Convenția din 15 ianuarie 1959

Articolul 1

În sensul prezentei Convenții, se înțeleg:

a)

prin "drepturi și taxe de import sau de export", nu numai drepturile vamale, ci și orice alte drepturi și taxe exigibile ca urmare a importului sau exportului;

b)

prin "vehicul rutier", nu numai orice vehicul rutier cu motor, ci și orice remorca sau semiremorca concepută pentru a fi atașată unui asemenea vehicul;

c)

prin "container", un mijloc de transport (cadru, cisterna mișcătoare sau alt mijloc asemănător);

i.

avînd un caracter permanent și fiind din acest punct de vedere suficient de rezistent pentru a permite folosirea sa repetată;

ii.

special conceput pentru a facilita transportul mărfurilor, fără descărcare și reîncărcare, de către unul sau mai multe mijloace de transport;

iii.

prevăzut cu dispozitive care să-l facă ușor de manipulat, în deosebi în timpul transbordarii dintr-un mijloc de transport în altul;

iv.

conceput astfel încît să fie ușor de umplut și de golit, și

v.

cu un volum interior de cel puțin un metru cub; termenul "container" nu cuprinde nici ambalajele uzuale, nici vehiculele;

d)

prin "birou vamal de plecare", orice birou vamal interior sau de frontieră al unei Părți Contractante unde începe, pentru toată incarcatura sau o parte a ei, transportul internațional prin vehicul rutier sub regimul prevăzut de prezenta Convenție;

e)

prin "birou vamal de destinație", orice birou vamal interior sau de frontieră al unei Părți Contractante unde ia sfîrșit, pentru toată incarcatura sau o parte a ei, transportul internațional prin vehicul rutier sub regimul prevăzut de prezenta Convenție;

f)

prin "birou vamal de trecere", orice birou vamal de frontieră al unei Părți Contractante, prin care vehiculul rutier nu face decît sa treacă în cursul unui transport internațional sub regimul prevăzut de prezenta Convenție;

g)

prin "persoana", în același timp persoanele fizice și persoanele juridice;

h)

prin "mărfuri grele și voluminoase", orice obiect care, după părerea autorităților vamale ale biroului vamal de plecare, nu poate fi demontat ușor pentru a fi transportat și

i.

a cărui greutate depășește 7 000 kg sau

ii.

care are una din dimensiuni mai mare de 5 m sau

iii.

care are doua din dimensiuni mai mari de 2 m sau

iv.

care trebuie să fie încărcat într-o asemenea poziție, încît înălțimea sa să fie mai mare de 2 m.

Articolul 2

Prezenta Convenție privește transportul mărfurilor efectuat fără descărcare peste una sau mai multe frontiere de la un birou vamal de plecare al unei Părți Contractante pînă la un birou vamal de destinație al altei Părți Contractante sau al aceleiași Părți Contractante în vehicule rutiere sau în containere încărcate pe aceste vehicule, chiar dacă aceste vehicule sînt încărcate pe un alt mijloc de transport pe o parte a traseului între birourile de plecare și de destinație.

Articolul 3

Pentru a beneficia de dispozițiile prezentei Convenții:

a)

transporturile trebuie să fie efectuate în condițiile indicate la Capitolul III de către vehicule rutiere sau containere acceptate în prealabil; totuși, pe teritoriul Părților Contractante care n-au formulat rezerve conform paragrafului 1 al articolului 45 al prezentei Convenții, ele pot de asemenea, cu excepția cazurilor prevăzute de paragraful 2 al acestui articol, să fie efectuate de alte vehicule rutiere în condițiile indicate la Capitolul IV;

b)

transporturile trebuie să aibă loc sub garanția asociațiilor acceptate potrivit prevederilor articolului 5 și sub acoperirea unui document denumit carnet TIR.

