurii, în special în domeniile energetic, transporturi, lucrari edilitare și telecomunicatii, care vor fi finantate cu respectarea limitelor deficitului bugetului consolidat. Datorita faptului ca resursele pentru investitii sunt reduse, Guvernul va acorda o deosebită atenție asigurarii concentrarii programului de investitii publice asupra modernizarii și asupra noilor proiecte cu rentabilitate maxima și va institutionaliza o planificare adecvata a investitiilor publice. Guvernul a purtat discutii susținute cu Banca Mondiala asupra prioritatilor investitiilor publice, iar în mai 1993 a avut loc întîlnirea Grupului Consultativ care a avut drept scop solicitarea de fonduri suplimentare pe termen lung pentru acest program. Analizarea de către Banca Mondiala a programului de investitii publice a constituit un element important în evaluarea politicii fiscale proiectate în contextul acestui program. O noua intilnire a Grupului Consultativ este programata pentru iunie 1994, iar evaluarile Băncii Mondiale asupra programului de investitii publice curente și de perspectiva vor constitui și ele un element important în evaluarea obiectivelor și prioritatilor fiscale pentru 1995.

18. Guvernul este ferm hotarit sa accelereze restructurarea economica, dar este deplin constient de faptul ca implementarea cu succes a reformei întreprinderilor și sistemului bancar necesita analizarea amanuntita a impactului acesteia asupra bugetului. Guvernul intenționează ca în 1994 să contribuie la finantarea restructurarii majorității întreprinderilor de stat, după cum va fi necesar, prin intermediul Fondului Proprietății de Stat (F.P.S.), prin utilizarea parțială a dividendelor întreprinderilor și a sumelor rezultate din privatizare și vinzarea de active. O agentie autonoma de restructurare din cadrul F.P.S. va contribui la finantarea costurilor de reducere a dimensiunilor, rationalizare sau inchidere a întreprinderilor care nu sunt viabile în forma lor actuala. Cheltuielile și veniturile F.P.S. trebuie să se incadreze în limitele deficitului bugetului consolidat prevăzute în acest program. Cheltuielile F.P.S., inclusiv cele privind activitatea Agentiei de Restructurare, vor fi limitate la nivelul veniturilor provenind din dividende și din procesul de privatizare și, mai mult, nu vor depăși 0,8% din P.I.B. în 1994; F.P.S. nu va emite garantii. De asemenea, s-a fixat o limita de 0,5% din P.I.B. pentru garantiile guvernamentale la creditele bancare interne necesare pentru micsorarea și restructurarea întreprinderilor actualmente neviabile și aceasta limita se referă și la asumarea datoriei întreprinderilor către bănci, în contextul atenuarii presiunii exercitate de restructurarea economica. Nu se vor intreprinde acțiuni de garantare și asumare de datorii, cu excepția celor prevăzute în cadrul planurilor analizate de Agentia de Restructurare și convenite cu Guvernul. Limita acestor garantii și asumari de datorii va constitui un criteriu de performanță în cadrul aranjamentului (anexa nr. II). În sfirsit, Guvernul, în strinsa colaborare cu F.P.S., va asigura disponibilizarea fondurilor în 1994, dacă este necesar, și mai substantial în 1995 pentru reconstituirea capitalului adecvat față de activele ponderate în functie de risc la principalele bănci de stat. Aceasta alocare se va efectua în limitele deficitului bugetului consolidat, stabilite în acest memorandum.

19. Deficitul bugetar de 1.936 miliarde lei va fi finanțat în 1994 prin: credit intern net de 1.035 miliarde lei și finanțare externa în valoare de 901 miliarde lei. Criteriile de performanță ale programului se vor stabili pe baza limitelor creditului net al sistemului bancar către bugetul consolidat, corespunzător celor de mai sus (anexa nr. III). Limitele vor fi diminuate cu excedentul finantarii interne nebancare și al finantarii externe față de nivelurile programate și cu orice obligație a bugetului consolidat către întreprinderi sau bănci, scadenta dar neplatita.

20. Pentru 1995, Guvernul intenționează continuarea reducerii deficitului bugetar până la aproximativ 3% din P.I.B. pentru a asigura îmbunătățirea prevăzută a situației balantei de plati și reducerea ratei inflatiei. În vederea indeplinirii acestui obiectiv, va fi realizata o imbunatatire substantiala a structurii bugetului, incluzind, în special, o realocare a cheltuielilor pentru subventii către investițiile de infrastructura. Mai mult, Guvernul intenționează să introducă în ianuarie 1995 impozitul pe venitul global. Obiectivele și conținutul politicii fiscale guvernamentale în 1995 vor fi discutate în cadrul primei analize a programului și aprobarea bugetului pentru 1995, care să satisfaca sarcinile cantitative stabilite pentru prima analiza, va constitui un criteriu de performanță pentru tragerea din februarie 1995.

Politica monetara și reforma sectorului financiar

21. Guvernul considera ca implementarea consecventa de restrictii monetare severe insotite de rate ale dobinzii real pozitive este esențială pentru asigurarea credibilitatii programului sau de stabilizare, cresterea increderii pe plan intern în moneda naționala și asigurarea unui cadru adecvat liberalizarii cursului de schimb. Politica monetara va constitui, astfel, principala ancora nominala a programului de stabilizare pe 1994, revenindu-i sarcina ca, împreună cu masurile de politica fiscala și salariala și cu instruirea unei discipline financiare mai stricte, sa reduca substantial rata inflatiei. În lumina experientei de după 1990, Guvernul și B.N.R. au intreprins recent un numar de reforme structurale în vederea îmbunătățirii eficientei politicii monetare, prezentată în continuare.

22. În primul rind, implementarea unei politici monetare stricte a fost subminata în trecut de insuficienta disciplina financiară din intreprinderile de stat, care a dus la cresterea rapida a plăților restante, intreprinderile finanțându-și astfel activitatea din resurse exterioare sistemului bancar. Guvernul considera prioritara reducerea volumului plăților restante în timpul procesului de stabilizare. În acest scop, este aplicat un program sustinut în vederea impunerii unei mai stricte discipline financiare în societățile comerciale de stat și regiile autonome, asa cum este descris în paragrafele de la 37 la 52 de mai jos, și este prevăzut ca implementarea ferma a acestor măsuri să contribuie la o reducere reala substantiala a nivelului plăților restante. Reducerea plăților restante la nivelurile stabilite în anexa nr. 4 va constitui un reper cantitativ în cadrul primei și celei de-a doua analize; mai mult, obiectivele privind plățile restante ale întreprinderilor la 30 iunie 1994 vor constitui o sarcina indicativa în cadrul programului și, dacă aceasta nu va fi realizata, Guvernul se va consulta cu reprezentantii F.M.I. pentru a reexamina obiectivele financiare stabilite în acest memorandum și va propune modificările necesare ale criteriului de performanță referitor la nivelul activelor interne nete ale sistemului bancar la 30 septembrie 1994.

