Convenția din 5 iunie 1992
privind diversitatea biologica
prezumat în vigoare
Părțile contractante,
constiente de valoarea intrinseca a diversitatii biologice și de valoarea ecologica, genetica, socială, economică, științifică, educațională, culturală, recreativa și estetica a diversitatii biologice și a componentelor sale,
constiente, de asemenea, de importanța diversitatii biologice pentru evoluție și pentru conservarea sistemelor de sustinere a biosferei,
afirmind ca, conservarea diversitatii biologice este o preocupare comuna a umanității,
reafirmind ca statele au drepturi suverane asupra propriilor lor resurse biologice,
reafirmind, de asemenea, ca statele sunt responsabile de conservarea diversitatii lor biologice și de utilizarea durabila a resurselor lor biologice,preocupate de faptul ca diversitatea biologica este redusă semnificativ de anumite activități umane,
constiente de lipsa generală de informații și cunoștințe privind diversitatea biologica și de necesitatea urgenta de a dezvolta capacitatea științifică, tehnica și instituțională proprie care să asigure înțelegerea fundamentală necesară planificarii și implementarii măsurilor adecvate,
notând ca este vitala anticiparea, prevenirea și atacarea la sursa a cauzelor reducerii semnificative sau pierderii diversitatii biologice,
notând, de asemenea, ca acolo unde exista amenințarea unei reduceri semnificative sau a pierderii diversitatii biologice, lipsa certitudinii științifice totale nu trebuie folosită ca motiv pentru amînarea măsurilor de evitare sau de reducere a acestui pericol,
notând, în continuare, ca cerința fundamentală pentru conservarea diversitatii biologice este conservarea "în situ" a ecosistemelor și habitatelor naturale și menținerea și refacerea populatiilor viabile de specii în mediul lor natural,
notând, în continuare, ca măsurile "ex situ", de preferinta în țara de origine, au, de asemenea, un rol important,
recunoscind ca un număr mare de comunități locale și de populații autohtone depind de resursele biologice pe care se bazează modurile de viața traditionale și ca este de dorit împărțirea echitabila a beneficiilor care provin din utilizarea cunoștințelor, inovatiilor și practicilor traditionale privind conservarea diversitatii biologice și utilizarea durabila a elementelor sale,
recunoscind, de asemenea, rolul vital pe care-l joaca femeile în conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice și afirmind necesitatea asigurării deplinei lor participari la toate nivelurile de elaborare și de implementare a politicilor de conservare a diversitatii biologice,
subliniind importanța și necesitatea promovării cooperării internaționale, regionale și globale între state și organizații interguvernamentale și sectorul neguvernamental pentru conservarea diversitatii biologice și utilizarea durabila a componentelor sale,
recunoscind ca asigurarea de noi resurse financiare suplimentare și accesul corespunzător la tehnologii pertinente pot influența substanțial capacitatea lumii de a trata problema pierderii diversitatii biologice,
recunoscind, de asemenea, ca sunt necesare măsuri speciale pentru a rezolva necesitățile țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv, asigurarea de noi resurse suplimentare financiare și accesul corespunzător la tehnologii pertinente,
notând, în aceasta privinta, condițiile speciale ale țărilor cel mai puțin dezvoltate și ale statelor insulare mici,
recunoscind ca sunt necesare investiții substanțiale pentru conservarea diversitatii biologice și ca exista perspectiva unui domeniu larg de beneficii ecologice, economice și sociale din aceste investiții,
recunoscind ca dezvoltarea economică și socială și eradicarea saraciei sunt primele și cele mai importante prioritati pentru țările în curs de dezvoltare,
constiente de faptul ca utilizarea durabila și conservarea diversitatii biologice sunt de importanța majoră pentru rezolvarea necesităților de hrana, de sănătate și a altor cerințe ale populației planetei în continua creștere, motiv pentru care accesul la resurse genetice și la tehnologii, cît și împărțirea acestora sunt esențiale,
notând ca, în cele din urma, conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice vor întări relațiile de prietenie dintre state și vor contribui la pacea umanității,
dorind lărgirea și completarea acordurilor internaționale existente privind conservarea diversitatii biologice și utilizarea durabila a componentelor sale, și
hotărîte sa conserve și sa utilizeze durabil diversitatea biologica, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare,
au convenit după cum urmează:
*) Traducere
PREAMBUL
Articolul 1
Obiective
Obiectivele prezentei convenții, ce trebuie urmate în conformitate cu dispozițiile sale pertinente, sunt conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a componentelor sale și împărțirea corecta și echitabila a beneficiilor ce rezultă din utilizarea resurselor genetice, inclusiv prin accesul corespunzător la resursele genetice, prin transferul adecvat de tehnologii pertinente, ținând cont de toate drepturile asupra acestor resurse și tehnologii, și prin finanțarea corespunzătoare.
Articolul 2
Utilizarea termenilor
În înțelesul prezentei convenții:
Diversitatea biologica înseamnă variabilitatea organismelor vii din toate sursele, inclusiv, printre altele, a ecosistemelor terestre, marine și a altor ecosisteme acvatice și a complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii și a ecosistemelor.
Resursele biologice includ resurse genetice, organisme sau părți din ele, populații sau orice alte componente biotice ale ecosistemelor având folosință sau valoare efectivă sau potențiala pentru umanitate.
Biotehnologie înseamnă orice aplicație tehnologică ce folosește sisteme biologice, organisme vii sau derivate din ele, pentru a realiza sau a modifica produse sau procese pentru utilizare specifică.
Țara de origine a resurselor genetice înseamnă țara care poseda acele resurse genetice în condiții "în situ".
Țara care asigura resurse genetice înseamnă țara care furnizează resurse genetice luate din surse "în situ", inclusiv populații de specii sălbatice și domestice, sau din surse "ex situ", care pot sau nu să-și aibă originea în acea țara.
Specii domestice sau cultivate înseamnă speciile la care a fost influentat procesul de evoluție de către oameni pentru a răspunde necesităților lor.
Ecosistem înseamnă un complex dinamic de comunități de plante, animale și microorganisme și mediul lor fără viața, care interactioneaza ca o unitate funcțională.
Conservare "ex situ" înseamnă conservarea componentelor diversitatii biologice în afară habitatelor lor naturale.
Material genetic înseamnă orice material de origine vegetala, animala, microbiana sau altele care conține unități functionale de ereditate.
Resurse genetice înseamnă material genetic de valoare actuala sau potențiala.
Habitat înseamnă locul sau tipul de loc unde exista în mod natural un organism sau o populație.
Condiții "în situ" înseamnă condițiile în care resursele genetice exista în cadrul ecosistemelor și al habitatelor naturale și, în cazul speciilor domestice și cultivate, în mediul în care s-au dezvoltat caracterele lor distincte.
Conservare "în situ" înseamnă conservarea ecosistemelor și habitatelor naturale și menținerea și refacerea populatiilor viabile de specii în mediul lor natural și, în cazul speciilor domestice sau cultivate, în mediul în care și-au dezvoltat caracterele lor distincte.
Zona protejata înseamnă o zona delimitata geografic care este desemnată sau reglementată și administrată pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare.
Organizație de integrare economică regionala înseamnă o organizație constituită din state suverane ale unei zone date, căreia statele membre i-au transferat competente cu privire la probleme guvernate de prezenta convenție și care a fost autorizata din timp, conform procedurilor sale interne, să semneze, sa ratifice, sa accepte, sa aprobe sau sa adere la aceasta.