Articolul 4

Sub rezerva respectării prevederilor prezentului Capitol și ale Capitolului V, mărfurile transportate în vehicule rutiere sigilate sau în containere sigilate încărcate pe vehicule rutiere:

a)

nu vor fi supuse consemnarii drepturilor și taxelor de import sau de export la birourile vamale de trecere;

b)

nu vor fi supuse, de regula, controlului vamal la aceste birouri.

Totuși, în vederea evitării abuzurilor, autoritățile vamale vor putea, în mod excepțional și îndeosebi atunci cînd se banuieste o neregularitate, sa procedeze, la aceste birouri, la controale sumare sau detaliate ale mărfurilor.

Articolul 5

1.

În condițiile și cu garanțiile pe care ea le va determina, fiecare Parte Contractantă va putea abilita unele asociații sa elibereze carnete TIR, fie direct, fie prin intermediul asociațiilor corespondente, și să se constituie garante.

2.

O asociație nu va putea fi acceptată într-o țara decît dacă garanția să se extinde și la răspunderile pe care le atrage asupra-și în aceasta țara ca urmare a operațiunilor efectuate sub acoperirea carnetelor TIR eliberate de către asociații străine afiliate la organizația internationala la care ea însăși este afiliată.

Articolul 6

1.

Asociația garanta se va angaja sa achite drepturile și taxele de import sau de export devenite exigibile, majorate, dacă este cazul, cu dobinzile de întîrziere și alte cheltuieli, precum și penalitățile pecuniare la care titularul carnetului TIR și persoanele care participa la efectuarea transportului sînt expuse în virtutea legilor și regulamentelor vamale ale țărilor în care o infracțiune ar fi comisă. Ea va fi obligată, împreună și solidar cu persoanele care datorează sumele vizate mai sus, la plata acestor sume.

2.

Faptul ca autoritățile vamale autoriza verificarea mărfurilor în afară amplasamentelor unde se exercită în mod normal activitatea birourilor vamale de plecare sau de destinație, nu diminuează cu nimic responsabilitatea asociației garante.

3.

Asociația garanta nu va deveni responsabilă față de autoritățile unei tari decît începînd din momentul cînd carnetul TIR va fi acceptat de către autoritățile vamale ale acestei tari.

4.

Responsabilitatea asociației garante se va extinde nu numai la mărfurile enumerate pe carnetul TIR, ci și la mărfurile care, deși nu sînt enumerate pe acest carnet, s-ar găsi în partea sigilată a vehiculului rutier sau în containerul sigilat; ea nu se va extinde la nici o alta marfa.

5.

Pentru a determina drepturile și taxele, precum și, atunci cînd este cazul, penalitățile pecuniare prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol, indicațiile referitoare la mărfurile care figurează în carnetul TIR sînt valabile pînă la proba contrară.

6.

Atunci cînd autoritățile vamale ale unei tari vor da descărcare fără rezerva unui carnet TIR, ele nu vor mai putea reclama asociației garante plata sumelor prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol, afară de cazul cînd certificatul prin care s-a dat descărcarea a fost obținut în mod abuziv sau fraudulos.

7.

În cazul cînd nu s-a dat descărcare unui carnet TIR sau atunci cînd s-a dat unui carnet TIR descărcare cu rezerve, autoritățile competente nu vor avea dreptul sa ceara asociației garante plata sumelor prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol dacă, în termen de un an socotit de la data cînd au luat în primire carnetul TIR, aceste autorități nu au avizat asociația despre faptul că nu s-a dat descărcare carnetului sau ca i s-a dat descărcare cu rezerve. Aceasta dispoziție va fi aplicabilă și în cazul cînd descărcarea a fost obținută în mod abuziv sau fraudulos, dar atunci termenul va fi de doi ani.

8.

