Decizia nr. 99/1995

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Radu - magistrat-asistent

Pe rol soluționarea recursului declarat de Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galați împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 67 din 28 iunie 1995 , prin care s-a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate vizind dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992.

La apelul nominal a răspuns intimatul Varga Stelian, lipsind recurenta, Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galați, care a solicitat în scris să fie judecata în lipsa, și ceilalți intimați care, asa cum rezultă din dovezile aflate la dosar, au fost legal citați.

Magistratul-asistent referă ca recursul formulat este declarat și motivat în termen și ca se solicita de către recurenta casarea deciziei recurate și, în fond, admiterea excepției.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea recursului, aratind ca art. 7 din Legea nr. 85/1992, a cărui constituționalitate a fost contestată, nu este contrar prevederilor constituționale, asa cum de altfel s-a statuat în practica jurisdicțională a Curții.

Intimatul prezent, Varga Stelian, solicita, de asemenea, respingerea recursului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Excepția de neconstituționalitate are ca obiect art. 7 din Legea nr. 85/1992 și a fost invocată de Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galați, în Dosarul nr. 15.991/1994 al Judecătoriei Galați, și de Societatea Comercială "Incstar" - S.A. Agnita, în dosarele nr. 169/1995, nr. 171/1995, nr. 191/1995 și nr. 174/1995 ale Tribunalului Sibiu.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 67 din 28 iunie 1995 s-a dispus, în baza art. 164 din Codul de procedură civilă, conexarea dosarelor, iar în fond s-a respins excepția de neconstituționalitate ca vadit nefondata, pe considerentul ca este contrară practicii jurisdicționale constante a Curții, asa cum rezultă din deciziile nr. 10/1994, nr. 26/1994, nr. 27/1994, nr. 68/1994, nr. 135/1994 și nr. 18/1995, în care Curtea a statuat ca prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 sunt conforme dispozițiilor Constituției.

Pirita, Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galați, a declarat recurs împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 67 din 28 iunie 1995 , invocind, în drept, prevederile art. 304 pct. 11 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele motive:

- locuintele de intervenție sunt cele care anterior aveau statutul de locuinta de serviciu;

- art. 7 din Legea nr. 85/1992 a fost modificat prin Legea nr. 76/1994, îndeosebi în ceea ce privește definirea locuinței de intervenție, iar în decizia recurată nu se analizează acest aspect;

- societatea comercială a fost privatizata, asa încât limitarile aduse dreptului de proprietate al acesteia când era cu capital de stat, ca urmare a instituirii obligației de vînzare a locuințelor de serviciu, nu mai sunt aplicabile.

Deoarece soluționarea cauzei s-a făcut în condițiile prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, s-au cerut, în vederea judecării recursului, punctele de vedere ale Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului.

În punctul sau de vedere, Guvernul considera ca recursul este nefondat, deoarece art. 7 din Legea nr. 85/1992 este conform prevederilor art. 41 din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege, iar susținerea recurentei, în sensul că locuinta ce face obiectul litigiului ar fi de intervenție, este de competența jurisdicțională a instanței de judecată, și nu o problemă referitoare la legitimitatea constituțională a art. 7 din Legea nr. 85/1992, chiar în forma modificată.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinînd excepția invocată, punctul de vedere al Guvernului, decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precum și prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992, în corelatie cu dispozițiile constituționale și cu cele ale Legii nr. 47/1992, retine:

Primul motiv de recurs, referitor la faptul ca în prezent locuintele de intervenție ar fi cele care anterior Legii nr. 85/1992 aveau statutul de locuințe de serviciu, este nefondat.

Calificarea locuințelor ca fiind de intervenție sau de serviciu se face potrivit legii, iar aceasta este o situație de fapt care nu privește constituționalitatea prevederilor art. 7 din Legea nr. 85/1992, ci aplicarea acestei prevederi legale și deci, în caz de litigiu, intră în competența de judecată a instanței judecătorești.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs, constind în aceea ca decizia pronunțată nu ar fi avut în vedere modificarea art. 7 din Legea nr. 85/1992 prin Legea nr. 76/1994, nu este fondat.

Decizia Curții Constituționale nr. 67 din 28 iunie 1995 s-a întemeiat pe legea în vigoare la data pronunțării sale și pe practica jurisdicțională existenta. De altfel, modificările aduse prin Legea nr. 76/1994 privesc numai unele caracteristici legale ale locuințelor de intervenție, în vederea usurarii identificarii lor, ceea ce poate constitui o problemă de aplicare a legii în timp, nu de neconstituționalitate.

Un ultim motiv de recurs se referă la privatizarea societății comerciale, situație în care recurenta susține ca prevederile art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu își mai găsesc aplicabilitatea.

Acest motiv este, de asemenea, nefondat, deoarece obligația de vînzare către chiriaș, prevăzută de dispozițiile Legii nr. 85/1992, este în rem, deci în considerarea obiectului la care se referă - locuinta de serviciu, nu în personam, deci în considerarea faptului ca societatea comercială era cu capital de stat, iar ulterior s-a privatizat.

Modificarea deținătorilor capitalului social al societății comerciale, ca urmare a privatizării, nu determina stingerea obligațiilor anterioare existente în sarcina acesteia, întrucît ele privesc societatea comercială ca debitor al obligațiilor respective, nu pe deținătorii capitalului social, în calitate de proprietari ai titlurilor - acțiuni sau părți sociale - ce configureaza, sub aspect juridic, acest capital.

Examinînd din oficiu decizia recurată, se constată că nu sunt motive care să justifice modificarea acesteia, astfel încât recursul urmează a fi respins.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 41 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 25 și art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul formulat de Societatea Comercială "Sireg" - S.A. Galați, cu sediul în Galați, str. Anghel Saligny nr. 79 bis, județul Galați, împotriva

Deciziei nr. 67 din 28 iunie 1995 , pronunțată de Curtea Constituțională.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 octombrie 1995.