Utilizare durabila înseamnă utilizarea componentelor diversitatii biologice într-un mod și ritm care să nu ducă la scăderea pe termen lung a diversitatii biologice, mentinindu-i astfel potențialul de a răspunde necesităților și aspiratiilor generațiilor prezente și viitoare.
Tehnologie include biotehnologia.
Articolul 3
Principiu
În conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite și cu principiile dreptului internațional, statele au dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse, în conformitate cu propriile lor politici de mediu, și responsabilitatea să asigure ca activitățile de sub jurisdicția și controlul lor sa nu cauzeze prejudicii mediului altor state sau zonelor din afară limitelor jurisdicției lor naționale.
Articolul 4
Domeniul de aplicare
Sub rezerva drepturilor altor state și cu excepția cazului în care se prevede altfel în mod expres în prezenta convenție, dispozițiile prezentei convenții se aplică, pentru fiecare parte contractantă:
a) în cazul componentelor diversitatii biologice, în zonele din cadrul jurisdicției sale naționale; și
b) în cazul proceselor și activităților efectuate sub jurisdicția sau controlul sau, indiferent unde apar efectele lor, în zona jurisdicției sale naționale sau dincolo de limitele jurisdicției naționale.
Articolul 5
Cooperare
Fiecare parte contractantă, în măsura posibilităților și în funcție de necesitați, va coopera direct sau, unde este cazul, prin organizații internaționale competente, cu alte părți contractante în domenii din afară jurisdicției naționale și în alte probleme de interes reciproc, pentru conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice.
Articolul 6
Măsuri generale pentru conservare și utilizare durabila
Fiecare dintre părțile contractante, în funcție de condițiile specifice și posibilități:
a) va elabora strategii, planuri și programe naționale pentru a asigura conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice sau va adapta în acest scop strategiile, planurile și programele existente ținând seama, printre altele, de măsurile stabilite în prezenta convenție, importante pentru partea contractantă în cauza; și
b) va integra, în măsura posibilităților și în funcție de necesitați, conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice în planurile, programele și politicile sectoriale și intersectoriale pertinente.
Articolul 7
Identificare și monitorizare
Fiecare parte contractantă, în măsura posibilităților și în funcție de necesitați, în special pentru obiectivele art. 8-10:
a) va identifica obiectivele diversitatii biologice importante pentru conservarea și utilizarea sa durabila, având în vedere lista indicatoare de categorii din anexa nr. 1;
b) va monitoriza, prin prelevare de esantioane și alte tehnici, componentele diversitatii biologice identificate conform subparagrafului a) de mai sus, acordind atenție specială celor care necesita măsuri de conservare urgenta și celor care oferă cel mai ridicat potențial pentru utilizare durabila;
c) va identifica procesele și categoriile de activități care au sau este foarte probabil să aibă impact negativ semnificativ asupra conservării și utilizării durabile a diversitatii biologice și va monitoriza efectele lor prin prelevare de esantioane și alte tehnici; și
d) va întreține și organiza, prin orice sistem, datele obținute din activitățile de identificare și monitorizare, conform subparagrafelor a), b) și c) de mai sus.
Articolul 8
Conservare "în situ"
În măsura posibilităților și în funcție de necesitați, fiecare parte contractantă:
a) va stabili un sistem de zone protejate sau zone unde sunt necesare măsuri speciale pentru conservarea diversitatii biologice;
b) va elabora, unde este necesar, linii directoare pentru selectarea, stabilirea și administrarea zonelor protejate sau a zonelor unde trebuie luate măsuri speciale pentru conservarea diversitatii biologice;
c) va reglementa sau administra resursele biologice importante pentru conservarea diversitatii biologice, în interiorul sau în afară zonelor protejate, pentru a le asigura conservarea și utilizarea durabila;
d) va promova protecția ecosistemelor, habitatelor naturale și menținerea populatiilor viabile de specii în mediul natural;
e) va promova dezvoltarea durabila și ecologic rațională în zonele adiacente zonelor protejate, în vederea asigurării unei protecții sporite a acestor zone;
f) va reface și reconstrui ecosistemele degradate și va promova recuperarea speciilor amenintate, printre altele, prin dezvoltarea și implementarea de planuri și alte strategii de administrare;
g) va stabili sau menține mijloace de reglementare, administrare sau control al riscurilor legate de utilizarea și eliberarea de organisme vii și modificate, rezultate din biotehnologie, care ar putea avea impact negativ asupra mediului, care ar putea afecta conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice, luând în considerare și riscurile asupra sănătății umane;
h) va preveni introducerea, va controla sau eradica acele specii străine care ameninta ecosisteme, habitate sau alte specii;
i) va face eforturi pentru a asigura condițiile necesare compatibilitatii dintre utilizarile actuale și conservarea diversitatii biologice și utilizarea durabila a componentelor sale;
j) conform legislației sale naționale, va respecta, va menține și va păstra cunoștințele, inovatiile și practicile comunităților indigene și locale cu stiluri de viața traditionale necesare pentru conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice și va promova aplicarea lor mai larga, cu aprobarea și implicarea deținătorilor de astfel de cunoștințe, inovații sau practici și va incuraja împărțirea echitabila a beneficiilor care rezultă din utilizarea unor astfel de cunoștințe, inovații și practici;
k) va dezvolta sau menține legislația necesară și/sau alte prevederi regulamentare pentru protecția speciilor sau populatiilor amenintate;
l) în cazul în care un efect negativ semnificativ asupra diversitatii biologice a fost determinat conform art. 7, va reglementa sau controla procesele și categoriile de activități în cauza; și
m) va coopera în asigurarea de suport financiar sau orice alt suport pentru conservarea "în situ", subliniata la subparagrafele a)-l) de mai sus, în special pentru țările în curs de dezvoltare.
Articolul 9
Conservare "ex situ"
Fiecare parte contractantă, în măsura posibilităților și în funcție de necesitați, în special în scopul completării măsurilor "în situ":
a) va adopta măsuri pentru conservarea "ex situ" a componentelor diversitatii biologice, de preferinta în țara de origine a acestor componente;
b) va stabili și menține facilități pentru conservarea "ex situ" și cercetarea plantelor, animalelor și microorganismelor, de preferinta în țara de origine a resurselor genetice;
c) va adopta măsuri pentru recuperarea și refacerea speciilor amenintate și pentru reintroducerea lor în habitatele lor naturale, în condiții adecvate;
d) va reglementa și administra colectarea de resurse biologice din habitate naturale în scopul conservării "ex situ", astfel încât sa nu se ameninte ecosisteme și populații de specii "în situ", cu excepția cazului în care sunt necesare măsuri speciale "ex situ", conform subparagrafului c) de mai sus; și
e) va coopera pentru asigurarea suportului financiar și de alt tip pentru conservarea "ex situ", subliniata la subparagrafele a)-d) de mai sus și pentru crearea și menținerea mijloacelor de conservare "ex situ" în țările în curs de dezvoltare.