Cererea de plată a sumelor prevăzute în paragraful 1 al prezentului articol va fi adresată asociației garante în termen de trei ani socotit de la data cînd aceasta asociație a fost avizată de faptul că nu s-a dat descărcare sau ca descărcarea s-a dat cu rezerve, sau de faptul ca descărcarea a fost obținută în mod abuziv sau fraudulos. Totuși, în ceea ce privește cazurile care sînt deferite justiției în termenul mai sus-indicat de trei ani, cererea de plată va fi adresată în termen de un an socotit de la data cînd hotărîrea judecătorească a devenit executorie.

9.

Pentru a achită sumele cerute, asociația garanta va dispune de un termen de trei luni socotit de la data cererii de plată care i-a fost adresată. Asociația va obține rambursarea sumelor vărsate dacă, în cele douasprezece luni de la data cererii de plată, ea stabilește în fața autorităților vamale ca nici o neregularitate n-a fost comisă în legătură cu transportul în cauza.

Articolul 7

1.

Carnetul TIR va fi conform cu modelul care figurează în anexa 1 a prezentei Convenții.

2.

Se va întocmi un carnet TIR pentru fiecare vehicul rutier sau container. Acest carnet va fi valabil pentru un singur transport; el va conține numărul de foi detasabile de luare în primire și de descărcare necesare pentru transportul în cauza.

Articolul 8

Transportul sub acoperirea unui carnet TIR va putea comporta mai multe birouri vamale de plecare și de destinație, dar, afară de cazul cînd exista autorizația Părții Contractante sau a Părților Contractante interesate,

a)

birourile vamale de plecare vor trebui să fie situate în aceeași țara,

b)

birourile vamale de destinație nu vor putea fi situate în mai mult de doua tari,

c)

numărul total al birourilor vamale de plecare și de destinație nu va putea depăși numărul de patru.

Articolul 9

La biroul vamal de plecare, mărfurile, vehiculul rutier și, dacă este cazul, containerul, vor fi prezentate autorităților vamale în același timp cu carnetul TIR, în scopul verificării și aplicării sigiliilor vamale.

Articolul 10

Pentru parcursul pe teritoriul tarii lor, autoritățile vamale vor putea fixa un termen și cere ca vehiculul rutier să urmeze un itinerariu determinat.

Articolul 11

La fiecare birou vamal de trecere, ca și la birourile vamale de destinație, vehiculul rutier sau containerul va fi prezentat autorităților vamale cu incarcatura sa și carnetul TIR aferent.

Articolul 12

În afară de cazul cînd ar proceda la controlul mărfurilor în aplicarea prevederilor ultimei fraze a articolului 4, autoritățile vamale ale birourilor vamale de trecere ale fiecărei Părți Contractante vor respecta sigiliile aplicate de autoritățile vamale ale celorlalte Părți Contractante. Ele vor putea totuși adauga propriul lor sigiliu.

Articolul 13

În vederea evitării abuzurilor, autoritățile vamale vor putea, dacă ele socotesc necesar:

a)

sa escorteze, în cazuri speciale, vehiculele rutiere pe teritoriul tarii lor, pe cheltuiala transportorului;

b)

sa procedeze, în timpul transportului, la controlul vehiculelor rutiere sau al containerelor și al încărcăturii lor.

Controlul încărcăturii trebuie să se facă numai în mod excepțional.

Articolul 14

Dacă, în timpul transportului sau la un birou vamal de trecere, autoritățile vamale procedează la controlul încărcăturii unui vehicul rutier sau al unui container, ele vor face mențiune pe foile detasabile ale carnetului TIR utilizate în țara lor și pe cotoarele corespunzătoare despre aplicarea noilor sigilii.

Articolul 15

La sosirea la biroul vamal de destinație, se va da descărcare, fără întîrziere, carnetului TIR. Dacă mărfurile nu sînt supuse imediat unui alt regim vamal, autoritățile vamale vor putea totuși să-și rezerve dreptul de a subordona descărcarea carnetului condiției ca o alta responsabilitate să se substituie aceleia a asociației garante a zisului carnet.

