Convenția din 30 noiembrie 1963
între Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind despăgubirile pentru pagubele pricinuite prin realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunarea
prezumat în vigoare
Guvernul Republicii Populare Române și Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, avînd în vedere prevederile Acordului privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, au convenit asupra celor ce urmează:
Articolul 1
1. În valoarea investițiilor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier pe fluviul Dunarea (denumit în textul ce urmează: "Sistemul Porțile de Fier"), se includ, în înțelesul art. 5, pct. 2 din Acord, despăgubirile pentru pagubele pricinuite direct prin crearea lacului de acumulare al Sistemului Porțile de Fier (poziția III.5 din Structura investițiilor), astfel cum este precizat prin prezenta Convenție.
2. În sensul pct. 1 din prezentul articol, se includ și despăgubirile pentru pagube la întreruperea producției, pe durata strămutării organizațiilor productive care se refac.
Articolul 2
1. Volumul fizic al pagubelor și mărimea despăgubirilor pentru pagube se vor stabili pe baza metodelor prevăzute prin prezenta Convenție și anexa ei, care face parte integrantă din aceasta Convenție, conform situației existente la data semnării Acordului, iar pentru clădirile de locuit inclusiv construcțiile auxiliare, conform recensămîntului locuitorilor pentru data de 31 decembrie 1962
2. Elementele care nu sînt prevăzute prin prezenta Convenție și anexa ei și care sînt necesare pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor și mărimii despăgubirilor pentru pagube, vor fi stabilite de comun acord de către Proiectantii generali.
Articolul 3
Toate proiectele tehnice și documentațiile tehnico-economice prevăzute la art. 4 al prezentei Convenții se întocmesc pe bază de teme de proiectare stabilite în comun de către Proiectantii generali, cu acordul Beneficiarilor.
Articolul 4
1. Volumul fizic al pagubelor pentru pozițiile din Structura investițiilor:
- Despăgubiri pentru pagube la terenuri
(III.5.1.)
- Despăgubiri pentru pagube la clădiri
(III.5.2.)
- Despăgubiri pentru pagube la organizații productive
(III.5.3.),
se stabilește în Sarcina de proiectare prin documentații tehnico-economice, pe baza metodologiei date în anexa prezentei Convenții.
2. Volumul fizic al pagubelor pentru pozițiile din Structura investițiilor:
- Despăgubiri pentru pagube la mine
(III.5.4)
- Despăgubiri pentru pagube la comunicații
(III.5.5)
- Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice
(III.5.7),
se stabilește în Sarcina de proiectare prin documentații tehnico-economice și se precizează prin proiecte tehnice, pe baza metodologiei date în anexa prezentei Convenții.
Articolul 5
1. Valoarea de deviz a despăgubirilor pentru pagube pentru pozițiile din Structura investițiilor:
- Despăgubiri pentru pagube la terenuri
(III.5.1.)
- Despăgubiri pentru pagube la clădiri
(III.5.2.)
- Despăgubiri pentru pagube la organizații productive
(III.5.3),
se stabilește în Sarcina de proiectare prin documentații tehnico-economice, pe baza prețurilor unitare prevăzute în anexa prezentei Convenții.
2. Valoarea de deviz a despăgubirilor, pentru pagube pentru pozițiile din Structura investițiilor:
- Despăgubiri pentru pagube la mine
(III.5.4.)
- Despăgubiri pentru pagube la comunicații
(III.5.5.)
- Despăgubiri pentru pagube la monumente istorice
(III.5.7.),
se stabilește în Sarcina de proiectare prin documentații tehnico-economice, pe baza metodei pentru stabilirea valorii de deviz prevăzute în Convenția privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă și se precizează prin proiecte tehnice în condițiile prevăzute în articolele 14, 15 și 16 din Convenția privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă.
3. Valoarea de deviz a despăgubirilor, pentru pagube la obiectele și instalațiile edilitare (poziția III.5.6. din Structura investițiilor) se includ în Sarcina de proiectare în suma stabilită în anexa prezentei Convenții.
Articolul 6
1. Despăgubirile pentru pagube intră în decontarea reciprocă potrivit prevederilor Convenției privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă.