Articolul 10
Utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice
În măsura posibilităților și în funcție de necesitați, fiecare parte contractantă:
a) va integra cerințele conservării și utilizării durabile a resurselor biologice în luarea deciziilor la nivel național;
b) va adopta măsuri legate de utilizarea resurselor biologice pentru a evita sau a reduce impactul negativ asupra diversitatii biologice;
c) va proteja și incuraja utilizarea curenta a resurselor biologice, în conformitate cu practicile culturale traditionale care sunt compatibile cu conservarea și utilizarea durabila;
d) va ajuta populatiile locale în dezvoltarea și implementarea acțiunilor de reconstrucție ecologica în zonele degradate unde s-a redus diversitatea biologica; și
e) va incuraja cooperarea dintre autoritățile sale guvernamentale și sectorul sau privat în dezvoltarea de metode pentru utilizarea durabila a resurselor biologice.
Articolul 11
Măsuri stimulative
În măsura posibilităților și în funcție de necesitați, fiecare parte contractantă va adopta măsuri sigure din punct de vedere economic și social care să acționeze ca stimulente pentru conservarea și utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice.
Articolul 12
Cercetare și instruire
Luând în considerare necesitățile speciale ale țărilor în curs de dezvoltare, părțile contractante:
a) vor stabili și menține programe pentru educare și instruire științifică și tehnica cu privire la măsurile de identificare, conservare și utilizare durabila a diversitatii biologice și a componentelor sale și vor asigura sprijin pentru astfel de programe de educare și instruire pentru necesitățile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare;
b) vor promova și incuraja cercetarea care contribuie la conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice, în special în țările în curs de dezvoltare, între altele, în conformitate cu deciziile conferintei părților, ținând cont de recomandările organului subsidiar pentru consultare științifică, tehnica și tehnologică; și
c) respectînd dispozițiile art. 16, 18 și 20, vor promova și vor coopera la utilizarea progreselor științifice privind diversitatea biologica, pentru a pune la punct metodele de conservare și utilizare durabila a resurselor biologice.
Articolul 13
Educarea și constientizarea publicului
Părțile contractante:
a) vor promova și incuraja înțelegerea importantei și a măsurilor necesare pentru conservarea diversitatii biologice, ca și propagarea sa prin mijloace de informare și includerea acestor subiecte în programele educaționale; și
b) vor coopera, în funcție de necesitați, cu alte state și organizații internaționale pentru dezvoltarea de programe de educație și constientizare a publicului privind conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice.
Articolul 14
Evaluarea impactului și reducerea efectelor negative
1. În măsura posibilităților și în funcție de necesitați, fiecare parte contractantă:
a) va introduce procedurile adecvate necesitind evaluarea impactului asupra mediului și proiectelor sale propuse, care pot avea efecte negative asupra diversitatii biologice, pentru a evita sau reduce la minimum astfel de efecte și, când este cazul, să permită participarea publicului la astfel de proceduri;
b) va introduce măsurile corespunzătoare pentru luarea în considerare a consecințelor asupra mediului ale programelor și politicilor sale, care pot avea impact negativ semnificativ asupra diversitatii biologice;
c) va promova, pe bază de reciprocitate, comunicarea, schimbul de informații și consultarea privind activitățile de sub jurisdicția sau controlul sau, care ar putea avea efect negativ semnificativ asupra diversitatii biologice a altor state sau zone din afară limitelor jurisdicției naționale, prin încurajarea încheierii de acorduri bilaterale, regionale sau multilaterale, după caz;
d) în caz de pericol sau de deteriorare grava sau iminenta, cu sursa sub jurisdicția sau controlul sau, asupra diversitatii biologice din zone aflate sub jurisdicția altor state sau zone din afară limitelor jurisdicției naționale, va anunta imediat statele potențial afectate de un astfel de pericol sau deteriorare, și va iniția acțiuni de prevenire sau reducere a unui astfel de pericol sau deteriorare; și
e) va promova măsuri naționale, pentru raspunsuri de urgenta la activități sau evenimente, cauzate natural sau în alt mod, care prezintă un pericol grav sau iminent asupra diversitatii biologice și va incuraja cooperarea internationala pentru a ajuta astfel de eforturi naționale și, după caz și în acord cu statele sau organizațiile de integrare economică regionala implicate, va stabili planuri de urgenta comune.
2. Conferința părților va examina, pe baza unor studii ce urmează a fi efectuate, problema responsabilității și repararii, inclusiv a reconstructiei și compensării pagubelor aduse diversitatii biologice, cu excepția cazului când responsabilitatea este o problemă strict interna.
Articolul 15
Accesul la resurse genetice
1. Recunoscind drepturile suverane ale statelor asupra resurselor lor naturale, autoritatea de a determina accesul la resurse genetice aparține guvernelor naționale și este supusă legislației naționale.
2. Fiecare parte contractantă va face eforturi de a crea condiții pentru a facilita accesul altor părți contractante la resurse genetice pentru utilizări sigure din punct de vedere al mediului și sa nu impună restrictii care să contravină obiectivelor prezentei convenții.
3. În scopul prezentei convenții, resursele genetice care sunt asigurate de o parte contractantă, după cum se fac referiri în acest articol și în art. 16 și 19, sunt doar acelea care sunt asigurate de părți contractante care sunt tari de origine a acestor resurse și de către părțile care au obținut aceste resurse genetice în conformitate cu prezenta convenție.
4. Accesul, când este asigurat, va fi în termeni acceptați reciproc și va fi supus prevederilor acestui articol.
5. Accesul la resurse genetice va fi supus consimtamintului părții contractante care furnizează astfel de resurse, dacă nu este stabilit altfel de către acea parte.
6. Fiecare parte contractantă va face eforturi pentru dezvoltarea și efectuarea de cercetări științifice bazate pe resurse genetice furnizate de către alte părți contractante cu deplina participare a acestora și, în măsura posibilităților, pe teritoriul lor.
7. Fiecare parte contractantă va lua măsurile legislative, administrative sau politice adecvate, conform cu art. 16 și 19 și, după caz, prin mecanismul financiar stabilit la art. 20 și 21, pentru a asigura împărțirea justa și echitabila, cu partea contractantă care furnizează resursele genetice, a rezultatelor cercetării și dezvoltării și a beneficiilor cercetării, obținute din utilizarea comercială sau de alt tip a acestor resurse. O astfel de împărțire se va face în termeni acceptați reciproc.
Articolul 16
Accesul la tehnologie și transferul de tehnologie
1. Fiecare parte contractantă, recunoscind ca tehnologia include biotehnologia și ca atât accesul la tehnologie cît și transferul de tehnologie între părțile contractante sunt elemente esențiale pentru atingerea obiectivelor prezentei convenții, se angajează, conform prevederilor acestui articol, să asigure și/sau sa faciliteze accesul la tehnologie și transferul, către alte părți contractante, de tehnologii necesare pentru conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice sau care utilizează resurse genetice fără sa cauzeze pagube semnificative mediului înconjurător.
2. Accesul la tehnologie și transferul de tehnologie, la care se referă paragraful 1 de mai sus, pentru țările în curs de dezvoltare, vor fi asigurate și/sau facilitate în termenii cei mai corecti și mai favorabili, inclusiv în termeni concesionali și preferentiali, când exista acord reciproc și, unde este necesar, în conformitate cu mecanismul financiar stabilit de art. 20 și 21. Atunci când tehnologiile fac obiectul unor brevete sau al altor drepturi de proprietate intelectuală, accesul și transferul sunt asigurate în termeni care recunosc drepturile de proprietate intelectuală și sunt în concordanta cu protecția lor adecvată și efectivă. Aplicarea acestui paragraf va fi în conformitate cu prevederile paragrafelor 3, 4 și 5 de mai jos.