Articolul 16

Atunci cînd s-a stabilit de către autoritățile vamale ca mărfurile care fac obiectul carnetului TIR au pierit prin forta majoră, va fi acordată dispensa de plată a drepturilor și taxelor exigibile în mod normal.

Articolul 17

1.

Pentru a beneficia de dispozițiile prezentului Capitol, vehiculele rutiere sau containerele trebuie să îndeplinească condițiile de construcție și de amenajare prevăzute în anexa 3 a prezentei Convenții în ce privește vehiculele rutiere, și în anexa 6 în ce privește containerele.

2.

Vehiculele rutiere și containerele vor trebui să fie acceptate conform procedurilor prevăzute în anexele 4 și 7 ale prezentei Convenții; certificatele de acceptare vor trebui să fie conforme modelelor care figurează în anexele 5 și 8.

Articolul 18

1.

Containerul utilizat sub acoperirea carnetului TIR nu va face obiectul unui document special, cu condiția să se facă mențiune de caracteristicile sale și de valoarea sa în "Manifestul mărfurilor" din carnetul TIR.

2.

Dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol nu vor putea împiedica o Parte Contractantă sa ceara îndeplinirea la biroul vamal de destinație a formalităților prevăzute de reglementarea sa naționala, sau sa ia măsuri în vederea evitării folosirii unui container pentru o noua expediție de mărfuri destinate a fi descărcate pe teritoriul sau.

Articolul 19

1.

Dispozițiile prezentului Capitol nu vor fi aplicabile decît transporturilor de mărfuri grele sau voluminoase, definite în alineatul h al articolului 1 al prezentei Convenții.

2.

Beneficiul dispozițiilor prezentului Capitol nu va fi acordat decît dacă, după părerea autorităților vamale ale biroului vamal de plecare:

a)

este posibil să se identifice fără dificultate, datorită descrierii făcute, mărfurile grele sau voluminoase transportate, precum și, atunci cînd este cazul, accesoriile transportate în același timp, sau cînd este posibil a le aplica semne de identificare sau a le sigila astfel încît să se împiedice înlocuirea, în întregime sau în parte, a acestor mărfuri sau accesorii cu altele ori sustragerea unor elemente ale lor;

b)

vehiculul rutier nu are părți ascunse unde să fie posibil a dosi mărfuri.

Articolul 20

Sub rezerva respectării dispozițiilor prezentului Capitol și ale Capitolului V, mărfurile grele sau voluminoase transportate sub acoperirea unui carnet TIR nu vor fi supuse la plata sau consemnarea drepturilor și taxelor de import sau de export la birourile vamale de trecere.

Articolul 21

1.

Dispozițiile articolului 5, articolului 6 (cu excepția paragrafului 4) și ale articolelor 9, 10, 11, 15 și 16 ale prezentei Convenții se aplică transporturilor de mărfuri grele sau voluminoase sub acoperirea unui carnet TIR.

2.

Dispozițiile articolului 7 sînt de asemenea aplicabile, dar carnetul TIR utilizat va trebui sa poarte pe coperta și pe toate foile detasabile indicația "mărfuri grele sau voluminoase" în caractere roșii foarte citete și în limba folosită pentru tipărirea carnetului.

Articolul 22

Responsabilitatea asociației garante se va întinde nu numai asupra mărfurilor enumerate în carnetul TIR, dar și asupra mărfurilor care, deși nu sînt enumerate în acest carnet, s-ar găsi pe platoul de încărcare sau printre mărfurile enumerate în carnetul TIR.

Articolul 23

Autoritățile vamale ale biroului vamal de plecare vor putea cere să fie anexate la carnetul TIR, liste de ambalaje, fotografii, schite etc. ale mărfurilor transportate. În acest caz, ele vor pune o viza pe aceste documente; un exemplar al acestora va fi atasat pe verso-ul paginii copertei carnetului TIR și toate manifestele carnetului TIR vor face mențiune despre aceste documente.