23. B.N.R. nu va intreprinde nici o operațiune de compensare selectiva sau globală și nu va aplica nici un aranjament special de acordare de credit băncilor sau direct întreprinderilor în vederea facilitarii lichidarii datoriei sau creanțelor acumulate sub forma plăților restante între întreprinderi.

24. În al doilea rind, în vederea eliminarii totale a obstacolelor în aplicarea politicii monetare, Guvernul și B.N.R. vor elimina, treptat, până la sfirsitul anului 1993, toate creditele de refinantare subvenționate (cu excepția volumului existent de creante conform Legii nr. 7/1992). B.N.R. nu va acorda, pe durata acestui aranjament, nici un credit de refinantare cu dobinda sub nivelul ratei de referința, și nici credite la care dobinda este aminata pentru perioade mai mari de o luna.

25. În al treilea rind, conform convenției cu B.N.R., Guvernul a intreprins acțiuni ferme de a limita impactul monetar al finantarii deficitului prin transferarea unei părți considerabile a creditului sau de la B.N.R. la C.E.C. și prin transferarea majorității depozitelor sale de la băncile comerciale la B.N.R. Pe durata acestui aranjament, Guvernul va intreprinde măsuri pentru ca marimea datoriei sale către B.N.R. sa nu contravina restrictiilor specificate în art. 31 al Legii nr. 34/1991 privind Statutul B.N.R., reducind astfel substantial presiunea pe care finantarea bugetară o exercită asupra administrarii bazei monetare (pasivul B.N.R.). Guvernul și B.N.R. considera ca rolul B.N.R. în derularea unei politici monetare stricte a fost intarit prin masurile structurale descrise mai sus, care au completat masurile anterioare de eliminare a plafoanelor de credit, de introducere a rezervelor de lichiditati obligatorii și de imbunatatire a eficientei sistemului rezervelor obligatorii prin largirea bazei acestora, ca urmare a includerii depunerilor populatiei și aplicarii unor penalizari severe pentru nerespectarea acestuia.

26. În acest context și luând în considerare scaderea programata a volumului plăților restante între întreprinderi, Guvernul a stabilit obiectivele politicii monetare pentru 1994, pornind de la estimari prudente ale evolutiei preturilor și cererii de bani. În acest scop, programul Guvernului permite o crestere a masei monetare (exprimata în moneda naționala) de 60% în timpul primului semestru din 1994 și 36% în cel de-al doilea semestru, în functie de scaderea rapida a nivelului inflatiei. Programul de credit pentru 1994 va tine cont de aceasta crestere monetara și de cresterea propusa a rezervelor internationale nete, dar, de asemenea, va asigura ca exista în 1994 o crestere corespunzătoare a nivelului real al creditului bancar către sectorul neguvernamental, inclusiv intreprinderile de stat și private. Activele interne nete ale sistemului bancar sunt proiectate sa creasca cu aproximativ 56% și 32% în primul și, respectiv, al doilea semestru ale anului 1994. Plafoanele la stocul de active interne nete ale sistemului bancar constituie un criteriu de performanță, după cum este prevăzut în anexa nr. 5. Datorita schimbarilor majore care afectează în prezent sistemul financiar din România, inclusiv reforma cursului de schimb și a ratei dobinzii, este posibil ca cererea de bani să se abata considerabil de la proiectiile cuprinse în acest program. În cazul unei evolutii a cererii de bani substantial diferita de cea anticipata până la 30 iunie 1994 (ca și în cazul nerealizarii sarcinii indicative pentru arierate la acea data), Guvernul și B.N.R. se vor consulta cu F.M.I. în vederea reexaminarii obiectivelor financiare stabilite pentru al doilea semestru din 1994, inclusiv a propunerii de modificare, după caz, a criteriilor de performanță pentru 30 septembrie 1994. La data efectuării primei analize, se vor conveni cu F.M.I. și obiectivele de politica monetara pentru anul 1995, ca și criteriile de performanță privind activele interne nete ale sistemului bancar la 31 decembrie 1994, 31 martie 1995 și 30 iunie 1995.

27. Desi datele privind distributia creditului bancar sunt insuficiente, B.N.R. va acorda o atenție deosebită facilitarii accesului sectorului privat în curs de dezvoltare la credite bancare noi, în special prin aplicarea mai eficienta a masurilor prudentiale care să evite dirijarea creditului bancar către intreprinderile neviabile. Initiativele Guvernului și F.P.S. de a aplica măsuri de restructurare și instituire a disciplinei financiare în întreprinderi vor constitui o completare esențială a acestor politici. În plus, la fiecare analiza a programului, F.M.I. va face o evaluare a progreselor înregistrate în identificarea și supravegherea cresterii creditului către intreprinderile de stat și sectorul privat.

28. Pentru indeplinirea obiectivelor politicii monetare în 1994, B.N.R. intenționează sa continue folosirea, în special, a instrumentelor indirecte de control monetar, limitind injectia de lichiditati nete prin operațiuni de refinantare la niveluri corespunzătoare obiectivelor monetare globale. B.N.R. va stabili, pe durata programului, repere cantitative pentru baza monetara (pasivul B.N.R.), ca jaloane pentru politica monetara. Obiectivul privind masa monetara a fost discutat cu expertii F.M.I. și corespunde programului privind politica monetara din cadrul aranjamentului, constituind, de asemenea, sarcina indicativa în cadrul programului financiar (anexa nr. 6). La data efectuării primei analize, sarcina indicativa pentru masa monetara va fi stabilita pentru restul perioadei până la expirarea aranjamentului.