2. Valoarea de deviz a despăgubirilor pentru pagube, stabilită conform prevederilor din art. 5 din prezenta Convenție, va intră în decontarea între Părți conform dinamicii prevăzute prin Planul general de execuție și în condițiile prevăzute prin Convenția privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă. Aceasta dinamica se va stabili ținînd seama de:
a) dinamica generală a executării Sistemului Porțile de Fier;
b) durata care, potrivit proiectelor tehnice și documentațiilor tehnico-economice elaborate conform prezentei Convenții, este necesară pentru executarea lucrărilor de refacere a bunurilor;
c) termenele la care, ca urmare a creării lacului de acumulare, apar pagube corespunzătoare.
Articolul 7
Documentațiile tehnico-economice și proiectele tehnice care se vor elabora pe baza prevederilor prezentei Convenții servesc numai la stabilirea mărimii despăgubirilor pentru pagube. Fiecare Parte va dispune liber de sumele care i se recunosc drept despăgubiri pentru pagube și nu este obligată să le întrebuințeze în scopurile prevăzute prin documentațiile tehnico-economice și proiectele tehnice.
Articolul 8
Prezenta Convenție va fi aprobată de cele doua Părți contractante potrivit dispozițiunilor constituționale și legislative ale fiecărui Stat și va intră în vigoare în aceeași zi cu Acordul între Republica Populara Română și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia privind realizarea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier, pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, conform procedurii stabilite în Actul final semnat astăzi.
Facuta la Belgrad, la 30 noiembrie 1963, în doua exemplare originale, fiecare în limba română și limba sirbo-croată, ambele texte avînd aceeași valabilitate.
Din împuternicirea
Guvernului Republicii
Populare Române,
N. Gheorghiu
Din împuternicirea Guvernului
Republicii Socialiste Federative
Iugoslavia,
B. Stojanovic
Anexa la Convenția privind despăgubirile pentru pagube
METODOLOGIA
de stabilire, a volumului fizic al pagubelor și a mărimii despăgubirilor pentru pagube
1. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor și mărimii despăgubirilor pentru paguba, pagubele se grupează în următoarele categorii:
A. Pagube la terenuri;
B. Pagube la clădiri;
C. Pagube la organizații productive;
D. Pagube la mine;
E. Pagube la comunicații;
F. Pagube la obiecte și instalații edilitare;
G. Pagube la monumente istorice.
A. Pagube la terenuri
2. Aceasta categorie de pagube se referă la:
- terenuri agricole;
- terenuri împădurite;
- terenuri neproductive;
- terenuri ocupate de comunicații în localități;
- terenuri ocupate cu clădiri și alte obiecte.
3. Volumul fizic al pagubelor la terenuri se stabilește pe baza planurilor geodezice la scara de minimum 1:2.500. Prin ridicările geodezice se stabilesc datele de planimetrie și structura terenurilor pe culturi.
4. Limitele care determina suprafața terenurilor inundate pentru regimul de funcționare al Sistemului Porțile de Fier, cu nivelul de lungă durata al Dunării la gura Nerei la cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice și cu nivelul de scurta durata pînă la cota 69,50 metri deasupra Marii Adriatice, se stabilesc în modul următor:
- limita inferioară: prin linia de intersectie a malurilor cu nivelul apelor Dunării la debitul de 6.500 mc/s în regim natural;
- limita superioară: pînă la gura Nerei, prin curba de nivel a malurilor 68,00 metri deasupra Marii Adriatice, iar în amonte de gura Nerei prin linia de intersectie a malurilor cu nivelul apelor Dunării în regim barat la debitul de 6.500 mc/s și cota 68,00 metri deasupra Marii Adriatice la gura Nerei. Pe sectorul Dunării între km 1045 și km 1105 limita superioară se ridica în felul următor: în profilul Dunării la km 1075, limita superioară se ridica cu un metru, iar în amonte și aval aceasta ridicare scade liniar, anulîndu-se în profilele de la km 1045, respectiv km 1105;
- limitele menționate se aplică de la baraj pînă la profilul Dunării în care nivelul apelor la debitul de 6.500 mc/s în regim barat este mai ridicat cu zece centimetri decît nivelul apelor la același debit în regim natural;
- limitele inferioare și superioare se traseaza pe planurile geodezice pe baza măsurătorilor directe și calculelor hidrometrice.
5. Structura pe culturi cuprinde următoarele categorii de terenuri: terenuri arabile, livezi, vii, fînețe, pășuni, păduri și terenuri neproductive.
Prin terenuri arabile, se înțeleg terenurile folosite pentru producția de cereale, legume, culturi de plante industriale și furaje (în afară de pășuni și fînețe), precum și ogoarele, dacă se folosesc în aceleași scopuri de producție în anii de cultura. În categoria terenurilor arabile se încadrează și terenurile construite, cum sînt suprafețele ocupate de clădiri, curți, străzi, piețe, parcuri publice, cimitire, terenurile sportive și terenurile virane din localități.
