Acord · Parlamentul

Acordul din 16 septembrie 1993

între România și Republica Ungaria privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

prezumat în vigoare

Data actului
16 septembrie 1993
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 201 din 3 august 1994
Structură
12 articole · 16.545 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

România și Republica Ungaria, denumite în cele ce urmează părțile contractante,

dorind sa intensifice cooperarea economică în beneficiul reciproc al ambelor state,

intentionind sa creeze și sa mențină condiții favorabile pentru investițiile investitorilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat și,

constiente ca promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, conform prezentului acord, stimuleaza initiativele de afaceri în acest domeniu,

au convenit următoarele:

Articolul 1

Definiții

În sensul acestui acord:

1. Termenul investiție va cuprinde orice fel de activ investit în legătură cu activitățile economice de către un investitor al unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante în conformitate cu legile și reglementările celei din urma și va include, în special, dar nu exclusiv:

a) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și drepturi reale, ca ipoteci, garanții, gajuri și drepturi similare;

b) acțiuni, obligațiuni și părți sociale ale societăților sau orice alta forma de participare într-o societate;

c) creanțe sau prestații având valoarea economică, asociate cu o investiție;

d) drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv drepturi de autor, mărci de comerț, brevete, desene industriale, procedee tehnice, know-how, secrete de comerț, nume comerciale și goodwill, asociate cu o investiție;

e) orice drept conferit prin lege sau prin contract și orice autorizații și permise conform legii, inclusiv concesiunile privind prospectarea, extractia, cultivarea sau exploatarea resurselor naturale.

Orice modificare a formei în care activele sunt investite nu va afecta caracterul lor de investiție.

2. Termenul investitor va desemna orice persoană fizica sau juridică, care investeste pe teritoriul celeilalte părți contractante.

a) Termenul persoana fizica va desemna orice persoană fizica având cetățenia oricărei părți contractante, în conformitate cu legile sale.

b) Termenul persoana juridică va desemna, în legătură cu fiecare parte contractantă, orice entitate înființată sau constituită în conformitate cu și recunoscută ca persoana juridică de către legile sale, având sediul împreună cu activitățile economice reale, pe teritoriul acelei părți contractante. În cazul Republicii Ungaria, acest termen va include, de asemenea, orice filiala fără personalitate juridică, dar considerată companiei de către legile sale.

3. Termenul venituri va desemna sumele produse de o investiție și include în special, dar nu exclusiv, profituri, dobinzi, sporuri de capital, acțiuni, dividende, redevențe sau onorarii.

4. Termenul teritoriu va desemna:

a) în legătură cu România, utilizat în sens geografic, indica teritoriul României, inclusiv marea teritorială, precum și zona economică exclusiva, asupra cărora România exercita suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicție în conformitate cu legislația interna și dreptul internațional, privind explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale existente în apele sale maritime, solul și subsolul acestor ape;

b) în legătură cu Ungaria, utilizat în sens geografic, desemnează teritoriul Republicii Ungaria.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă va incuraja și crea condiții favorabile pentru investitorii celeilalte părți contractante să efectueze investiții pe teritoriul sau și va admite aceste investiții, în conformitate cu legile și reglementările sale.

2. Investițiilor investitorilor fiecărei părți contractante li se va acorda, permanent, un tratament just și echitabil și se vor bucura de protecție și siguranța deplina pe teritoriul celeilalte părți contractante.

Articolul 3

Tratamentul național și cel al națiunii celei mai favorizate

1. Fiecare parte contractantă va acorda, pe teritoriul sau, investițiilor și veniturilor investitorilor celeilalte părți contractante, un tratament just și echitabil și nu mai puțin favorabil decît cel pe care îl acorda investițiilor și veniturilor propriilor săi investitori sau investițiilor și veniturilor investitorilor oricărui stat terț, ori care este mai favorabil.

2. Fiecare parte contractantă va acorda, pe teritoriul sau, investitorilor celeilalte părți contractante, în ceea ce privește managementul, întreținerea, folosirea, fructificarea sau dispunerea asupra investițiilor lor, un tratament just și echitabil și nu mai puțin favorabil decît cel pe care îl acorda propriilor săi investitori sau investitorilor oricărui stat terț, ori care este mai favorabil.

3. Prevederile paragrafelor 1 și 2 ale acestui articol nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă sa extindă asupra investitorilor celeilalte părți, beneficierea de orice tratament, preferinta sau privilegiu care poate fi extins de către prima parte contractantă, în virtutea:

a) oricărei uniuni vamale sau zone de comerț liber sau uniuni monetare sau unor acorduri internaționale similare care conduc la astfel de uniuni sau instituții sau altor forme de cooperare regionala la care oricare dintre părțile contractante este sau poate deveni parte;

b) oricărui acord internațional sau aranjament referitor, în întregime sau parțial, la impozitare.