29. Reformele prezentate mai sus în vederea intaririi aspectului structural al politicii monetare au ca scop facilitarea mentinerii controlului strict asupra cresterii bazei monetare, contribuind astfel la cresterea semnificativa a ratei nominale a dobinzii. Actiunile recente intreprinse de B.N.R. în aceasta direcție au inclus reintroducerea licitațiilor de credit în care rata dobinzii determinata pe piața a depasit substantial rata normala de referința, ca și o crestere semnificativa a ratei creditului "overdraft", având drept consecința o crestere puternica a ratei medii a dobinzii purtate de credite B.N.R. În ultimele luni, B.N.R. a extins folosirea licitațiilor de credit, împreună cu aplicarea de penalizari pentru creditul "overdraft", reducind utilizarea liniilor de credit obisnuite și eliminând practic creditele subvenționate. În continuare, B.N.R. dezvolta și intareste aceste modalități de refinantare prin solicitarea de garantii pentru fiecare instrument de refinantare și prin evitarea utilizarii excesive sau a dependentei băncile de creditul "overdraft", prin fixarea de plafoane pentru bănci în ce priveste accesul la aceasta facilitate. În plus, transferarea majorității depozitelor publice de la băncile comerciale la B.N.R. a limitat accesul băncilor la credite ieftine din aceasta sursa. B.N.R. supraveghează și introduce proceduri stricte de control asupra sumelor în tranzit în sistemul bancar prin intermediul penalizarilor financiare la sumele excesive în tranzit aplicate fiecarei bănci.

30. Actiunile de aplicare a restrictiilor monetare se prevad a avea ca rezultat o crestere rapida și semnificativa a ratei dobinzii la C.E.C. și la băncile comerciale la niveluri real pozitive, deoarece Guvernul și B.N.R. considera aceasta esențială pentru intarirea increderii în activele interne și pentru acordarea de stimulente corespunzătoare deponentilor interni. Pentru a imbunatati eficienta alocarii creditelor și a oferi stimulente pentru economii, B.N.R. va asigura o structura flexibila a ratei dobinzii și niveluri ale ratelor care să reflecte condițiile pieței. Dacă ratele dobinzilor băncilor comerciale se adapteaza prea lent la schimbările intervenite în ratele B.N.R., aceasta va aplica un set de măsuri suplimentare în scopul îmbunătățirii structurii ratei dobinzii. Asemenea măsuri ar putea include, inter alia, transferul depozitelor guvernamentale aflate inca la băncile comerciale, de la acestea la B.N.R., preluarea depunerilor de la C.E.C. și alte bănci, emiterea de titluri de valoare B.N.R. cu dobinda aliniata la structura ratei B.N.R., în vederea absorbirii lichidității, și, dacă este cazul, măsuri administrative, cum ar fi limitarea accesului la licitatiile de refinantare pentru băncile care nu reusesc să-și adapteze ratele dobinzii pentru depuneri. Pentru a facilita evaluarea periodica a evolutiei ratei dobinzii, B.N.R. va introduce până la sfirsitul lunii decembrie 1993 un sistem de urmărire sistematica și regulata a ratei, care va cuprinde evolutiile ratelor la depunerile și imprumuturile majore la C.E.C. și la băncile comerciale.

31. Cresterea substantiala a ratei dobinzii înregistrate în ultima perioadă, care a generat profituri importante pentru B.N.R., se asteapta să fie și în continuare la niveluri mari până la reducerea inflatiei și diminuarea corespunzătoare a ratei dobinzii. Pentru a sprijini politica de restrictii monetare, B.N.R. intenționează sa utilizeze o parte a profitului sau în scopul constituirii capitalului și rezervelor proprii la niveluri care să permită anularea pierderilor majore rezultate din reevaluari înregistrate în cursul ultimilor doi ani. Profitul neutilizat pentru constituirea de rezerve în acest scop, pentru anularea creanțelor restante față de administratia centrala sau pentru scopurile curente ale B.N.R., va fi transferat la bugetul de stat.

32. Aplicarea efectiva în 1994 a controlului monetar indirect, ca și reactia ratei dobinzii la actiunea mecanismelor pietii, va fi usurata de înființarea pieței titularilor de valoare și de capital, în special în ce priveste instrumentele negociabile, inclusiv titlurile guvernamentale purtind dobinda la nivelul pieței. Guvernul intenționează sa inceapa emiterea titlurilor de valoare până la sfirsitul lunii ianuarie 1994, iar evolutia acestui program va fi discutata în cadrul primei analize.

33. Guvernul și B.N.R. sunt ferm hotariti sa infiinteze o piața moderna de capital care să faciliteze finantarea investitiilor de către agentii economici, ca și asigurarea unei surse nemonetare pentru finantarea publică. În 1994 va fi aplicat un program care să sprijine dezvoltarea pieței titlurilor de valoare, iar Guvernul și B.N.R. vor sustine aprobarea unei legi privind înființarea Bursei de valori în procedura de urgenta, aplicarea acestei legi fiind considerata ca reper structural la data efectuării primei analize. În plus, optimizarea sistemului de plati și clearing constituie în prezent o prioritate pentru B.N.R. și se asteapta inregistrarea unor progrese vizibile până la data efectuării primei analize. Ca un prim pas, B.N.R. va incuraja introducerea de către băncile comerciale a unor noi instrumente de plată, care ar putea fi onorate în cel mai scurt timp posibil pentru a accelera plățile dintre clientii diferitelor bănci. Sub egida B.N.R. va fi înființat un sistem modern de plati; realizarea acestuia constituie, de asemenea, un reper structural la data celei de-a doua analize.

34. O alta măsura avuta în vedere de Guvern și de B.N.R. este de a determina C.E.C.-ul să fie mai receptiv la condițiile de piața. Guvernul va elabora propuneri detaliate pentru reforma și restructurarea activității C.E.C., inclusiv modificari în legislatie care să clarifice rolul C.E.C. în cadrul sistemului bancar. Stimulentele manageriale vor fi intarite și va fi introdus un sistem modernizat de prelucrare a datelor, ca premisa pentru largirea gamei de servicii oferite de C.E.C. În plus, Guvernul, împreună cu B.N.R., intenționează să asigure pe durata programului rate ale dobinzii real pozitive pentru depunerile la termen de la C.E.C., ca și rate ale dobinzii pentru depunerile la vedere mai apropiate de rata inflatiei decit în trecut. Progresele înregistrate în elaborarea propunerilor pentru reforma structurala a C.E.C. vor fi discutate în cadrul primei analize, iar progresele în implementarea acesteia vor constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize.