Prin livezi se înțeleg terenurile plantate preponderent cu pomi fructiferi, cu goluri pînă la 50%, chiar și în cazul cînd golurile se folosesc pentru alte culturi agricole.
Prin vii se înțeleg terenurile plantate cu viță de vie hibrida sau nobila.
Prin fînețe se înțeleg terenurile a căror vegetație spontana este folosită ca fin.
Prin pășuni se înțeleg terenurile a căror vegetație spontana se folosește pentru pascutul vitelor.
Prin păduri se înțeleg terenurile acoperite în cea mai mare parte cu vegetație forestieră, care servește pentru producția de lemn de foc sau industrial, sau de lemn de construcție. La păduri se includ și golurile din masivele paduroase.
Prin terenuri neproductive se înțeleg terenurile care nu sînt apte pentru folosirea agricolă sau forestieră. În această categorie de terenuri intra terenurile stîncoase din afară masivelor paduroase, prundisurile, terenurile mlastinoase și stufarisurile.
Dacă vreun teren se folosește concomitent în diferite scopuri, ceea ce ar face posibila includerea lui în diferite categorii, acest teren se va clasifica conform utilizării sale preponderente.
6. Despăgubirile pentru pagubele la terenuri se calculează prin aplicarea următoarelor prețuri pe hectar de teren:
Nr. crt.
Categoria terenului
Pret pe hectar in dolari SUA
1.
Terenuri arabile
1.400
2.
Livezi
2.400
3.
Vii
3.200
4.
Finete
700
5.
Pasuni
400
6.
Paduri
475
7.
Terenuri neproductive
200
Prețurile pe hectar sînt calculate pentru fiecare categorie de teren, prin capitalizarea venitului cu o renta de 4%. Venitul a fost calculat pe baza valorii producției anuale realizate la prețurile medii ale produselor agricole de pe piețele mondiale caracteristice, scăzînd cheltuielile de producție corespunzătoare:
B. Pagube la clădiri
7. Aceasta categorie de pagube se referă la următoarele feluri de clădiri:
- clădirile de locuit, inclusiv construcțiile auxiliare;
- clădirile pentru școli, cinematografe, teatre, spitale, dispensare, case de cultura, cluburi, crese și cămine, clădiri administrative, judecătorești și militare, clădirile pentru activitatea comercială, mestesugareasca, bancară, clădiri de cult, clădiri de posta, construcțiile organizațiilor agricole ale sectorului cooperatist și de stat, clădirile destinate culturii fizice și alte construcții asemănătoare.
8. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor se iau în considerare următoarele clădiri:
- clădirile din zona lacului de acumulare a căror cota se afla sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice;
- clădirile din zona lacului de acumulare a căror cota se afla între curba de remuu pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat și curba nivelelor Dunării la același debit în regim natural, pînă la profilul Dunării în care diferența între aceste curbe este de 20 centimetri.
Prin cota a clădirii se înțelege cota cea mai de jos a terenului pe care este construită clădirea.
9. Curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice și liniile de intersectie ale nivelelor Dunării în regim natural și regim barat la debitul de 15.860 mc/s cu malurile se traseaza pe planurile geodezice la scara de minimum 1:2.500, pe baza măsurătorilor directe și calculelor hidrometrice.
10. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la clădirile de locuit se stabilește pe baza numărului de locuitori care trebuie stramutati din aceste clădiri, calculînd 340 dolari SUA pe locuitor. Ca locuitori care trebuie stramutati se considera acele persoane care aveau stabilit domiciliul în zonele definite la punctul 8 al acestei metodologii, la 31 decembrie 1962. Suma de 340 dolari SUA reprezintă cheltuielile medii pe locuitor pentru construirea unor clădiri de locuit și auxiliare noi, micsorate proporțional cu gradul de uzura a clădirilor existente, precum și cu valoarea materialelor care se pot întrebuința din nou.
11. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la toate celelalte feluri de clădiri se stabilește pe baza mărimii suprafețelor construite ale acestor clădiri, calculînd 37 dolari SUA pe un metru patrat de suprafața construită. Mărimea suprafețelor construite se stabilește prin recenzarea și măsurarea clădirilor.