3. Fiecare parte contractantă va lua măsurile legislative, administrative sau politice, după caz, pentru a asigura părților contractante, în special celor care sunt tari în curs de dezvoltare care furnizează resurse genetice, accesul la tehnologie și transferul de tehnologie care utilizează acele resurse, pe bază de termeni acceptați reciproc, inclusiv tehnologie protejata de brevete și alte drepturi de proprietate intelectuală, dacă este cazul, prin dispozițiile art. 20 și 21 și în conformitate cu dreptul internațional și cu prevederile paragrafelor 4 și 5 de mai jos.
4. Fiecare parte contractantă va lua măsuri legislative, administrative sau politice, după caz, pentru ca sectorul privat sa faciliteze accesul la tehnologie, dezvoltarea comuna și transferul de tehnologie la care se referă paragraful 1 de mai sus, în beneficiul atât al instituțiilor guvernamentale cît și al sectorului privat din țările în curs de dezvoltare și, în aceasta privinta, se va conformă obligațiilor de la paragrafele 1, 2 și 3 de mai sus.
5. Părțile contractante, recunoscind ca brevetele și alte drepturi de proprietate intelectuală pot avea o influența asupra implementarii prezentei convenții, vor coopera, în conformitate cu dreptul internațional și legislația naționala, pentru a asigura ca aceste drepturi să fie în sprijinul obiectivelor sale și sa nu le contracareze.
Articolul 17
Schimb de informații
1. Părțile contractante vor facilita schimbul de informații provenite din toate sursele accesibile publicului, referitoare la conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice, luând în considerare nevoile speciale ale țărilor în curs de dezvoltare.
2. Un astfel de schimb de informații va include schimbul de rezultate ale cercetării tehnice, științifice și socioeconomice, ca și programele de instruire și studii, cunoștințe de specialitate autohtone și traditionale, ca atare și asociate cu tehnologiile amintite în art. 16 paragraful 1. Va include, de asemenea, dacă este posibil, repatrierea informațiilor.
Articolul 18
Cooperarea tehnica și științifică
1. Părțile contractante vor incuraja cooperarea tehnica și științifică internationala în domeniul conservării și utilizării durabile a diversitatii biologice, dacă este necesar, prin instituțiile naționale și internaționale corespunzătoare.
2. Fiecare parte contractantă va promova cooperarea tehnica și științifică cu alte părți contractante, în particular tari în curs de dezvoltare, pentru implementarea prezentei convenții, între altele, prin elaborarea și aplicarea politicii naționale. La promovarea unei astfel de cooperări trebuie acordată o atenție deosebită dezvoltării și intaririi capacităților naționale, prin punerea în valoare a resurselor umane și întărirea instituțiilor.
3. Conferința părților, la prima sa reuniune, va determina stabilirea unui mecanism tip centru de schimb care să încurajeze și sa faciliteze cooperarea tehnico-științifică.
4. Părțile contractante, în conformitate cu legislația și politicile naționale, vor incuraja și dezvolta metode de cooperare pentru elaborarea și utilizarea tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor autohtone și traditionale, în conformitate cu obiectivele prezentei convenții. În acest scop, părțile contractante vor promova, de asemenea, cooperarea în domeniul instruirii de personal și al schimbului de experți.
5. Părțile contractante, de comun acord, vor incuraja stabilirea de programe de cercetare și acțiuni comune pentru dezvoltarea de tehnologii referitoare la obiectivele prezentei convenții.
Articolul 19
Administrarea biotehnologiei și repartizarea beneficiilor
1. Fiecare parte contractantă va lua măsuri legislative, administrative sau politice, după caz, pentru a asigura participarea efectivă la activitățile de cercetare biotehnologica a acelor părți contractante, în special a țărilor în curs de dezvoltare, care furnizează resurse genetice pentru o astfel de cercetare și unde este posibil în astfel de părți contractante.
2. Fiecare parte contractantă va lua toarte măsurile posibile sa încurajeze și sa furnizeze accesul prioritar, pe o baza justa și echilibrata, al părților contractante, în special al țărilor în curs de dezvoltare, la rezultatele și beneficiile care rezultă din biotehnologiile bazate pe resurse genetice furnizate de acele părți contractante. Un astfel de acces se va face în termeni reciproc acceptați.
3. Părțile vor examina necesitatea și modalitățile realizării unui protocol care să stabilească procedurile adecvate, inclusiv, în particular, un acord prealabil, dat în cunoștința de cauza, în domeniul transferului, manipulării și utilizării în deplina siguranța a oricărui organism viu modificat rezultat din biotehnologie, care ar putea avea efecte negative asupra conservării și utilizării durabile a diversitatii biologice.
4. Fiecare parte contractantă comunică direct sau cere sa comunice, prin intermediul oricărei persoane fizice sau juridice de sub jurisdicția sa și care furnizează organisme vizate de paragraful 3 de mai sus, părții contractante pe teritoriul căreia aceste organisme urmează a fi introduse, orice informație disponibilă referitoare la utilizarea și reglementările de securitate cerute de partea contractantă în materie de manipulare a unor asemenea organisme, ca și orice informație disponibilă privind impactul potențial negativ al organismelor specifice în cauza.
Articolul 20
Resurse financiare
1. Fiecare parte contractantă se angajează să asigure, în măsura posibilităților sale, un suport financiar și stimulente cu privire la acele activități naționale care urmăresc sa realizeze obiectivele prezentei convenții, în conformitate cu planurile, prioritățile și programele sale naționale.
2. Părțile tari dezvoltate vor furniza resurse financiare noi și suplimentare pentru a permite părților tari în curs de dezvoltare să facă fața costurilor suplimentare convenite, impuse de implementarea măsurilor prin care să-și respecte obligațiile care decurg din prezenta convenție și pentru a beneficia de prevederile sale, aceste costuri fiind convenite, între o parte țara în curs de dezvoltare și structura instituțională amintita în art. 21, în concordanta cu politica, strategia, prioritățile programelor și criteriile de eligibilitate și o lista indicativa de costuri suplimentare stabilită de conferința părților. Alte părți, inclusiv țările care sunt în proces de tranzitie către economia de piața, pot prelua voluntar obligațiile părților tari dezvoltate. În sensul acestui articol, conferința părților va stabili, la prima sa intilnire, o lista a părților tari dezvoltate și a altor părți care își asuma în mod voluntar obligațiile de părți dezvoltate. Conferința părților va revedea aceasta lista și o va modifica, dacă este cazul. Se vor incuraja, de asemenea, contribuții din alte tari și surse pe bază de voluntariat. Implementarea acestor angajamente va tine cont de necesitatea ca fluxul de fonduri să fie adecvat, previzibil și punctual și de importanța repartizării sarcinii între părțile contribuabile incluse pe lista.
3. Părțile tari dezvoltate pot, de asemenea, furniza, în beneficiul țărilor în curs de dezvoltare, resurse financiare legate de aplicarea prezentei convenții, pe cai bilaterale, regionale sau altele multilaterale.
4. Părțile tari în curs de dezvoltare nu vor putea să se achite efectiv de obligațiile ce le revin în virtutea convenției, decît în măsura în care părțile tari dezvoltate se vor achită efectiv de obligațiile ce le revin în virtutea convenției, referitoare la resurse financiare și transfer de tehnologie și vor tine cont de faptul ca dezvoltarea economică și socială și eradicarea saraciei sunt primele și cele mai importante prioritati ale părților tari în curs de dezvoltare.