Articolul 24

Un transport de mărfuri grele sau voluminoase sub acoperirea carnetului TIR nu va putea sa comporte decît un singur birou vamal de plecare și un singur birou vamal de destinație.

Articolul 25

Dacă autoritățile vamale ale birourilor vamale de trecere la intrare o cer, persoana care prezintă incarcatura la aceste birouri va fi obligată sa completeze descrierea mărfurilor în manifestele carnetului TIR și să semneze aceasta mențiune suplimentară.

Articolul 26

Autoritățile vamale pot, dacă ele considera util:

a)

sa controleze vehiculele și incarcaturile, atît la birourile vamale de trecere, cît și în timpul transportului;

b)

sa escorteze vehiculele rutiere pe teritoriul tarii lor, pe cheltuiala transportorilor.

Articolul 27

Autoritățile vamale ale birourilor vamale de trecere ale fiecăreia din Părțile Contractante vor respecta, pe cît posibil, semnele de identificare și sigiliile aplicate de autoritățile vamale ale altor Părți Contractante. Ele vor putea totodată sa adauge alte semne de identificare sau propriul lor sigiliu.

Articolul 28

Dacă, în timpul transportului sau la un birou vamal de trecere, autoritățile vamale procedînd la controlul încărcăturii sînt nevoite sa înlăture semnele de identificare sau sa rupa sigiliile, ele vor face mențiune pe foile detasabile ale carnetului TIR utilizate în țara lor și pe cotoarele corespunzătoare despre noile semne de identificare și despre noile sigilii aplicate.

Articolul 29

1.

Fiecare Parte Contractantă va avea dreptul sa excludă, temporar sau cu titlu definitiv, de la beneficiul dispozițiilor prezentei Convenții, orice persoană culpabilă de o infracțiune grava la legile și regulamentele vamale aplicabile transporturilor internaționale de mărfuri cu vehicule rutiere.

2.

Aceasta excludere va fi imediat notificată autorităților vamale ale Părții Contractante pe teritoriul căreia este stabilită sau domiciliază persoana în cauza, precum și asociației garante a tarii în care s-a comis infracțiunea.

Articolul 30

Vor fi admise la beneficiul scutirii de drepturi și taxe de import și nu vor fi supuse la nici o prohibitie sau restrictie de import formularele carnetelor TIR expediate asociațiilor garante de către asociațiile străine corespondente sau de către organizațiile internaționale.

Articolul 31

Atunci cînd un transport internațional de mărfuri va fi efectuat sub acoperirea carnetului TIR de un vehicul rutier izolat sau de un grup de vehicule rutiere cuplate, o placa dreptunghiulara purtind inscripția TIR și avînd caracteristicile menționate în anexa 9 a prezentei Convenții va fi asezata în fața, și una identică în spatele vehiculului sau grupului de vehicule. Aceste plăci vor fi dispuse în asa fel încît să fie bine vizibile; ele vor fi detasabile și vor trebui să poată fi sigilate. Sigiliile vor fi aplicate de către autoritățile vamale ale primului birou vamal de plecare și inlaturate de acelea ale ultimului birou vamal de destinație.

Articolul 32

Dacă, în timpul transportului, un sigiliu aplicat de autoritățile vamale s-a rupt în alte cazuri decît cele prevăzute în articolele 14 și 28 sau dacă mărfurile au pierit sau au suferit stricăciuni fără ca un asemenea sigiliu să fie rupt, va fi urmată procedura prevăzută în anexa 1 a prezentei Convenții pentru folosirea carnetului TIR, fără a renunța la aplicarea eventuala a prevederilor legislatiilor naționale și se va dresa un proces verbal de constatare după modelul care figurează în anexa 2 a prezentei Convenții.

Articolul 33

Părțile Contractante își vor comunică modelele sigiliilor pe care le utilizează.