Articolul 4

Despăgubirea pentru pierderi

1. Dacă investițiile investitorilor oricărei părți contractante suferă pierderi datorate războiului, unui conflict armat, stării de necesitate economică, revoltei, insurectiei, rascoalei sau altor evenimente similare pe teritoriul celeilalte părți contractante, li se va acorda de către cea din urma parte contractantă, în ceea ce privește restituirea, despăgubirea, compensația sau alta reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decît cel pe care ultima parte contractantă îl acorda propriilor săi investitori sau investitorilor oricărui stat terț.

2. Fără a prejudicia prevederile paragrafului 1 al acestui articol, investitorilor unei părți contractante care, în oricare dintre evenimentele menționate în acest paragraf, suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante ca urmare a:

a) rechiziționării proprietăților de către forțele sau autoritățile acesteia;

b) distrugerii proprietății lor de către forțele sau autoritățile acesteia, care nu au fost produse în acțiuni de lupta sau nu au fost cerute de necesitatea situației, li se va acorda o despăgubire justa și adecvată pentru pierderile suferite în timpul perioadei de rechizitionare sau ca urmare a distrugerii proprietății. Plățile rezultate vor fi liber transferabile în devize convertibile, fără întârziere.

Articolul 5

Expropriere

1. Investițiile investitorilor oricărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având efect echivalent naționalizarii sau exproprierii, denumite în continuare expropriere pe teritoriul celeilalte părți contractante decît de interes public. Exproprierea va avea loc în conformitate cu o procedură legală corespunzătoare, pe baza nediscriminatorie și va fi însoțită de prevederi pentru plata unei despăgubiri prompte, adecvate și efective. Aceasta despăgubire va corespunde valorii de piața a investiției expropriate, imediat înainte ca exproprierea sau exproprierea iminenta sa devină cunoscută public, va include dobinda de la data exproprierii, va fi efectuată fără întârziere, va fi realizabila efectiv și liber transferabila în devize convertibile.

2. Investitorul afectat va avea dreptul la o analiza prompta, de către autoritatea judecătorească sau alta autoritate independenta a acelei părți contractante, a cazului sau și a investiției sale, în conformitate cu principiile prevăzute în acest articol.

3. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol se vor aplica, de asemenea, când o parte contractantă expropriaza activele unei societăți, care este înființată sau constituită pe baza legilor în vigoare, în orice parte a teritoriului sau și în care investitorii celeilalte părți contractante dețin acțiuni.

Articolul 6

Transferuri

1. Părțile contractante vor garanta transferul plăților referitoare la investiții și venituri. Transferurile vor fi efectuate în devize convertibile, fără nici o restrictie și întârziere nejustificată. Aceste transferuri vor include în special, dar nu exclusiv:

a) capitalul și sumele suplimentare pentru întreținerea sau dezvoltarea investiției;

b) profituri, dobinzi, dividende și alte venituri curente;

c) fonduri pentru rambursarea împrumuturilor;

d) redevențe sau onorarii;

e) sumele rezultate din vânzarea sau lichidarea investiției;

f) câștigurile persoanelor fizice, conform legilor și reglementările părții contractante unde au fost efectuate investițiile.

2. Cu toate prevederile paragrafului 1 al acestui articol, oricare parte contractantă, în împrejurări financiare sau economice excepționale, poate impune restrictii de schimb valutar în conformitate cu legile și reglementările sale și potrivit statutului Fondului Monetar Internațional.

3. În sensul acestui acord ratele de schimb vor fi ratele oficiale în vigoare pentru tranzacțiile curente la data transferului, dacă nu s-a convenit altfel.

Articolul 7

Subrogarea

1. Dacă o parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta face o plata către propriii săi investitori în baza unei garanții pe care a acordat-o în legătură cu o investiție pe teritoriul celeilalte părți contractante, ultima parte contractantă va recunoaște:

a) transferul, în baza legii sau ca urmare a unei tranzacții legale în acea țara, al oricărui drept sau pretentie, de la investitor către prima parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta, precum și

b) ca prima parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta este indreptatita, în virtutea subrogarii, sa exercite drepturile și sa afirme pretențiile acelui investitor și își va asuma obligațiile în legătură cu investiția.

2. Drepturile sau pretențiile subrogate nu vor depăși drepturile sau pretențiile inițiale ale investitorului.

Articolul 8

Reglementarea diferendelor relative la investiții între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante

1. Orice diferend care poate surveni între un investitor al unei părți contractante și cealaltă parte contractantă, în legătură cu o investiție pe teritoriul acesteia, va constitui subiectul negocierilor între părțile la diferend.