Prin suprafața construită se înțelege suprafața delimitata de perimetrul exterior al fiecărui etaj al clădirii, excluzînd suprafețele pivnitelor, podurilor, balcoanelor și teraselor exterioare.
Suma de 37 dolari SUA pe un metru patrat de suprafața construită reprezintă cheltuielile medii de realizare a unui metru patrat de suprafața construită a clădirii respective noi, micsorate proporțional cu gradul de uzura al clădirilor existente, precum și cu valoarea materialelor care se pot întrebuința din nou.
C. Pagube la organizațiile productive
12. Aceasta categorie de pagube se referă la santiere navale, centrale electrice, industria miniera, industria metalurgica prelucratoare, industria alimentara, industria lemnului, industria textila și la alte organizații productive în afară de cele meșteșugărești.
13. Pentru stabilirea volumului fizic al pagubelor se iau în considerare organizațiile productive amplasate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice.
14. Despăgubirile pentru această categorie de pagube constau din:
- despăgubiri pentru clădiri care se stramuta;
- despăgubiri pentru cheltuielile de strămutare a echipamentului;
- despăgubiri pentru întreruperea producției în timpul strămutării.
15. Mărimea despăgubirilor pentru clădiri: industriale, administrative, magazii, depozite și alte clădiri ale organizațiilor productive se stabilește potrivit punctului 11 al prezentei metodologii.
16. Mărimea despăgubirilor pentru strămutarea echipamentului, cuprinzînd demontarea, ambalarea, transportul și remontarea echipamentului tehnic instalat al organizațiilor productive se stabilește pe baza greutatii acestui echipament și cheltuielilor de strămutare pe tona de echipament date în tabela de la punctul 17 al prezentei Metodologii. Aceste cheltuieli sînt stabilite forfetar, se aplică indiferent de natura echipamentului, starea lui și de distanta de transport și cuprind și valoarea materialelor necesare pentru remontare.
Nu se considera pagube cheltuielile de ambalare și transport a echipamentului tehnic mobil care nu necesita demontare și remontare.
17. Mărimea despăgubirilor pentru întreruperea producției pe durata strămutării se stabilește la 40% din valoarea producției realizabile pe durata strămutării. Valoarea producției realizabile pe durata strămutării se stabilește pe baza:
- prețurilor medii ale produselor corespunzătoare de pe piețele mondiale caracteristice în anul 1962;
- volumului producției pe durata strămutării care se stabilește pe baza producției medii zilnice din anii 1961 și 1962 și numărului de zile necesare pentru strămutare dat în tabela următoare:
Nr. crt.
Felul organizatiilor productive
Cheltuieli de stramutare a echipamentului dolari SUA pe tona de echipament
Durata necesara pentru stramutare in zile, in functie de tonajul echipamentului tehnic instalat
pina la 50t
de la 50t pina la 100t
de la 100t pina la 200t
peste 200t
1.
Santiere navale si ateliere pentru repararea navelor, industria metalurgica prelucratoare, industria alimentara
105
30
60
120
180
2.
Centrale electrice, industria miniera, industria lemnului
155
60
90
120
180
3.
Industria textila
195
60
90
180
360
4.
Alte organizatii productive
85
15
15
15
15
D. Pagube la mine
18. Aceasta categorie de pagube se referă la minele situate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice.
19. Despăgubirile pentru această categorie de pagube constau din:
- despăgubiri pentru realizarea de noi accese în locul celor care nu se mai pot folosi;
- despăgubirea cheltuielilor de adaptare a minelor pentru exploatarea în noile condiții hidrologice și hidrogeologice;
- despăgubiri pentru clădirile care trebuie strămutate;
- despăgubiri pentru cheltuielile de strămutare a echipamentului;
- despăgubiri pentru întreruperea producției în timpul strămutării echipamentului.
20. Mărimea despăgubirilor pentru realizarea de noi accese și pentru cheltuielile de adaptare a minelor pentru exploatarea în noile condiții se stabilește prin proiecte.
21. Mărimea despăgubirilor pentru clădirile care trebuie strămutate se stabilește potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii.
22. Mărimea despăgubirilor pentru cheltuielile de strămutare a echipamentului se stabilește potrivit punctului 16 al prezentei Metodologii.
23. Mărimea despăgubirilor pentru întreruperea producției în timpul strămutării se stabilește potrivit punctului 17 al prezentei Metodologii, considerind minele ca industrie miniera.
24. Investițiile pentru apărarea acceselor, obiectelor și instalațiilor situate la suprafața terenului nu se includ în despăgubirile pentru pagube, ci sînt cuprinse în poziția III.1.4. din Structura investițiilor.