5. Părțile vor tine cont de necesitățile specifice și de situația specială a țărilor cel mai puțin dezvoltate în acțiunile lor legate de finanțare și transfer de tehnologie.
6. Părțile contractante vor lua, de asemenea, în considerare condițiile speciale care rezultă din dependenta față de diversitatea biologica, din repartizarea și localizarea acesteia pe teritoriul părților tari în curs de dezvoltare, în special al statelor mici insulare.
7. Se va lua, de asemenea, în considerare situația specială a țărilor în curs de dezvoltare, mai ales a celor care sunt cele mai vulnerabile din punct de vedere al mediului înconjurător, cum ar fi acelea cu zone aride și semiaride, zone de coasta și muntoase.
Articolul 21
Mecanism financiar
1. Va exista un mecanism de finanțare pentru furnizarea de resurse financiare către părțile tari în curs de dezvoltare, în spiritul prezentei convenții, sub forma de donații sau în condiții avantajoase ale cărui elemente esențiale sunt descrise în prezentul articol. Conform prezentei convenții, mecanismul va funcționa sub autoritatea și coordonarea conferintei părților, față de care este subordonat contabil.
Operațiunile mecanismului vor fi efectuate de o astfel de structura instituțională care se va decide de către conferința părților la prima reuniune. Potrivit obiectivelor prezentei convenții, conferința părților va stabili politica, strategia, prioritățile programelor și criteriile de eligibilitate referitoare la accesul la astfel de resurse și la utilizarea lor. Contribuțiile se vor face astfel încât să se ia în considerare necesitatea unor vărsăminte anticipate, adecvate și punctuale, asa cum este prevăzut în art. 20, în conformitate cu resursele financiare necesare, pe care conferința părților le va decide periodic, și importanța împărțirii efortului financiar către părțile contribuabile incluse pe lista la care s-a făcut referire în art. 20 paragraful 2.
Părțile tari dezvoltate ca și alte tari sau surse pot, de asemenea, sa aducă contribuții voluntare. Mecanismul va funcționa conform unui sistem de gestiune democratic și transparent.
2. Urmărind obiectivele prezentei convenții, conferința părților, la prima sa intilnire, va stabili politica, strategia și prioritățile programului, cît și criterii și linii directoare detaliate pentru definirea condițiilor cerute pentru accesul la resurse financiare și utilizarea acestora, inclusiv supravegherea și evaluarea acestei utilizări, în mod regulat. Conferința părților va decide asupra măsurilor necesare pentru aplicarea paragrafului 1 de mai sus, după consultarea structurii instituționale însărcinate cu operarea mecanismului financiar.
3. Conferința părților va examina eficienta mecanismului financiar stabilit prin acest articol, inclusiv criteriile și liniile directoare la care se referă paragraful 2 de mai sus, la nu mai puțin de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenții și apoi regulat. Pe baza acestei examinari, va lua măsurile adecvate pentru îmbunătățirea eficientei mecanismului, dacă este necesar.
4. Părțile contractante vor urmări întărirea instituțiilor financiare existente pentru a asigura resursele financiare destinate conservării și utilizării durabile a diversitatii biologice.
Articolul 22
Relații cu alte convenții internaționale
1. Dispozițiile prezentei convenții nu vor afecta drepturile și obligațiile nici unei părți contractante, ce decurg dintr-un acord internațional existent, cu excepția cazului în care exercitarea acestor drepturi și obligații ar cauza pagube serioase diversitatii biologice sau ar constitui o amenințare pentru aceasta.
2. Părțile contractante vor aplica prezenta convenție, în ceea ce privește mediul marin, în concordanta cu drepturile și obligațiile statelor ce decurg din dreptul asupra marii.
Articolul 23
Conferința părților
1. Prin prezenta, se instituie o conferința a părților. Prima reuniune a conferintei părților va fi convocată de directorul executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător nu mai tirziu de un an de la intrarea în vigoare a prezentei convenții. Apoi se vor tine reuniuni ordinare ale conferintei părților, la intervale regulate, care urmează să fie stabilite de conferința, la prima sa reuniune.
2. Reuniuni extraordinare ale conferintei părților se pot tine ori de cîte ori se va considera necesar de către conferința sau la cererea, în scris, a oricărei părți, cu condiția ca, în interval de șase luni de la comunicarea cererii la secretariat, să fie susținută de cel puțin o treime din părți.
3. Conferința părților va conveni și va adopta prin consens, propriul regulament interior și pe acela al oricărui organ subsidiar pe care și-l va putea crea, cît și regulamentul financiar care guvernează finanțarea secretariatului. La fiecare reuniune ordinară, va adopta bugetul pentru perioada financiară de până la următoarea reuniune ordinară.
4. Conferința părților va trece în revista aplicarea prezentei convenții și în acest scop:
a) va stabili forma și intervalele pentru transmiterea informațiilor ce urmează a fi prezentate conform art. 26 și va examina aceste informații cît și rapoartele prezentate de oricare organ subsidiar;
b) va studia avizele tehnice, tehnologice și științifice asupra diversitatii biologice, furnizate conform art. 25;
c) va examina și adopta, după cum este necesar, protocoalele, în conformitate cu prevederile art. 28;
d) va examina și adopta, după caz, în conformitate cu prevederile art. 29 și 30, amendamentele la aceasta convenție și la anexele sale;
e) va examina amendamentele la orice protocol, ca și la orice anexe ale acestuia și, dacă asa se decide, va recomanda adoptarea lor de către părțile la protocolul respectiv;
f) va examina și adopta, după cum este necesar, în conformitate cu art. 30, anexele suplimentare la prezenta convenție;
g) va crea organele subsidiare considerate necesare pentru aplicarea prezentei convenții, în special pentru a asigura asistența științifică și tehnica;
h) va contacta, prin secretariat, organele executive ale convențiilor legate de problemele acoperite de prezenta convenție, pentru a stabili forme adecvate de cooperare cu ele; și
i) va examina și va lua orice alte măsuri necesare pentru realizarea obiectivelor prezentei convenții, în lumina experienței acumulate în aplicarea ei.
5. Organizația Națiunilor Unite, instituțiile sale specializate și Agenția Internationala pentru Energie Atomica, ca și orice stat care nu este parte la prezenta convenție, pot fi reprezentate ca observatori la reuniunile conferintei părților. Orice alt organism sau instituție guvernamentală sau neguvernamentala, calificată în domenii legate de conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice, care a informat secretariatul despre dorința de a fi reprezentată ca observator la o reuniune a conferintei părților, poate fi admisă, cu condiția ca cel puțin o treime a părților prezente sa nu aibă obiecții. Admiterea și participarea ca observatori va fi supusă regulilor de procedura adoptate de conferința părților.
Articolul 24
Secretariatul
1. Se instituie prin prezenta un secretariat. Funcțiile sale vor fi:
a) sa organizeze reuniunile conferintei părților prevăzute prin art. 23 și să le asigure serviciile necesare;
b) sa îndeplinească funcțiile desemnate de orice protocol al prezentei convenții;
c) sa pregătească rapoartele asupra executării funcțiilor sale, stabilite conform prezentei convenții și să le prezinte la conferința părților;
d) să asigure coordonarea cu alte organisme internaționale competente, în special pentru a intră în acorduri administrative și contractuale ce pot fi necesare pentru îndeplinirea eficienta a funcțiilor sale;
e) sa îndeplinească orice alte funcții ce îi pot fi stabilite de conferința părților.