2. Dacă orice diferend între un investitor al unei părți contractante și cealaltă parte contractantă nu poate fi astfel reglementat într-o perioadă de șase luni, investitorul va fi îndreptățit sa supună cazul:

a) fie tribunalului competent al părții contractante pe al carei teritoriu s-a efectuat investiția; sau

b) Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (I.C.S.I.D.), referitor la prevederile aplicabile ale Convenției pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington D.C. la 18 martie 1965, în cazul când ambele părți contractante au devenit parte la acesta convenție; sau

c) unui arbitru sau unui tribunal arbitral internațional ad-hoc constituit pe baza Regulilor de Arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Legislație Comercială Internationala (UNCITRAL). Părțile la diferend pot conveni în scris sa modifice aceste reguli. Deciziile arbitrale vor fi definitive și obligatorii pentru ambele părți la diferend.

Articolul 9

Reglementarea diferendelor între părțile contractante

1. Diferendele între părțile contractante referitoare la interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi soluționate, pe cît posibil, prin consultări sau negocieri.

2. Dacă diferendul nu poate fi astfel reglementat în termen de 6 luni, la cererea oricărei părți contractante, el poate fi supus unui tribunal arbitral în conformitate cu prevederile acestui articol.

3. Tribunalul arbitral va fi constituit pentru fiecare caz în parte în felul următor:

În doua luni de la primirea cererii de arbitraj, fiecare parte contractantă va desemna un membru al tribunalului. Acești doi membri vor alege apoi un național al unui stat terț, care, cu aprobarea ambelor părți contractante, va fi numit președinte al tribunalului,(denumit în continuare președintele). Președintele va fi numit în termen de 3 luni de la data desemnării celorlalți doi membri.

4. Dacă în perioadele specificate în paragraful 3 al acestui articol, numirile necesare nu au fost făcute, poate fi înaintată o cerere către președintele Curții Internaționale de Justiție pentru a face numirile. Dacă acesta este național al uneia dintre părțile contractante sau este într-un alt fel împiedicat sa îndeplinească aceasta funcție, vicepreședintele va fi invitat să facă numirile. Dacă vicepreședintele este, de asemenea, național al uneia dintre părțile contractante sau este împiedicat să-și îndeplinească aceasta funcție, membrul Curții Internaționale de Justiție, următorul în grad, care nu este național al uneia dintre părțile contractante, va fi invitat să facă numirile.

5. Tribunalul arbitral își va lua hotărârile cu majoritate de voturi. Aceste hotărâri vor fi obligatorii. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile propriului sau arbitru și pe cele ale reprezentării sale în procedurile de arbitraj; cheltuielile președintelui și celelalte cheltuieli vor fi suportate în părți egale de către ambele părți contractante.

Tribunalul arbitral își va stabili propria procedura.

Articolul 10

Aplicarea altor reguli și angajamente speciale

1. Când o problemă este reglementată simultan, atât prin acest acord cît și prin alt acord internațional la care ambele părți contractante sunt parte, nimic din acest acord nu va împiedica pe orice parte contractantă sau pe oricare dintre investitorii acesteia, care dețin investiții pe teritoriul celeilalte părți contractante, sa beneficieze de orice regula care este mai favorabilă cazului sau.

2. Dacă tratamentul care se va acorda de către o parte contractantă investitorilor celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile și reglementările sale sau cu alte prevederi specifice sau contracte, este mai favorabil decît cel garantat prin acord, va fi acordat cel mai favorabil.

Articolul 11

Aplicarea acordului

Prezentul acord se va aplica și investițiilor efectuate pe teritoriul unei părți contractante în conformitate cu legile și reglementările sale de către investitorii celeilalte părți contractante, anterior intrării în vigoare a acestui acord. Totuși acordul nu se va aplica nici unei reclamații sau diferend care a survenit înaintea intrării sale în vigoare.

Articolul 12

Intrarea în vigoare, durata și expirarea
1. Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte îndeplinirea procedurilor cerute de legile sale pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la data celei de-a doua notificări.
2. Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani și va continua sa ramina în vigoare, dacă, cu un an înainte de expirarea perioadei inițiale sau ulterioare, oricare parte contractantă nu va notifica celeilalte, în scris, intenția sa de a denunta acordul.
3. În legătură cu investițiile efectuate înainte de expirarea acestui acord, prevederile sale vor continua să fie valabile pentru o perioadă de zece ani de la data expirării.
Drept pentru care, subsemnații, pe deplin autorizați, au semnat acest acord.
Întocmit în dublu exemplar, la București, la data de 16 septembrie 1993, în limbile română, maghiara și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.
Pentru România,
Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Teodor Viorel Melescanu
Pentru Republica Ungaria,
Ministrul afacerilor externe,
Geza Jeszenszky
────────────────────

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.