Decizia nr. 725/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Antibiotice" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 50/2005/COM al Tribunalului Iași - Judecătorul-sindic.

La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin consilier juridic Marius Solomia, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului excepției de neconstituționalitate solicită admiterea criticii, susținând că prevederile

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

limitează dreptul creditorilor care nu se pot constitui într-un comitet de a promova în justiție acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale. Astfel, arată că, în temeiul dispozițiile legale criticate, instanța judecătorească sesizată cu o asemenea acțiune a respins cererea creditorilor, motivând lipsa calității lor procesuale active.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând că, în situația în care instanța face o greșită aplicare a dispozițiilor legale criticate, împotriva hotărârii pronunțate de aceasta, partea interesată poate exercita căile de atac prevăzute de lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 50/2005/COM, Tribunalul Iași - Judecătorul-sindic a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Antibiotice" - S.A. din Iași.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că, în măsura în care dispozițiile

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

prevăd că numai comitetul creditorilor poate introduce acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, atunci când administratorul judiciar sau lichidatorul nu o face, iar pentru constituirea acestui comitet se solicită un număr de trei creditori, se ajunge în situația ca, atunci când există doar unul sau doi creditori, aceștia să fie privați de posibilitatea de a exercita toate drepturile procesuale pe care legea le pune la dispoziția părților implicate în procedura insolvenței.

Tribunalul Iași - Judecătorul-sindic apreciază că reglementarea cuprinsă în

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

nu contravine principiului consacrat de art. 21 din Constituție, întrucât, atunci când promovează acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, comitetul creditorilor acționează ca un mandatar al acestora.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că, în situația în care sunt prea puțini creditori pentru a se forma comitetul, acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor poate fi introdusă și de un singur creditor. Această interpretare se impune datorită consecințelor deosebit de importante ale stabilirii unei astfel de răspunderi, creditorii neputând fi privați de avantajele creșterii masei active doar pentru că nu sunt în număr suficient pentru a se forma un comitet. Așa fiind, Guvernul consideră neîntemeiată excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul conținut: "Comitetul creditorilor poate introduce la judecătorul-sindic o astfel de acțiune [pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale], dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu o face."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 care consacră liberul acces la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, Curtea constată că dispozițiile legale criticate constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor.

Potrivit dispozițiilor art. 81 alin. (1), administratorul judiciar sau lichidatorul, după caz, are legitimare procesuală activă pentru a formula acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se referă art. 79 și 80 din lege. În condițiile expres prevăzute de lege - art. 81 alin. (2), dacă aceștia nu au introdus la judecătorul-sindic o astfel de acțiune, calitatea procesuală activă este dobândită și de comitetul creditorilor. Acesta reprezintă interesele creditorilor îndreptățiți să participe la procedura insolvenței, fiind ales de adunarea creditorilor și format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creanțe garantate și cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii. Constituirea prin lege a comitetului reprezentativ justifică preocuparea legiuitorului de a reglementa în mod detaliat și judicios toate aspectele ce țin de procedura insolvenței, care, de regulă, este o procedură cu caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori care vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe. Așadar, Curtea constată că dispozițiile referitoare la comitetul de creditori satisfac unul dintre imperativele legii, și anume cadrul organizat, ca modalitate de manifestare a voinței creditorilor participanți la procedura insolvenței.

Din enumerarea atribuțiilor stabilite prin lege, Curtea observă că acest comitet acționează ca un mandatar al adunării creditorilor, care îndeplinește funcția de reprezentare a creditorilor înscriși în tabelul definitiv de creanțe în raporturile cu administratorul judiciar sau lichidatorul. Or, în condițiile în care în tabelul definitiv de creanțe sunt înscriși prea puțini creditori, fapt ce împiedică formarea unui comitet, este evident că aceștia pot exercita personal toate atribuțiile pe care legea le prevede în sarcina comitetului, inclusiv aceea de a introduce la judecătorul-sindic acțiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum și pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale. Oricare altă interpretare a legii ar fi de natură a crea consecințe grave cu privire la stabilirea activului debitorului, creditorii fiind privați de posibilitatea recuperării integrale sau în proporție cât mai mare a creanțelor, doar pentru că nu sunt în număr suficient pentru a forma un comitet. Prin urmare, Curtea reține că o astfel de interpretare ar contraveni scopului declarat al legii, respectiv acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, și ar nesocoti accesul liber la justiție al creditorilor aflați într-o atare situație, drept în egală măsură protejat prin Constituție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 81 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Antibiotice" - S.A. din Iași în Dosarul nr. 50/2005/COM al Tribunalului Iași - Judecătorul-sindic.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2007.