Articolul 34

Fiecare Parte Contractantă va comunică celorlalte Părți Contractante lista birourilor vamale de plecare, de trecere și de destinație pe care le va desemna pentru transporturile efectuate sub acoperirea carnetului TIR, distingind, dacă este cazul, birourile care vor fi deschise numai pentru transporturile reglementate prin dispozițiile Capitolului III. Părțile Contractante ale căror teritorii sînt limitrofe se vor consulta pentru a fixa birourile de frontieră care să fie înscrise pe aceste liste.

Articolul 35

Pentru operațiunile vamale menționate în prezenta Convenție, intervenția personalului vamal nu va da loc la nici o retributie, cu excepția cazurilor cînd aceasta intervenție va avea loc în afară zilelor, orelor și amplasamentelor normal prevăzute pentru asemenea operații.

Articolul 36

Orice infracțiune la dispozițiile prezentei Convenții va expune pe contravenient, în țara în care infracțiunea a fost comisă, la sancțiunile prevăzute de legislația acestei tari.

Articolul 37

Prevederile prezentei Convenții nu împiedica nici aplicarea restrictiilor și controlului derivînd din reglementarea naționala și fundate pe consideratiuni de moralitate publică, securitate publică, igiena sau sănătate publică sau pe consideratiuni de ordin veterinar sau fitopatologic, nici perceperea de sume datorate pe baza acestor reglementări.

Articolul 38

Nici o dispoziție a prezentei Convenții nu exclude dreptul pentru Părțile Contractante care formează o uniune vamală sau economică de a adopta reguli speciale la plecare sau la destinație pe teritoriile lor sau în tranzit prin acestea, cu condiția ca aceste reguli sa nu diminueze facilitățile prevăzute de prezenta Convenție.

Articolul 39

1.

Țările membre ale Comisiei economice pentru Europa și țările admise la Comisie cu titlu consultativ conform paragrafului 8 al mandatului acestei Comisii pot deveni Părți Contractante la prezenta Convenție:

a)

semnind-o,

b)

ratificind-o după ce au semnat-o sub rezerva ratificării, sau

c)

aderind la ea.

2.

Țările susceptibile de a participa la unele din lucrările Comisiei economice pentru Europa în aplicarea paragrafului 11 al mandatului acestei Comisii pot deveni Părți Contractante ale prezentei Convenții prin aderare după intrarea ei în vigoare.

3.

Convenția va fi deschisă pentru semnare pînă la 15 aprilie 1959 inclusiv. După această dată, ea va fi deschisă pentru aderare.

4.

Ratificarea sau aderarea va fi efectuată prin depunerea unui instrument la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Articolul 40

1.

Prezenta Convenție va intra în vigoare în a 90-a zi după ce cinci tari menționate în paragraful 1 al articolului 39 o vor semna fără rezerva ratificării sau vor depune instrumentul lor de ratificare sau de aderare.

2.

Pentru fiecare țara care o va ratifica sau va adera la ea după ce cinci tari au semnat-o fără rezerva ratificării sau au depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare, prezenta Convenție va intra în vigoare în a 90-a zi după depunerea instrumentului de ratificare sau aderare al zisei tari.

Articolul 41

1.

Fiecare Parte Contractantă va putea denunta prezenta Convenție prin notificare adresată Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite.

2.

Denunțarea își va produce efect la 15 luni de la data la care Secretarul General a primit notificarea.

3.

Validitatea carnetelor TIR eliberate înaintea datei la care denunțarea își va produce efectul nu va fi afectată de aceasta denunțare și garanția asociațiilor va rămîne efectivă.

Articolul 42

Prezenta Convenție va inceta să-și producă efectele dacă, după intrarea sa în vigoare, numărul Părților Contractante va fi inferior celui de cinci într-o perioadă oarecare de 12 luni consecutive.

Articolul 43

1.

