Decizia nr. 258/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 322 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Jora în Dosarul nr. 646/45/2007 al Curții de Apel Iași - Secția minori și familie.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, solicitând păstrarea jurisprudenței Curții în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 646/45/2007, Curtea de Apel Iași - Secția minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect revizuirea unei decizii prin care s-a anulat ca netimbrat recursul declarat de autorul acesteia.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se consideră că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât instituie o inegalitate între justițiabili și o încălcare a dreptului la apărare al părților unui recurs în care s-a pronunțat o hotărâre fără a se evoca fondul.
Curtea de Apel Iași - Secția minori și familie opinează în sensul respingerii excepției, apreciind că autorul acesteia critică de fapt o omisiune legislativă.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, în sensul celor statuate de Curte în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 322 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Revizuirea [...] unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere în următoarele cazuri: [...]."
Excepția este raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art. 21 privind accesul liber la justiție.
Examinând excepția, Curtea constată că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt. Pentru acest motiv, ce ține de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunțate în recurs prin care se evocă fondul.
Nu poate fi reținută, așadar, critica privind încălcarea accesului liber la justiție, întrucât, așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa, acesta nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.
Totodată, nu poate fi reținută nici încălcarea principiului egalității în drepturi, de vreme ce părțile se află în situații juridice diferite determinate de modul în care a fost soluționat recursul.
În final, Curtea reține că interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice la care se referă impune ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita calea de atac a revizuirii.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art.29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 alin. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Jora în Dosarul nr. 646/45/2007 al Curții de Apel Iași - Secția minori și familie.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.