35. Tinind seama de influența pe care un sistem bancar sanatos o poate exercita asupra cresterii economice, B.N.R. intreprinde măsuri pentru intarirea activității sale curente de supraveghere bancara. În acest scop B.N.R. primeste asistența tehnica de la C.E. - PHARE și din alte surse. Până la sfirsitul lunii ianuarie 1994 vor fi emise directive prudentiale pentru sistemul bancar în privinta clasificarii și acordarii imprumuturilor, ca și în ce priveste constituirea de rezerve, adecvarea capitalului și riscul valutar. Incepind cu luna decembrie 1993, B.N.R. initiaza inspecții lunare la sediile băncilor de stat și private, în vederea asigurarii soliditatii financiare a acestor institutii, ca și a respectarii de către acestea a legilor și regulamentelor în vigoare. Succesul reformei bancare presupune cresterea personalului B.N.R. implicat în activitatea de supraveghere, pentru a asigura aplicarea directivelor prudentiale de către bănci și a permite un program corespunzător de inspecții pe teren. De asemenea, B.N.R. și Guvernul vor incuraja băncile importante să-și infiinteze sectoare care să faciliteze restructurarea întreprinderilor și sa intreprinda acțiuni care să intareasca disciplina financiară în cadrul acestor întreprinderi. După definitivarea programului de restructurare a întreprinderilor mari care înregistrează pierderi și începerea implementarii acestei operațiuni, creditele neperformante rămase la bănci vor fi complet provizionate, iar provizioanele vor fi neimpozabile cel mai tirziu până în anul fiscal 1995. Supravegherea stricta de către B.N.R. are drept scop sa contracareze eventuala lipsa de incredere în sistemul financiar; mai mult, în cazul aparitiei de dificultati în sistemul financiar, Guvernul și B.N.R. vor limita sprijinul acordat la onorarea garantiilor guvernamentale pentru depunerile din sistemul C.E.C., ca și la facilitarea B.N.R. de acordare de credite de ultima instanța.

36. Paralel cu restructurarea întreprinderilor, Guvernul și B.N.R. vor adopta o strategie de privatizare și restructurare a băncilor comerciale și vor pregati un plan corespunzător pentru aceasta, care va constitui un reper structural pentru prima analiza a programului. Restructurarea băncilor va fi realizata pe baza unor expertize detaliate ale bilanturilor băncilor, efectuate de firme independente de expertiza. Pe baza rezultatelor desprinse din rapoartele anuale privind activitatea de supraveghere pentru 1993 și 1994, B.N.R. va pregati evaluari în scris asupra necesității volumului și esalonarii recapitalizarii băncilor. Bilantul băncilor comerciale de stat va fi restructurat în timp printr-o combinație adecvata de titluri guvernamentale și capital nou, incluzind mai ales o injectie de capital privat, în vederea cresterii capitalului bancar la niveluri suficiente pentru indeplinirea standardelor convenite pe plan international. Implementarea primului stadiu al planului de restructurare și recapitalizare a băncilor, care este prevăzut sa includa și privatizarea a doua bănci de stat până în mai 1995, va constitui un reper structural în cadrul celei de-a doua analize a programului. Acestea, împreună cu alte măsuri de reforma a sectorului financiar, vor fi elaborate împreună cu reprezentantii Băncii Mondiale, în contextul viitorului credit pentru reforma sectorului financiar și a întreprinderilor (F.E.S.A.L.).

Privatizarea, reforma intreprinderii și disciplina financiară

37. Guvernul priveste privatizarea activelor proprietate de stat ca esențială pentru îmbunătățirea eficientei și competitivitatii economiei românești și relansarea cresterii economice. Progrese insemnate s-au înregistrat în procesul de vinzare a întreprinderilor mici către sectorul privat, ca și în domeniul transferului proprietății pământului și locuintelor. Guvernul a vindut către populatie majoritatea locuintelor. De asemenea, au fost privatizate cele mai multe cooperative agricole, prin distribuirea pământului către tarani. Aproximativ 80% din terenul arabil este în proprietate privată, restul de 20% apartinind fostelor întreprinderi de stat, transformate în societăți comerciale, și care vor fi privatizate în timp. Cu toate acestea, procesul de înregistrare, care ar facilita vinzarea terenurilor, nu este finalizat; finalizarea sa este prevăzută pentru jumatatea anului 1994. În acelasi timp, Parlamentul dezbate legea privind dreptul posesorilor de pamint de a-l arenda sau ipoteca, ceea ce va duce la sporirea productiei agricole; adoptarea și promulgarea acestei legi sunt prevăzute pentru februarie 1994. Ca o consecința a acestor măsuri, s-a produs deja o orientare a forței de muncă către sectorul privat, care, la sfirsitul anului 1992, detinea 37% din totalul forței de muncă (inclusiv sectorul privat agricol) ; în prezent, sectorul privat contribuie cu 26% la realizarea P.I.B.

38. Guvernul a creat, de asemenea, cadrul instituțional pentru schimbarea formei de proprietate a întreprinderilor. În anul 1992, cele cinci F.P.P. au distribuit certificate de proprietate populatiei adulte. Fiecare dintre cele cinci F.P.P. detine 30% din aproximativ o cincime din numărul societatilor comerciale. Certificatele au fost ridicate de aproximativ 95% din cei 18 milioane cetățeni care aveau dreptul la ele. Certificatele pot fi transformate direct în acțiuni la diferite întreprinderi sau utilizate la licitatii pentru cumpararea de acțiuni în cadrul procesului de privatizare. În 1992 a fost înființat și F.P.S., ca organism independent, răspunzător față de Parlament. Sarcina acestuia este de a sprijini finalizarea rapida a privatizarii și este răspunzător pentru administrarea, controlul financiar și vinzarea sau lichidarea celor 70 procente rămase din capitalul societatilor comerciale. F.P.S. a preluat aproximativ 95% din cele peste 6.000 întreprinderi de stat; restul va fi preluat până în martie 1994.

39. Pentru desfășurarea operativa a privatizarii, intreprinderile de stat au fost provizoriu impartite de F.P.S. în trei categorii, functie de marimea lor. F.P.S. intenționează sa desfasoare o privatizare paralela (simultana); pentru fiecare categorie vor fi aplicate măsuri specifice de accelerare a procesului. Intreprinderile mici vor fi privatizate prin metoda M.E.B.O. sau printr-o procedură de licitație competitiva simpla, similar cu procedura competitiva utilizata pentru vinzarea activelor întreprinderilor și vor fi destinate, în principal, investitorilor români. Mai mult de 130 din cele aproximativ 2.600 de societăți comerciale clasificate drept "mici" au fost privatizate până la sfirsitul lunii noiembrie 1993. Pentru intreprinderile mijlocii, în numar de aproximativ 2.850, responsabilitatea dirijarii privatizarii a fost acordată F.P.S. și F.P.P. Incepind cu august 1991, un proiect de privatizare pilot a fost intreprins de Agentia Naționala de Privatizare (A.N.P), implicind 32 societăți, din care 22 au fost deja privatizate. Privatizarea băncilor și a societatilor comerciale mari va fi în sarcina F.P.S. și F.P.P., intr-o abordare caz cu caz. În primele 10 luni ale anului 1993, F.P.S. a publicat trei liste cuprinzind peste 100 întreprinderi mijlocii și mari care urmeaza a fi privatizate cu prioritate.