Orice țara va putea, atunci cînd va semna prezenta Convenție fără rezerva ratificării sau în momentul depunerii instrumentului sau de ratificare sau de aderare sau în orice moment ulterior, sa declare, printr-o notificare adresată Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, ca prezenta Convenție va fi aplicabilă tuturor sau unei părți a teritoriilor pe care ea le reprezintă pe plan internațional. Convenția va fi aplicabilă teritoriului sau teritoriilor menționate în notificare începînd cu cea de-a 90-a zi de la primirea acestei notificări de către Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite sau, dacă la această dată Convenția nu a intrat încă în vigoare, de la data intrării sale în vigoare.

2.

Orice țara care va face conform paragrafului precedent o declarație avînd ca scop extinderea aplicabilitatii prezentei Convenții unui teritoriu pe care ea îl reprezintă pe plan internațional, va putea, conform articolului 41, sa denunțe Convenția în ceea ce privește acest teritoriu.

Articolul 44

1.

Orice diferend între doua sau mai multe Părți Contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentei Convenții va fi rezolvat, pe cît posibil, pe cale de negociere între părțile în litigiu.

2.

Orice diferend care nu va fi rezolvat pe cale de negociere va fi supus arbitrajului, dacă una din Părțile Contractante în litigiu cere aceasta, și va fi, în consecința, trimis unuia sau mai multor arbitri aleși de comun acord de către părțile în litigiu. Dacă, în cele trei luni datind de la cererea de arbitraj, Părțile în litigiu nu ajung să se înțeleagă asupra alegerii unui arbitru sau a arbitrilor, oricare din aceste Părți va putea cere Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite sa desemneze un arbitru unic, în fața căruia diferendul va fi trimis spre rezolvare.

3.

Sentinta arbitrului sau a arbitrilor desemnați conform paragrafului precedent va fi obligatorie pentru Părțile Contractante în litigiu.

Articolul 45

1.

Orice țara va putea, în momentul cînd va semna sau va ratifica prezenta Convenție sau va adera la ea, sa declare sau, după ce a devenit Parte Contractantă la Convenție, sa notifice Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite ca ea nu se considera legată de prevederile Capitolului IV al Convenției; notificările adresate Secretarului General vor produce efecte din a 90-a zi după ce ele au fost primite de Secretarul General.

2.

Celelalte Părți Contractante nu vor fi obligate sa acorde beneficiul prevederilor Capitolului IV al prezentei Convenții persoanelor domiciliate sau stabilite pe teritoriul oricărei Părți Contractante care va formula o rezervă conform paragrafului 1 al prezentului articol.

3.

Orice țara va putea, în momentul cînd va semna sau va ratifica prezenta Convenție sau va adera la ea, sa declare că nu se considera legată de paragrafele 2 și 3 ale articolului 44 al Convenției. Celelalte Părți Contractante nu vor fi legate de aceste paragrafe față de orice Parte Contractantă care va formula asemenea rezerva.

4.

Orice Parte Contractantă care va formula o rezervă conform paragrafului 1 sau 3 al prezentului articol va putea în orice moment sa renunțe la aceasta rezerva printr-o notificare adresată Secretarului General.

5.

Cu excepția rezervelor prevăzute în paragrafele 1 și 3 ale prezentului articol, nici o rezervă la prezenta Convenție nu va fi admisă.

Articolul 46

1.

După trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei Convenții orice Parte Contractantă va putea, printr-o notificare adresată Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, sa ceara convocarea unei conferințe în scopul revizuirii prezentei Convenții. Secretarul General va notifica aceasta cerere tuturor Părților Contractante și va convoca o conferința de revizuire dacă, într-un termen de patru luni de la notificarea adresată de el, cel puțin o treime din Părțile Contractante îi comunică asentimentul lor la aceasta cerere.

2.

Dacă o conferința va fi convocată conform paragrafului precedent, Secretarul General va aviza despre aceasta toate Părțile Contractante și le va invita să prezinte, într-un termen de trei luni propunerile pe care ele ar dori să le examineze conferința. Secretarul General va comunică tuturor Părților Contractante ordinea de zi provizorie a conferintei, ca și textul acestor propuneri, cu cel puțin trei luni înainte de data deschiderii conferintei.