2. La prima sa reuniune ordinară, conferința părților va desemna secretariatul dintre acele organizații internaționale competente existente care au arătat dorința de a îndeplini funcțiile de secretariat prevăzute de prezenta convenție.
Articolul 25
Organ subsidiar pentru asistența științifică, tehnica și tehnologică
1. Un organ subsidiar pentru asigurarea asistenței științifice, tehnice și tehnologice se stabilește prin prezenta, pentru a asigura, în timp util, conferintei părților și, după caz, celorlalte organe subsidiare, asistența necesară legată de aplicarea prezentei convenții.
Acest organ va fi deschis spre participare tuturor părților și va fi multidisciplinar. Va include reprezentanți guvernamentali competenți în domeniile de specialitate vizate. Va raporta regulat conferintei părților asupra tuturor aspectelor activității sale.
2. Sub autoritatea conferintei părților și în conformitate cu liniile directoare pe care ea le va stabili, la cererea ei, acest organ:
(a) va furniza evaluări științifice și tehnice asupra stării diversitatii biologice;
(b) va pregati evaluarile științifice și tehnice asupra efectelor tipurilor de măsuri luate în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții;
(c) va identifica tehnologiile și tehnicile de virf, novatoare și eficiente, privind conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice și va indica căile și mijloacele de promovare a dezvoltării și/sau transferul unor astfel de tehnologii;
(d) va furniza asistența asupra programelor științifice și cooperării internaționale pentru cercetare și dezvoltare legate de conservarea și utilizarea durabila a diversitatii biologice; și
(e) va răspunde intrebarilor științifice, tehnice, tehnologice și metodologice pe care conferința părților și organele sale subsidiare i le-ar putea adresa.
3. Atribuțiile, mandatul, organizarea și funcționarea acestui organ vor putea fi precizate de conferința părților.
Articolul 26
Rapoarte
Fiecare parte contractantă, la intervale care vor fi stabilite de conferința părților, va prezenta acesteia rapoarte de măsuri care s-au luat pentru aplicarea prezentei convenții și asupra eficientei lor în realizarea obiectivelor care au fost enunțate.
Articolul 27
Reglementarea diferendelor
1. În cazul unui diferend între părțile contractante, privind interpretarea sau aplicarea prezentei convenții, părțile implicate vor cauta o soluție pe calea negocierii.
2. Dacă părțile implicate nu pot ajunge la un acord prin negociere, pot cauta împreună serviciile sau medierea unei terțe părți.
3. La ratificarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea la prezenta convenție sau în orice alt moment ulterior, un stat sau o organizație de integrare economică regionala poate declara în scris către depozitar ca, pentru un diferend nerezolvat, conform paragrafului 1 sau 2 de mai sus, accepta, ca obligatoriu, una sau ambele modalități următoare de reglementare a diferendelor:
a) arbitraj, în conformitate cu procedura prezentată în partea I a anexei nr. 2;
b) supunerea diferendului la Curtea Internationala de Justiție.
4. Dacă părțile la diferend nu au acceptat aceeași procedura sau o procedură oarecare, conform cu paragraful 3 de mai sus, diferendul va fi supus pentru conciliere, în conformitate cu partea a II-a a anexei nr. 2, în cazul în care părțile nu stabilesc altfel.
5. Dispozițiile acestui articol se vor aplica în legătură cu diferendele oricărui protocol, cu excepția cazului în care acesta dispune altfel.
Articolul 28
Adoptarea protocoalelor
1. Părțile contractante vor coopera la formularea și adoptarea protocoalelor la prezenta convenție.
2. Protocoalele vor fi adoptate la o reuniune a conferintei părților.
3. Textul oricărui protocol propus va fi comunicat părților contractante de către secretariat, cu cel puțin 6 luni înainte de o astfel de reuniune.
Articolul 29
Amendamente la convenție sau la protocoale
1. Se pot propune amendamente la prezenta convenție de către orice parte contractantă. Amendamentele la orice protocol pot fi propuse de orice parte la acel protocol.
2. Amendamentele la prezenta convenție vor fi adoptate la o reuniune a conferintei părților. Amendamentele la orice protocol vor fi adoptate la o reuniune a părților la protocolul în chestiune. Textul oricărui proiect de amendament propus la prezenta convenție sau la orice protocol, dacă nu se stabilește altfel în acel protocol, va fi comunicat părților în chestiune de către secretariat, cu cel puțin 6 luni înainte de reuniunea la care se propune amendamentul spre adoptare. Secretariatul va comunică, de asemenea, amendamentele propuse, semnatarilor prezentei convenții, spre informare.
3. Părțile vor face toate eforturile pentru a ajunge la un consens privind orice amendament propus la prezenta convenție sau la orice protocol. Dacă s-au epuizat toate eforturile pentru realizarea unui consens și nu s-a ajuns la un acord, amendamentul va fi adoptat, în ultima instanța, prin majoritatea de voturi a două treimi din părțile în chestiune prezente și care votează la reuniune și va fi supus, de către depozitar, tuturor părților pentru ratificare, acceptare sau aprobare.
4. Ratificarea, acceptarea sau aprobarea amendamentelor va fi notificată depozitarului, în scris. Amendamentele adoptate în conformitate cu paragraful 3 de mai sus vor intră în vigoare, pentru părțile care le-au acceptat, la 90 de zile după depunerea instrumentelor de ratificare, de acceptare sau de aprobare de către cel puțin două treimi din părțile contractante la prezenta convenție sau din părțile la protocolul respectiv. Apoi, amendamentele vor intră în vigoare, pentru orice altă parte, la 90 de zile după ce aceasta parte depune instrumentul sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare a amendamentelor.
5. În sensul acestui articol, expresia părțile prezente și care votează înseamnă părțile prezente care dau un vot afirmativ sau negativ.
Articolul 30
Adoptarea de anexe și amendamente la anexe
1. Anexele prezentei convenții sau ale oricărui protocol vor face parte integrantă din convenție sau din protocolul respectiv, după caz, și, dacă nu se prevede altfel în mod expres, orice referire la prezenta convenție sau la protocoalele sale, constituie, în același timp, o referire la oricare din anexele sale. Astfel de anexe se vor limita la probleme procedurale, științifice, tehnice și administrative.
2. Dacă nu se prevede altfel într-un protocol cu privire la anexele sale, se va aplica următoarea procedura pentru propunerea, adoptarea sau intrarea în vigoare a anexelor suplimentare la prezenta convenție sau a anexelor oricărui protocol:
a) anexele la prezenta convenție sau la protocoalele sale vor fi supuse sau adoptate conform procedurii prevăzute la art. 29;
b) orice parte care nu poate să aprobe o anexa adițională la prezenta convenție sau o anexa la orice protocol al său va notifica acest lucru depozitarului, în scris, într-un an de la data comunicării adoptării de către depozitar. Depozitarul va informa, fără întârziere, toate părțile asupra oricărei astfel de notificări primite. O parte poate retrage oricând o declarație anterioară de obiectie și, în acest caz, anexele vor intră în vigoare, pentru acea parte, sub rezerva subparagrafului c) de mai jos;
c) la expirarea unui an de la comunicarea adoptării de către depozitar, anexa va intră în vigoare pentru toate părțile la prezenta convenție sau la orice protocol implicat, care nu au transmis o notificare în conformitate cu prevederile subparagrafului b) de mai sus.