40. Guvernul considera accelerarea privatizarii ca fiind esențială pentru restructurarea economiei românești atit ca dovada a hotărârii autorităților de a actiona pe termen lung în vederea instalarii economiei de piața, cit și ca mijloc de atragere a increderii investitorilor. Certificatele de proprietate fiind distribuite populatiei și metodologia de privatizare a întreprinderilor de diferite marimi fiind elaborata, Guvernul este în curs de a reanaliza caile de a sprijini simplificarea procedurilor în scopul accelerarii ritmului privatizarii.

41. F.P.S. a pregatit un program de privatizare pentru 1994, precum și un raport financiar anual asupra activităților sale din 1993. Aceste documente au fost supuse Parlamentului și puse la dispoziția F.M.I. F.P.S. intenționează sa privatizeze inca 1.930 de întreprinderi mici până la sfirsitul lunii decembrie 1994, cu un capital social de 280 miliarde lei la 31 decembrie 1992. De asemenea, F.P.S. își propune sa privatizeze, în anul 1994, 403 întreprinderi mijlocii cu un capital social de 443 miliarde lei la 31 decembrie 1992. În sfirsit, F.P.S. intenționează sa realizeze privatizarea a 35 întreprinderi mari până la sfirsitul anului 1994 cu un capital social de 442 miliarde lei la 31 decembrie 1992.

42. Având în vedere privatizarile propuse în program pentru intreprinderile mici, mijlocii și mari, se apreciaza ca un numar de întreprinderi reprezentind aproximativ o zecime din capitalul social al actualelor societăți comerciale cu capital majoritar de stat vor fi privatizate în 1994. Progresul semnificativ realizat în indeplinirea obiectivelor privatizarii în 1994, prevăzute mai sus, vor constitui un reper structural pentru prima analiza în cadrul programului, când, de asemenea, vor fi discutate obiectivele pentru privatizare în 1995. Realizarile efective în domeniul privatizarii în anul 1994, precum și obiectivele și progresele initiale semnificative în 1995, vor constitui un reper structural pentru a doua analiza în cadrul programului.

43. Guvernul considera ca progresele rapide în privatizarea întreprinderilor reprezinta calea cea mai rapida de imbunatatire a administrarii și disciplinei financiare a întreprinderilor. Pentru sprijinirea acestei prioritati pe termen scurt, datorita duratei mari a procesului de privatizare, Guvernul, în colaborare cu F.P.S., în calitate de acționar principal, intenționează sa ia de urgenta măsuri de imbunatatire a administrarii și performantei financiare în majoritatea societatilor comerciale cu capital majoritar de stat. Aceasta se va realiza atit prin acțiuni specifice de restructurare, de reducere a dimensiunilor sau de inchidere a întreprinderilor neviabile și cu pierderi, cit și prin stabilirea unor înțelegeri cu intreprinderile, pe baza contractelor de management. Aceasta va avea ca efect îmbunătățirea disciplinei financiare a întreprinderilor, a alocarii resurselor în economie și va crea premisele accelerarii procesului de transferare a proprietății. Legea contractului de management pentru întreprinderilor de stat, aprobata de Parlament în octombrie 1993, ofera cadrul juridic pentru activitatea F.P.S. în aceasta direcție.

44. Deoarece restructurarea și reorientarea majorității întreprinderilor vor fi realizate, în timp, de F.P.S. și F.P.P., de actionarii privati și de sistemul bancar, Guvernul considera ca este necesar sa joace un rol important în restructurarea, micsorarea sau închiderea unui numar semnificativ de întreprinderi cu pierderi și/sau arierate mari. Acestea sunt întreprinderi ale caror dificultati au un impact social sau sectorial prea puternic pentru a putea fi rezolvate corespunzător de actionarii privati sau de sectoarele specializate ale băncilor comerciale. Citeva dintre actiunile prezente și viitoare în aceasta direcție sunt prezentate în paragrafele urmatoare.

45. În primul rind, în septembrie 1993, Ministerul Finanțelor și B.N.R., de comun acord, au declarat în incapacitate de plată, conform Legii nr. 76/1992, 20 întreprinderi de stat cu volume mari de arierate, în timp ce F.P.S. a initiat procedurile de lichidare pentru inca o intreprindere de stat.

46. În al doilea rind, ca un pas important în reinstaurarea disciplinei financiare în asemenea întreprinderi, au fost "izolate" față de creditul bancar 30 întreprinderi aflate sub supravegherea Comitetului de Restructurare, compus din reprezentanti ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriilor, B.N.R. și F.P.S. Acest comitet este insarcinat sa decida în ce măsura garantiile de credite sau resursele de la F.P.S. sau de la bugetul de stat vor fi disponibilizate pe baza planurilor de restructurare propuse de comisii pentru aceste întreprinderi. Actiunile recomandate de aceste planuri - care pot fi modificate de comun acord cu Comitetul de Restructurare - au inceput să fie aplicate în ultimul trimestru al anului 1993. În toate cazurile în care situația financiară a acestor întreprinderi nu se imbunatateste semnificativ în urma aplicarii acestor planuri, comisiile la nivel de intreprindere vor recomanda masurile de conservare sau de lichidare necesare pentru închiderea intreprinderii. Asemenea recomandari vor fi prezentate Comitetului de Restructurare în termen de 180 de zile de la prezentarea planurilor de restructurare. În plus, Comitetul de Restructurare a identificat 3 întreprinderi pentru care lichidarea reprezinta singura optiune. În scopul inițierii acestui program, în ianuarie 1994, a fost convenit cu Banca Mondiala un grafic precis pentru închiderea sau lichidarea acestor întreprinderi, completat cu o protecție sociala adecvata.

47. În al treilea rind, în privinta altor întreprinderi de stat cu pierderi foarte mari, F.P.S. și Agentia de Restructurare, actionind în colaborare cu Guvernul, intenționează să se asigure ca deciziile operative luate de întreprinderi corespund criteriilor financiare, în principal folosind pârghia contractelor de management. În prima parte a anului 1994, acest proces va fi extins pentru a cuprinde cel puțin 250 societăți comerciale care, împreună cu un grup de circa 50 regii autonome la care se face referire mai jos, înregistrează peste 30% din plățile restante față de creditorii bancari și nebancari și aproximativ 50% din pierderile nete ale sectorului de stat. Progresul semnificativ în implementarea acestui plan, ca și analiza progreselor înregistrate în restructurarea celor 30 întreprinderi "izolate", menționate în paragraful 46 de mai sus, vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului. Progresele semnificative ulterioare și reducerea pierderilor și arieratelor întreprinderilor menționate în prezentul paragraf, asa cum sunt prevăzute pentru momentul primei analize, vor constitui un reper structural pentru cea de-a doua analiza, când se vor stabili și obiectivele pentru 1995. În aceasta privinta, reperele cantitative privitor la pierderile întreprinderilor sunt stabilite în anexa nr. 7.