3.

Secretarul General va invita la orice conferința convocată conform prezentului articol toate țările prevăzute în paragraful 1 al articolului 39, ca și țările care au devenit Părți Contractante în aplicarea paragrafului 2 al articolului 39.

Articolul 47

1.

Orice Parte Contractantă va putea propune unul sau mai multe amendamente la prezenta Convenție. Textul oricărui proiect de amendament va fi comunicat Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, care îl va comunică tuturor Părților Contractante și îl va aduce la cunoștința țărilor vizate în paragraful 1 al articolului 39.

2.

Orice proiect de amendament care va fi transmis conform paragrafului precedent va fi considerat acceptat dacă nici o Parte Contractantă nu formulează obiecții în termen de trei luni socotit de la data la care Secretarul General va transmite proiectul de amendament.

3.

Secretarul General va trimite cît mai curînd posibil tuturor Părților Contractante o notificare pentru a le face cunoscut dacă s-a formulat o obiectie împotriva proiectului de amendament. Dacă s-a formulat o obiectie împotriva proiectului de amendament, amendamentul va fi considerat ca nefiind acceptat și nu va avea nici un efect. În absenta oricărei obiecții, amendamentul va intra în vigoare pentru toate Părțile Contractante la noua luni după expirarea termenului de trei luni prevăzut în paragraful precedent.

4.

Independent de procedura de amendare prevăzută în paragrafele 1, 2 și 3 ale prezentului articol, anexele*) la prezenta Convenție pot fi modificate prin acordul Administrațiilor competente ale tuturor Părților Contractante; acest acord va putea prevedea ca, pentru o perioadă de tranzitie, vechile anexe vor rămîne în vigoare, în întregime sau în parte, simultan cu noile anexe. Secretarul General va fixa data intrării în vigoare a noilor texte care rezultă din aceste modificări. ----------------

Articolul 48

În afară notificărilor prevăzute în articolele 46 și 47, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite va notifica țărilor prevăzute în paragraful 1 al articolului 39, ca și țărilor care au devenit Părți Contractante în aplicarea paragrafului 2 al articolului 39:

a)

semnăturile, ratificarile și aderarile în virtutea articolului 39.

b)

datele la care prezenta Convenție va intra în vigoare conform articolului 40,

c)

denuntarile pe baza articolului 41,

d)

încetarea efectelor prezentei Convenții conform articolului 42,

e)

notificările primite conform articolului 43,

f)

declarațiile și notificările primite conform paragrafelor 1, 3 și 4 ale articolului 45,

g)

intrarea în vigoare a oricărui amendament conform articolului 47.

Articolul 49

Din momentul în care o țara care este Parte Contractantă la Acordul referitor la aplicarea provizorie a proiectelor convențiilor internaționale vamale asupra turismului, asupra vehiculelor rutiere comerciale și asupra transportului internațional al mărfurilor pe șosele, de la Geneva, din 16 iunie 1949, va deveni Parte Contractantă la prezenta Convenție, ea va lua măsurile prevăzute în articolul IV al acestui Acord pentru a-l denunta în ceea ce privește Proiectul Convenției internaționale vamale asupra transportului internațional al mărfurilor pe șosele.

Articolul 50

Protocolul de semnare a prezentei Convenții va avea aceeași forta, valoare și durata ca și Convenția însăși, din care va fi considerat ca făcînd parte integrantă.

Articolul 51

După 15 aprilie 1959, originalul prezentei Convenții va fi depus la Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, care va transmite copii certificate conform fiecărei tari prevăzute în paragrafele 1 și 2 ale articolului 39.

Drept care subsemnații, în mod legal autorizați pentru aceasta, au semnat prezenta Convenție.

Întocmită la Geneva, la 15 ianuarie 1959, într-un singur exemplar, în limbile engleza și franceza, cele doua texte avînd aceeași valabilitate. -----------