3. Propunerea, adoptarea și intrarea în vigoare a amendamentelor la anexele prezentei convenții sau la anexele oricărui protocol vor fi supuse aceleiași proceduri ca pentru propunerea, adoptarea și intrarea în vigoare a anexelor la convenție sau a anexelor la orice protocol.
4. Dacă o anexa adițională sau un amendament la o anexa este legat de un amendament la prezenta convenție sau la orice protocol, aceasta anexa adițională sau acest amendament nu va intră în vigoare până nu intră în vigoare amendamentul la convenție sau la respectivul protocol.
Articolul 31
Dreptul la vot
1. Cu excepția dispozițiilor de la paragraful 2 de mai jos, fiecare parte contractantă la prezenta convenție sau la orice protocol va dispune de un vot.
2. Organizațiile de integrare economică regionala, în probleme care sunt de competența lor, își vor exercita dreptul la vot cu un număr de voturi egal numărului de state membre care sunt părți contractante la prezenta convenție sau la respectivul protocol. Astfel de organizații nu-și vor exercita dreptul la vot, dacă statele membre și-l exercita pe al lor, și invers.
Articolul 32
Relațiile dintre prezenta convenție și protocoalele sale
1. Un stat sau o organizație de integrare economică regionala nu poate deveni parte la un protocol, dacă nu este sau nu devine, în același timp, parte contractantă la prezenta convenție.
2. Deciziile luate în baza unui protocol vor fi luate numai de părțile la acel protocol. Orice parte contractantă care nu a ratificat, acceptat sau aprobat un protocol poate participa, ca observator, la orice reuniune a părților la acel protocol.
Articolul 33
Semnarea
Prezenta convenție va fi deschisă spre semnare la Rio de Janeiro, pentru toate statele sau organizațiile de integrare economică regionala, de la 5 iunie 1992 până la 14 iunie 1992, și la sediul Organizație Națiunilor Unite de la New York, de la 15 iunie 1992 până la 4 iunie 1993.
Articolul 34
Ratificarea, acceptarea sau aprobarea
1. Prezenta convenție și orice protocol vor fi supuse ratificării, acceptării sau aprobării de către state sau organizații de integrare economică regionala. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare se vor depune la depozitar.
2. Orice organizație la care se referă paragraful 1 de mai sus, care devine parte contractantă la prezenta convenție sau la orice protocol, fără ca vreunul dintre statele membre să fie parte contractantă, va fi legată de toate obligațiile rezultate de prezenta convenție sau protocol, după caz. În cazul organizațiilor la care unul sau mai multe state membre sunt părți contractante la prezenta convenție sau la respectivul protocol, organizația și statele sale membre vor decide asupra responsabilităților ce le revin, pentru îndeplinirea obligațiilor impuse de convenție sau de protocol, după caz. În astfel de cazuri, organizația și statele membre nu-și vor putea exercita concomitent drepturile în baza convenției sau respectivului protocol.
3. În cadrul instrumentelor lor de ratificare, acceptare sau aprobare, organizațiile la care se referă paragraful 1 de mai sus vor declara limitele competentei lor față de problemele guvernate de convenție sau de respectivul protocol. Aceste organizații vor informa, de asemenea, pe depozitar de orice modificare importanța privind limitele competentei lor.
Articolul 35
Aderarea
1. Prezenta convenție sau orice protocol va fi deschis pentru aderare, pentru state și organizații de integrare economică regionala, de la data la care convenția sau respectivul protocol este închis pentru semnare. Instrumentul de aderare va fi depus la depozitar.
2. În cadrul instrumentelor lor de aderare, organizațiile la care se referă paragraful 1 de mai sus vor declara limitele competentei lor cu privire la problemele guvernate de convenție sau de respectivul protocol. Aceste organizații vor informa, de asemenea, pe depozitar de orice modificare importanța a limitelor competentei lor.
3. Dispozițiile art. 34 paragraful 2 se vor aplica organizațiilor de integrare economică regionala care adera la prezenta convenție sau la orice protocol.
Articolul 36
Intrarea în vigoare
1. Prezenta convenție va intră în vigoare în a 90-a zi de la data depunerii celui de-al 30-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
2. Orice protocol va intră în vigoare în cea de-a 90 zi de la data depunerii numărului de instrumente de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, specificat în acel protocol.
3. Pentru fiecare parte contractantă care ratifica, accepta sau aproba prezenta convenție, sau adera la ea după depunerea celui de-al 30-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, va intră în vigoare în cea de-a 90-a zi de la data depunerii de către acea parte contractantă a instrumentului sau de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare.
4. Orice protocol, dacă nu se specifică altfel în acel protocol, va intră în vigoare pentru o parte contractantă care ratifica, accepta sau aproba acel protocol, sau adera la el după intrarea sa în vigoare, conform paragrafului 2 de mai sus, fie în a 90-a zi de la data la care acea parte contractantă își depune instrumentul sau de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, fie la data la care intră în vigoare prezenta convenție pentru acea parte contractantă, ultimul termen fiind reținut.
5. În conformitate cu paragrafele 1 și 2 de mai sus, orice instrument depus de o organizație de integrare economică regionala nu va fi considerat ca instrument suplimentar celor depuse de statele membre ale acelei organizații.
Articolul 37
Rezerve
Nici o rezervă nu poate fi facuta la prezenta convenție.
Articolul 38
Retrageri
1. În orice moment, după doi ani de la data la care prezenta convenție a intrat în vigoare pentru o parte contractantă, acea parte contractantă se poate retrage din convenție făcând o notificare, în scris, către depozitar.
2. Orice retragere devine efectivă la expirarea intervalului de un an de la data primirii de către depozitar sau la orice data ulterioară ce va putea fi specificată în notificarea de retragere.
3. Orice parte contractantă care se retrage din prezenta convenție se considera, de asemenea, ca retrasă din orice protocol la aceasta.
Articolul 39
Reglementări financiare provizorii
Cu condiția să fie complet restructurat în conformitate cu dispozițiile art. 21, Fondul Mondial pentru Mediu al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, al Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare, va fi structura instituțională provizorie la care se referă art. 21, pentru perioada dintre intrarea în vigoare a prezentei convenții și prima reuniune a conferintei părților sau până ce conferința părților va decide ce structura instituțională va fi desemnată în conformitate cu art. 21.
Articolul 40
Reglementări interimare pentru secretariat
Secretariatul asigurat de directorul executiv al Programului Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător va fi secretariatul la care se referă art. 24 paragraful 2, pe baza interimara, pentru perioada dintre intrarea în vigoare a prezentei convenții și prima reuniune a conferintei părților.
Articolul 41
Depozitarul
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite își va asuma funcțiile de depozitar pentru prezenta convenție și pentru orice protocol.
Articolul 42
Texte autentice
Originalul prezentei convenții, ale carei texte în limbile arabă, chineza, engleza, franceza, rusa și spaniola sunt egal autentice, va fi depus la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.
Pentru conformitate, subsemnații, fiind autorizați în acest scop, au semnat prezenta convenție.