48. Regiile autonome sunt considerate o categorie aparte de întreprinderi datorita faptului că nu sunt constituite ca societăți pe acțiuni și nu exista intentia privatizarii lor într-un viitor apropiat. Prin Ordonanța Guvernului nr. 15/1993, Guvernul a stabilit o noua definiție a regiilor autonome, conform careia acestea se vor limita la realizarea activității lor de baza. Un numar de asemenea regii, cum este "Renel", intreprindere de stat din domeniul energiei electrice, a inceput aplicarea prevederilor acestei ordonante prin transferarea functiilor și activelor nestrategice către alte societăți comerciale. A fost înființat un grup de lucru insarcinat cu continuarea aplicarii prevederilor acestei ordonante, în special analizarea regiilor existente și stabilirea activelor care vor fi predate. Ministerele respective, împreună cu Ministerul Finanțelor, vor institui controlul managerial al acestor întreprinderi și vor solicita intocmirea de planuri financiare eficiente, în prima etapa pentru 50 regii autonome importante. Modalitatile de restructurare și reforma a acestor regii sunt stabilite corespunzător principiilor Băncii Mondiale. Implementarea masurilor de reducere substantiala a numarului acestor regii - în prezent 900 - și de impunere a unor restrictii bugetare severe cu pastrarea unei corespondente între venituri și cheltuielile curente și de capital va fi, de asemenea, luata în considerare în cadrul primei analize a programului.

49. În ceea ce priveste cadrul legal de asigurare a administrarii eficiente a întreprinderilor, Guvernul a intreprins o serie de acțiuni pentru a impune penalizari mai severe întreprinderilor care nu respecta disciplina financiară. În acest scop, Legea nr. 76/1992, aprobata în iulie 1992, prevede posibilitatea creditorilor de a confisca activele interne ale debitorilor. În iulie 1993, această lege a fost amendata în vederea intaririi prevederilor sale, inter alia, prin aplicarea unei dobinzi la plățile restante față de alte întreprinderi și o prevedere similara se aplică impozitelor neachitate la scadenta; ratele acestor dobinzi vor fi majorate și redefinite drept marje procentuale peste dobinda de refinantare practicata de B.N.R. la licitatiile sale, până la sfirsitul lunii ianuarie 1994. În acelasi timp, o penalizare substantiala sub forma unor reduceri ale salariilor conducerii va fi aplicata întreprinderilor creditoare care continua sa vinda companiilor care nu-și achita oblibațiile, ci contribuie la cresterea arieratelor.

50. Legea falimentului, considerata de Guvern parte integrantă a cadrului juridic desemnat sa sprijine disciplina financiară, este prevăzută a fi adoptata de Parlament cu maxima prioritate și Guvernul va face eforturi pentru aprobarea acestei legi până la jumatatea lunii februarie 1994. Până atunci, creditorii initiaza în mod efectiv acțiuni de declarare a debitorilor în stare de faliment în cadrul Codului comercial existent. Este în pregatire un proiect de lege privind înființarea tribunalelor comerciale în vederea facilitarii aplicarii Legii falimentului și simplificarii procesului de obtinere a drepturilor creditorilor conform Legii nr. 76/1992 ; adoptarea și aplicarea acestei legi constituie o prioritate de prim ordin pentru Guvern și este de asteptat să aibă loc până la jumatatea anului 1994. Până la adoptarea acestei legi, Ministerul Justiției a aprobat o procedură de reorganizare a tribunalelor civile existente în sensul crearii unor sectii speciale care să se ocupe de litigiile comerciale; implementarea acestei proceduri a inceput în ultima parte a anului 1993. Guvernul cauta în prezent surse de asistența tehnica pentru pregătirea judecatorilor care vor rezolva aceste probleme.

51. B.N.R. elaboreaza propuneri de incurajare a aparitiei pieței creditului comercial pentru a crește transparenta și eficienta creditului între întreprinderi și progresele în acest sens vor fi discutate în cadrul primei analize a programului. Guvernul intenționează ca prin aceste măsuri sa reduca progresiv practica întreprinderilor de a-și finanta activitatea prin arierate.

52. Dacă masurile descrise mai sus se vor dovedi ineficiente în încercarea de a reduce arieratele, Guvernul va intreprinde acțiuni suplimentare directe pentru a se asigura ca intreprinderile publice din sectorul real (regiile autonome) nu acorda noi credite întreprinderilor debitoare și ca își platesc la timp datoriile către furnizori și va aplica asemenea măsuri și societatilor comerciale aflate sub controlul sau conform Legii nr. 76/1992. Penalizarile financiare aferente arieratelor vor fi majorate pentru a preveni o eventuala extindere a acestora.

Prețuri și salarii

53. Procesul liberalizarii preturilor este în prezent aproape finalizat în ce priveste comertul cu amanuntul, cu excepțiile prezentate mai jos, și pe durata acestui program nu vor fi introduse noi controale asupra preturilor. Mai mult, Guvernul va intreprinde noi acțiuni pentru a-și reduce participarea în procesul de negociere a preturilor, cu scopul final al inlaturarii tuturor controalelor și notificarilor prealabile ale modificarilor preturilor. De la 1 mai 1993 Guvernul a inlaturat practic toate subventiile de consum; totusi ramine în vigoare un sistem de control al preturilor pentru un numar redus de bunuri de consum. Guvernul este hotarit sa reduca subventiile la producător în 1994 corelat cu proiectul de buget și din nou în 1995. Controlul asupra preturilor pentru bunurile de consum care au fost subvenționate până la 1 mai 1993 va fi inlaturat până la 1 martie 1994 și sistemul existent de supraveghere a preturilor pentru produsele menționate în Hotărârea Guvernului nr. 206/1993 va fi limitat în continuare la produsele și serviciile realizate de monopolurile naturale și la produsele și serviciile subvenționate.