E. Pagube la comunicații
25. Aceasta categorie de pagube se referă la următoarele feluri de comunicații:
- cai ferate, inclusiv clădirile, obiectele și instalațiile care servesc transportul feroviar;
- drumuri, inclusiv clădirile, obiectele și instalațiile care servesc transportul rutier;
- porturi, inclusiv clădirile și echipamentul;
- tractiunea de la Sip;
- telecomunicații;
- linii electrice de înaltă și joasa tensiune, inclusiv stațiile de transformare.
26. Volumul fizic al pagubelor la comunicații este determinat de:
- strămutarea comunicațiilor din zona lacului de acumulare situate sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice;
- suprainaltarea părților de comunicații din zona lacului de acumulare situate deasupra curbei de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice și sub curba nivelelor Dunării în regim barat pentru debitul de 15.860 mc/s, pînă la profilul Dunării în care diferența dintre curba nivelelor pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat și curba nivelelor Dunării la același debit în regim natural este de 20 centimetri. Mărimea acestei suprainaltari reprezintă diferența, rotunjita în plus la decimetri întregi, între curba nivelelor pentru debitul de 15.860 mc/s în regim barat și curba nivelelor Dunării la același debit în regim natural;
- construirea de părți de comunicații pentru legarea comunicațiilor strămutate, cu obiectele existente sau cu obiectele care se stramuta, în măsura în care o asemenea legătură exista la data semnării Acordului.
27. Volumul fizic al pagubelor la comunicații se stabilește prin inventariere și proiecte.
Prin inventariere se stabilesc datele cantitative, caracteristicile tehnice și functionale ale comunicațiilor care se stramuta, clădirile, obiectele și instalațiile aferente, prcum și cantitățile de materiale, instalații și echipamente a căror demontare și refolosire în aceleași scopuri este tehnic posibila și economic justificată. Inventarierea se face de către echipe mixte de specialiști.
Noile comunicații se vor proiecta cu caracteristicile tehnice și functionale ale comunicațiilor care se stramuta.
28. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la cai ferate cuprinde:
- valoarea de deviz a investițiilor pentru realizarea noilor cai ferate stabilită conform Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenției pentru stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, micșorată cu valoarea materialelor și instalațiilor refolosibile, calculată cu prețurile pentru materiale și instalații noi;
- cheltuielile de demontare, transport și depozitare la gara cea mai apropiată a materialelor și instalațiilor refolosibile;
- despăgubirile pentru clădirile care se stramuta, stabilite conform punctului 11 al prezentei Metodologii;
- despăgubirile pentru terenurile ocupate de noile cai ferate, suprafața și structura pe culturi a acestor terenuri se stabilesc prin proiecte, iar mărimea despăgubirilor prin aplicarea prețurilor pe hectar de teren de la punctul 6 al prezentei Metodologii; terenurile ocupate de căile ferate existente nu intră în despăgubiri pentru pagube;
- despăgubirile pentru clădirile situate pe terenurile ocupate definitiv din cauza construirii caii ferate, stabilite conform punctelor 10 și 11 ale prezentei Metodologii;
- despăgubirile pentru terenurile ocupate sau degradate temporar în cursul construirii caii ferate, stabilite prin aplicarea Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenției privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă.
29. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la drumuri se stabilește în același mod ca și pentru căile ferate, cu mențiunea ca din valoarea de deviz a investițiilor pentru construirea noilor drumuri se scad și cheltuielile de aducere a drumurilor scoase din folosință în starea care corespunde drumurilor noi.
30. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la porturi cuprinde:
- valoarea de deviz a investițiilor pentru realizarea noilor porturi sau suprainaltarea porturilor existente, stabilită conform Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenției privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă, micșorată cu valoarea materialelor refolosibile, calculată cu prețurile pentru materiale noi;
- cheltuielile de demontare, transport și depozitare a acestor materiale în portul cel mai apropiat;
- cheltuielile de strămutare a echipamentului tehnic instalat, stabilite potrivit punctului 16 al prezentei Metodologii, considerind porturile ca santiere navale;
- despăgubiri pentru întreruperea lucrului pe durata strămutării, stabilite prin proiecte;
- despăgubiri pentru clădirile care se stramuta, stabilite potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii;
- despăgubiri pentru pagubele la terenurile ocupate de noile porturi; suprafața și structura pe culturi a acestor terenuri se stabilește prin proiecte, iar mărimea despăgubirilor prin aplicarea prețurilor pe hectar de teren de la punctul 6 al prezentei Metodologii; terenurile ocupate de porturile existente nu intră în despăgubiri pentru pagube;
- despăgubiri pentru clădirile situate pe terenurile ocupate definitiv din cauza construirii porturilor, stabilite conform punctului 10 și 11 ale prezentei Metodologii;
- despăgubiri pentru terenurile ocupate sau degradate temporar în cursul construirii porturilor, stabilite prin aplicarea Metodologiei date în anexa nr. 3 a Convenției privind stabilirea valorii investițiilor și decontarea reciprocă.