Redactat la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992.
Anexa 1 IDENTIFICARE ȘI MONITORING
1. Ecosisteme și habitate: care conțin o mare diversitate, un număr mare de specii amenintate, endemice sau sălbatice; necesare pentru speciile migratoare; de importanța socială, economică, culturală sau științifică; care sunt reprezentative, unice sau asociate unor procese evolutive sau altor procese biologice esențiale.
2. Specii și comunități care sunt: amenintate; rude sălbatice ale speciilor domestice sau cultivate; de valoare medicală, agricolă sau alta valoare economică; de importanța socială, științifică sau culturală; de importanța pentru cercetare în domeniul conservării și utilizării durabile a diversitatii biologice, cum ar fi speciile indicatoare și
3. Gene și genoame descrise, de importanța socială, științifică sau economică.
Anexa 2
Partea I Arbitraj
Articolul 1
Partea reclamanta va notifica secretariatului ca părțile supun un diferend, spre arbitraj, conform art. 27. Notificarea va conține subiectul arbitrajului și va include, în special, articolele convenției sau ale protocolului ale căror interpretare sau aplicare este disputata. Dacă părțile nu sunt de acord asupra subiectului disputei înainte de desemnarea președintelui tribunalului, tribunalul de arbitraj va determina subiectul problemei. Secretariatul va inainta informația astfel primită către toate părțile contractante la prezenta convenție sau la respectivul protocol.
Articolul 2
1. În cazul diferendelor între doua părți, tribunalul arbitral va avea 3 membri. Fiecare parte la diferend va numi un arbitru și cei doi arbitri astfel numiți vor desemna, de comun acord, pe cel de-al treilea arbitru, care va fi președintele tribunalului. Cel din urma nu va avea naționalitatea nici uneia dintre părțile la diferend și nici rezidență obișnuită pe teritoriul uneia dintre aceste părți, nu va fi angajat de vreuna dintre ele și nici nu s-a ocupat de caz în alta calitate.
2. În caz de diferend între mai mult de doua părți, părțile având același interes vor numi, de comun acord, un arbitru.
3. Orice vacanta va fi ocupată în maniera descrisă pentru numirea inițială.
Articolul 3
1. Dacă președintele tribunalului arbitral nu a fost numit în decurs de doua luni de la numirea celui de-al doilea arbitru, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, la cererea unei părți, va desemna pe președinte, în decurs de doua luni.
2. Dacă una dintre părțile la diferend nu numește un arbitru în decurs de doua luni de la primirea cererii, cealaltă parte poate sesiza pe secretarul general, care va face numirea într-o perioadă ulterioară, de doua luni.
Articolul 4
Tribunalul arbitral va lua deciziile sale în conformitate cu dispozițiile prezentei convenții, ale oricărui protocol și ale dreptului internațional.
Articolul 5
În cazul în care părțile la diferend nu decid altfel, tribunalul arbitral își va stabili propriile reguli de procedura.
Articolul 6
Tribunalul arbitral poate recomanda, la cererea unei părți, măsuri esențiale interimare de protecție.
Articolul 7
Părțile la diferend vor facilita activitatea tribunalului arbitral și, în special, vor utiliza toate mijloacele aflate la dispoziția lor, pentru:
a) a furniza tribunalului toate documentele, informațiile și facilitățile necesare;
b) a permite tribunalului, dacă este necesar, sa cheme martori sau experți și sa primească depozitia lor.
Articolul 8
Părțile și arbitrii au obligația sa protejeze confidențialitatea oricărei informații pe care o primesc în timpul lucrărilor tribunalului arbitral.
Articolul 9
Dacă tribunalul arbitral nu decide altfel, datorită unor condiții speciale ale cazului, cheltuielile tribunalului vor fi suportate de către părțile la diferend, în mod egal. Tribunalul va tine o evidenta a tuturor cheltuielilor și va prezenta părților un raport final.
Articolul 10
Orice parte contractantă care are un interes de natura juridică în subiectul în cauza a diferendului și care poate să fie afectată de decizia asupra cazului poate interveni în lucrări, cu consimțământul tribunalului.
Articolul 11
Tribunalul poate audia și decide cereri reconventionale care apar direct din subiectul în chestiune al diferendului.
Articolul 12
Deciziile tribunalului arbitral, ținând de procedura și fondul acestora, vor fi luate cu majoritatea de voturi a membrilor săi.
Articolul 13
Dacă una dintre părțile la diferend nu apare în fața tribunalului arbitral sau nu își apara cauza, cealaltă parte poate cere tribunalului să-și continue procedura și sa pronunțe decizia sa. Faptul ca una dintre părți nu s-a prezentat în fața tribunalului sau ca s-a abtinut de a-și exercită drepturile sale, nu constituie un obstacol în calea procedurii. Înainte de a pronunța sentinta definitivă, tribunalul arbitral trebuie să se asigure ca cererea este fundamentală de fapt și de drept.
Articolul 14
Tribunalul arbitral va pronunța sentinta finala în decurs de 5 luni de la data la care s-a constituit, dacă nu considera necesară extinderea limitei de timp pentru o perioadă care să nu depășească alte 5 luni.
Articolul 15
Sentinta finala a tribunalului arbitral se va limita la subiectul în chestiune a diferendului și va fi motivată. Sentinta va conține numele membrilor care au participat la deliberare și data la care ea a fost pronunțată. Orice membru al tribunalului poate atașa la ea o opinie distinctă sau divergenta.
Articolul 16
Sentinta va fi obligatorie pentru părțile la diferend. Va fi fără apel, dacă părțile nu au hotărît, în prealabil, asupra unei proceduri de apel.
Articolul 17
Orice divergenta care poate aparea între părțile la diferend, cu privire la interpretarea sau maniera de executare a sentinței finale, poate fi supusă de către orice parte, spre decizie, tribunalului arbitral care a dat-o.
Partea II Conciliere
Articolul 1
O comisie de conciliere se va crea la cererea uneia dintre părțile la diferend. Comisia, dacă părțile nu au decis altfel, se va compune din 5 membri, cîte 2 numiți de fiecare parte implicata și un președinte ales, de comun acord, de către membrii astfel desemnați.
Articolul 2
În diferendele dintre mai mult de doua părți, părțile care au același interes își vor numi membrii în comisie de comun acord. Când doua sau mai multe părți au interese independente sau când ele sunt în dezacord cu privire la faptul de a ști ca au același interes, ele își vor numi membrii lor separat.
Articolul 3
Dacă orice numire din partea părților nu se face în decurs de doua luni de la data cererii pentru crearea comisiei de conciliere, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, dacă i se solicita de către partea care a făcut cererea, va face acele numiri, în decurs de alte doua luni.
Articolul 4
Dacă nu a fost ales un președinte al comisiei de conciliere în decurs de doua luni de la numirea ultimului membru al comisiei, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, dacă i se solicita de către una dintre părți, va desemna un președinte, în decurs de alte doua luni.
Articolul 5
Comisia de conciliere va lua deciziile cu majoritatea de voturi a membrilor săi. Dacă părțile la diferend nu hotărăsc altfel, comisia își va stabili propria procedura. Ea va face o propunere de rezolvare a diferendului, pe care părțile o vor examina cu buna-credința.
Articolul 6
În caz de dezacord cu privire la completarea comisiei de conciliere, aceasta va decide dacă ea este sau nu competența. ────────────
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.