54. Guvernul recunoaste importanța protectiei consumatorilor împotriva practicilor neloiale și de monopol, ca și necesitatea rezolvarii urgente a problemei concurentei reale, inclusiv în ceea ce priveste achizițiile și vinzarea de produse agricole, prin majorarea stimulentelor acordate producătorilor evitând astfel aparitia unor prețuri de consum prea ridicate. În viitorul apropiat, stimularea mecanismelor de piața va continua să se faca prin proceduri ad-hoc, dar se intenționează ca, până la sfirsitul anului 1993, să fie prezentat Parlamentului un proiect de lege a concurentei după modelul vest-european și american și să se creeze un organism insarcinat cu aplicarea acestei legi. O dată cu crearea acestei autorități va inceta responsabilitatea Ministerului Finanțelor în domeniul supravegherii preturilor, aceasta trecind în sarcina noii unități. Promulgarea Legii concurentei și înființarea organismului mentionat vor constitui un reper structural în cadrul primei analize a programului.

55. Guvernul considera ca fiind foarte importanța introducerea în preturile practicate de întreprinderi a costurilor reale ale importurilor din import, pentru a se evita variatii mari ale preturilor și aparitia efectelor perturbatoare ale unei treceri lente. În special, Guvernul este decis ca în viitorul apropiat sa continue ajustarea preturilor tuturor produselor energetice livrate agentilor economici pentru a se menține paritatea cu preturile internationale.

56. O politica a veniturilor bazata pe impozite este considerata de Guvern ca fiind esențială pentru stoparea presiunii inflationiste și promovarea concurentei în economia naționala. Guvernul intenționează sa continue aplicarea schemei de indexare prospectiva a salariilor pentru realizarea cresterilor permise de lege pentru fondul de referința al salariilor pentru toate intreprinderile de stat și funcționarii publici. Se va continua aplicarea unui impozit suplimentar asupra întreprinderilor pentru cresterea excesiva a fondului de salarii peste nivelul de referința (cu cote mergind până la 500%). Pentru a se evita spirala prețuri-salarii, în special cresterea inflatiei datorita reflectarii cresterilor corective de prețuri, coeficientul de indexare va asigura numai o compensare parțială a cresterilor de prețuri. În plus, Guvernul va continua sa urmareasca indeaproape evolutia fondului de salarii al întreprinderilor, acolo unde se va dovedi necesar, pentru a se asigura ca plafoanele salariale funcționează într-un mod care stimuleaza reducerea excesului de personal.

Sectorul extern

57. Pentru îmbunătățirea situației balantei de plati și acordarea de stimulente adecvate sectoarelor exportatoare, Guvernul intreprinde o serie de acțiuni pentru reforma pieței valutare și unificarea cursului de schimb, în contextul aplicarii unei politici financiare restrictive. Elementele initiale ale reformei, care vor fi implementate în ianuarie 1994, includ modificari ale mecanismului de determinare a cursului de schimb prin licitatii, astfel incit să se asigure echilibrul deplin cerere-oferta; canalizarea tuturor tranzactiilor comerciale oficiale, inclusiv a celor pentru importul de petrol, spre sistemul de licitatii; asigurarea accesului liber la licitatiile valutare al întreprinderilor; și autorizarea băncilor comerciale naționale și straine din România de a cumpara săptămânal valuta în nume propriu, în cadrul limitelor prudentiale instituite asupra pozitiilor lor valutare deschise. B.N.R. va evita sa intervina direct pe piața, cu excepția cumpararilor ocazionale pentru constituirea rezervelor oficiale și pentru efectuarea de operații de reglare a pieței și nu va exercita niciodata presiuni asupra participantilor la tranzactii, astfel incit cursul de schimb să fie determinat exclusiv de piața. Functionarea pieței valutare va fi strict supravegheata pentru a se asigura reflectarea deplina a fortelor pieței. Vor face obiectul acestei supravegheri în special primele acordate de oficiile de schimb, volumul tranzactiilor efectuate pe piața, accesul liber al întreprinderilor pe piața valutara fără interventii sau intirzieri, acoperirea lipsei de valuta pentru plățile curente ale întreprinderilor și competitivitatea cursului de schimb. Autoritățile vor informa F.M.I. despre evolutiile pieței, inclusiv prin participarea reprezentantului F.M.I. la licitatii și prin consultații periodice ale reprezentantilor Fondului cu participantii asupra experientei lor în domeniul evolutiei pieței. În perioada anterioara reformei mecanismului de licitație descris mai sus, politica valutara și monetara va fi directionata spre eliminarea treptata a diferenței dintre cursul determinat prin licitație și cursul paralel neoficial. După reformarea pieței valutare, aceste politici vor avea drept scop micsorarea diferenței dintre cursul stabilit la licitație și cel al oficiilor de schimb.

58. De asemenea, vor fi intreprinsi pasi în vederea dezvoltării progresive a tranzactiilor directe între bănci și între acestea și oficiile de schimb, cu asistența tehnica din partea F.M.I., astfel incit până în aprilie 1994 sa functioneze pe deplin piața valutara interbancara directa și să se permita participarea directa pe piața a oficiilor de schimb și a băncilor comerciale. Functionarea acestei piete va avea urmatoarele caracteristici: Toți participantii autorizati, respectiv toate băncile autorizate sa deruleze operații valutare și toate oficiile de schimb autorizate, vor putea sa cumpere sau sa vinda valuta, direct de la orice alt participant autorizat, la cursuri liber negociabile, fără limitari (cu condiția ca autoritățile sa impuna limite prudentiale pentru volumul net al valutei deținute de agentii autorizati). Înființarea pieței interbancare până la 30 aprilie 1994 constituie criteriu de performanță pentru tragerea din mai 1994.

59. Persoanele juridice vor putea cumpara valuta de la orice banca autorizata în scopul efectuării de plati pentru tranzactii internationale curente permise de lege. Recent, B.N.R. a marit limita instituita asupra accesului la valuta pentru rezidentii persoane fizice în vederea realizării calatorilor în strainatate la 500.000 lei anual. B.N.R. intenționează ca în viitorul apropiat sa modifice aceste limite, asa incit să fie stabilite la un nivel de 500 dolari S.U.A. Sumele care depasesc aceasta limita vor fi puse la dispoziție cu prezentarea dovezilor ca persoanele respective au nevoie de valuta pentru anumite tranzactii curente autorizate, cum ar fi pentru calatorii, studii sau ingrijire medicală. Guvernul intenționează sa anuleze până la sfirsitul perioadei acestui aranjament toate acordurile bilaterale de plati în vigoare și sa lichideze soldurile cu B.I.C.E./C.A.E.R. care constituie restrictii valutare conform art. XIV al Statutului F.M.I. Ca un criteriu de performanță, în perioada în care acordul stand-by este în vigoare, Guvernul nu va incheia acorduri bilaterale de plati care nu respecta prevederile art. VIII al Statutului F.M.I. În plus, tot ca un criteriu de performanță, Guvernul nu va introduce noi restrictii valutare sau practici valutare multiple și nici nu le va intensifica pe cele existente, după cum nu va institui sau intensifica nici restrictii la import pentru îmbunătățirea situației balantei de plati, pe perioada aranjamentului.