31. Mărimea despăgubirilor pentru tractiunea de la Sip cuprinde:
- despăgubiri pentru cheltuielile de demontare, ambalare, transport și depozitare a echipamentului stabilite la 50 dolari SUA pe tona de echipament;
- despăgubirile pentru clădirile care se stramuta, stabilite potrivit punctului 11 al prezentei Metodologii.
32. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la telecomunicații se stabilește prin aplicarea următoarelor prețuri pe un kilometru de linie TTR existente locale și interlocalitati:
- linii în cablu - 3.000 dolari SUA pe un kilometru, indiferent de numărul de circuite și felul materialelor;
- linii aeriene, conform tabelului următor:
Numarul de circuite
Pretul pe un km in dolari SUA
conductori de otel
conductori de cupru
1
930
1.050
2
1.050
1.300
3
1.150
1.500
4
1.250
1.700
5
1.350
1.900
pentru fiecare circuit suplimentar se adauga cite
125
250
Prețurile de la acest punct reprezintă cheltuielile medii de construire a unui kilometru de linii noi care corespund liniilor existente, micsorate proporțional cu gradul de uzura a liniilor existente, precum și cu valoarea materialelor refolosibile. Aceste prețuri cuprind și cheltuielile de strămutare a centralelor și altor instalații de telecomunicații.
33. Mărimea despăgubirilor pentru pagube 1a linii electrice se stabilește prin aplicarea următoarelor prețuri pe un kilometru de linii electrice, de transport și distribuție, de înaltă și joasa tensiune, existente;
Tensiunea liniei in kV
Caracteristicile tehnice esentiale ale liniei
Pretul pe un kilometru in dolari SUA
15, 10 si 6
Cu 3 x 25 mm2 sau sectiune mai mica
1.800
0,4
Cu 4 x 35 mm2 sau sectiune mai mica
2.300
Prețurile de la acest punct reprezintă cheltuielile medii de construire a unui km de linii electrice noi care corespund liniilor existente, micsorate proporțional cu gradul de uzura a liniilor existente, precum și cu valoarea materialelor refolosibile ale acestor linii. Aceste prețuri cuprind și cheltuielile de strămutare a statiilor de transformare.
F. Pagube la obiecte și instalații edilitare
34. Aceasta categorie de pagube se referă la:
- obiecte și instalații pentru alimentarea cu apa a localităților, inclusiv rețeaua de aductiune și distribuție, rezervoarele, puturile, cismelele și izvoarele amenajate;
- obiecte și instalații pentru evacuarea apelor atmosferice și reziduale, inclusiv fosele septice și rețeaua de canalizare;
- piețe și străzi, exclusiv strazile care sînt o parte componenta a drumurilor care sînt incluse la comunicațiile de la punctul 25 al prezentei Metodologii;
- cimitirele care se stramuta.
35. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la obiecte și instalații edilitare se stabilește la suma totală de 500.000 dolari SUA pentru ambele Părți. Aceasta suma se va împărți între Părți proporțional cu numărul locuitorilor care se stramuta, stabilit conform punctului 10 din prezenta Metodologie.
G. Pagube la monumente istorice
36. Aceasta categorie de pagube se referă la monumentele istorice amplasate în zona lacului de acumulare sub curba de nivel 70,50 metri deasupra Marii Adriatice și care trebuie protejate și strămutate. Lista acestor monumente va fi stabilită de echipe mixte de specialiști.
37. Volumul fizic al pagubelor la monumente istorice se va stabili prin proiecte.
38. Mărimea despăgubirilor pentru pagube la monumente, istorice cuprinde:
- valoarea de deviz a investițiilor pentru apărarea monumentelor care nu se stramuta;
- despăgubirile pentru cheltuielile de strămutare a monumentelor istorice, constind din cheltuielile de demontare, ambalare, transport și remontare a monumentelor.
-----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.