60. Guvernul a liberalizat în mare măsura sistemul comercial. Toate interdicțiile și contingentele la export au fost inlaturate, cu excepția unei liste restrinse de bunuri supuse controlului intern al preturilor sau deficitare, poluante, considerate strategice sau pentru care exista restrictii din partea tarilor importatoare. Interdicțiile se vor menține temporar la cereale, unt, unele minerale iar contingentele la ingrasaminte chimice și unele uleiuri minerale. Guvernul, conform angajamentelor sale internationale, este ferm hotarit sa elimine aceste interdictii și contingente până la sfirsitul lui 1995, pe măsură ce controlul preturilor la respectivele produse este inlaturat sau oferta interna se imbunatateste. În vederea intaririi concurentei, accizele pentru anumite bunuri cum ar fi bauturile alcoolice, tutun și televizoare vor fi modificate la inceputul anului 1994 pentru a se elimina discriminarea bunurilor straine. Guvernul a eliminat suprataxa la import de 30% în octombrie 1993. Pentru a se asigura deplina participare a tarii noastre la sistemul comercial multilateral, pe baza principiilor de piața, Guvernul a solicitat renegocierea Protocolului de aderare la G.A.T.T. și negocierea unui Protocol standard cu angajamente bazate pe o lista de concesii tarifare.

61. Se estimeaza ca exporturile au crescut cu 5% în 1993, datorita, în parte, reorientarii comerțului către piețele occidentale, iar importurile au scăzut usor, reflectând parțial scaderea importurilor de cereale datorita unei recolte foarte bune. Cu o imbunatatire semnificativa a situației balantei comerciale, deficitul contului curent este proiectat sa scada cu 0,2 miliarde dolari, ajungind la 1,3 miliarde dolari (aproximativ 5% din P.I.B.) în 1993. În 1994-1995, se prognozeaza cresterea exporturilor cu aproximativ 8% anual, reflectând devalorizarea leului, efectul incheierii acordului interimar de asociere cu C.E.E., devenit efectiv în mai 1993 și acordarea clauzei natiunii celei mai favorizate de către S.U.A. în octombrie 1993. Importurile sunt prognozate sa creasca foarte puțin în această perioadă, reflectând devalorizarea reala a leului și impactul politicilor financiare restrictive. Deficitul contului curent este prognozat la aproximativ 0,8 miliarde dolari (circa 3,5% din P.I.B.) în 1994 și 0,6 miliarde dolari (2,6% din P.I.B.) în 1995.

62. Se asteapta ca investițiile straine sa joace un rol important în restructurarea economiei, ca și în limitarea acumularii de datorie externa. Pentru a atrage investitorii straini, România a liberalizat substantial regimul investitiilor straine, cum ar fi limitarile asupra repatrierii dividendelor și veniturilor, permitind efectuarea de investitii straine directe în practic toate sectoarele și eliminând limitele asupra participării cu capital strain intr-o societate comerciala infiintata în România. Ca o consecința a continuarii și extinderii acestei politici liberale și a eforturilor în directia accelerarii privatizarii, se asteapta o crestere a fluxurilor de investitii straine cu 80% în 1994 și o crestere și mai substantiala în urmatorii ani.

63. Guvernul își propune o crestere anuală a rezervelor valutare brute ale sistemului bancar cu 0,4 miliarde dolari S.U.A. în perioada 1994-1995 și la un nivel care să acopere 3,5 luni de importuri la sfirsitul anului 1995. În concordanta cu acest obiectiv, au fost stabilite obiectivele trimestriale privind nivelul rezervelor internationale nete, care vor reprezenta un criteriu de performanță (anexa nr. 8). În plus, rezervele internationale nete ale B.N.R. sunt programate sa creasca cu 200 milioane dolari în 1994 și 450 milioane dolari în 1995 și aceste obiective trimestriale vor constitui sarcini indicative conform anexei nr. 1.

64. Luând în seama și cresterea planificata a rezervelor valutare, necesitatile totale de finanțare sunt proiectate la un nivel de 2,0 miliarde dolari în 1994 și 1,3 miliarde dolari în 1995. Au fost identificate surse de finanțare în valoare de aproximativ 1,8 miliarde dolari în 1994 și de 1,2 miliarde dolari în 1995, în principal de la F.M.I., B.I.R.D. (transa a doua S.A.L. și împrumutul F.E.S.A.L.), B.E.R.D./B.E.I. și surse bilaterale, altele decit membrii G-24/C.E. În consecința, va exista necesitatea unei finanțări suplimentare de aproximativ 300 milioane dolari în 1994-1995. Guvernul a solicitat recent noi angajamente din partea C.E./G-24 pentru acoperirea diferenței.

65. Efectuarea la timp a tragerilor din imprumuturile externe constituie o componenta esențială a programului guvernamental de reforma și stabilizare. Evolutia tragerilor aferente finantarii externe, în special împrumutul F.E.S.A.L. și creditele C.E./G-24 vor fi urmarite în cadrul ambelor analize. În cazul aparitiei unui deficit al finantarii externe, Guvernul va actiona rapid în directia inaspririi politicilor fiscale și monetare pentru a se asigura indeplinirea obiectivelor din acest program.

66. Guvernul își propune sa urmareasca o politica prudenta de gestionare a datoriei în vederea limitarii cresterii datoriei externe în concordanta cu capacitatea de plată a României, acordindu-se atenție deosebită structurii datoriei și vârfului serviciului datoriei prevăzut pe anul 1999. Astfel, Guvernul a stabilit limite maxime la contractarea și garantarea datoriei publice externe cu scadente de 1-5 ani și de 1-12 ani, inclusiv datoria contractata sau garantata de băncile comerciale cu capital de stat, care constituie criterii de performanță conform anexei nr. IX. Vor fi stabilite, de asemenea, criterii de performanță în ce priveste plafoanele imprumuturilor garantate sau contractate public cu scadente sub un an, cu excepția finantarii normale a importurilor, după cum este prevăzut în anexa nr. X. În sfirsit, va constitui criteriu de performanță neacumularea de arierate externe ale bugetului consolidat, B.N.R., regiilor autonome și băncilor comerciale cu capital de stat. Pentru a se asigura incadrarea în aceste limite, Guvernul va urmări indeaproape contractarea sau garantarea datoriei externe a sectorului public.