Declarație din 16 septembrie 1950

Anexa 1 *)

Lista și numerele drumurilor din rețeaua internationala

- Textul de la 21 ianuarie 1963 -

___________

E1 London - Paris - Nice - Roma - Palermo:

London - Southampton (cu vaporul pînă la Le Havre). Le Havre - Paris - Sens - Avallon - Chagny - Macon - Lyon - Valence Bollene - Aix-en-Provence - Saint- Raphael Nice - Ventimiglia - Savona - Genova - La Spezia - Massa Carrara Migliarino - Pisa - Livorno - Roma - Ponte Garigliano - Mondragone - Napoli - Pompei - Salerno - Cosenza - Reggio di Calabria (ferry-bot de la Villa-San Giovanni și de la Reggio di Calabria pînă la Messina) - Messina - Palermo.

E2 London - Lausanne - Milano - Brindisi:

London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînă la Calais). Calais - Laon - Reims - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Dijon - Dole - Vallorbe - Lautsanne - Martigny - Simplon Arona - Milano - Piacenza - Parma - Modena - Bologna - Forli - Cesena - Rimini - Ancona - Pescara - Foggia - Bari Brindisi.

E3 Lisboa - Paris - Stockholm:

Lisboa - Vila Franca de Xira - Coimbra Celorico da Beira - Vilar Formoso - Salamanca - Valladolid - Burgos -San Sebastian - Hendaye - Bordeaux - Tours - Paris - Lille - Kortrijk - Gent Antwerpen - Eindhoven - Venlo - Oberhausen - Hamm - Bielefeld - Bad Oeynhausen Hannover - Hamburg - Neumunster - Schleswig - Flensburg - Kolding - Vejle Frederikshavn (ferry-bot pînă la Goteborg și Larvik, vapor pînă la Oslo) Goteborg - Orebro - Arboga - Sodertalje Stockholm.

E4 Lisboa - Bern - Kobenhavn - Stockholm - Helsinski:

Lisboa (Cacilhas) - Pegoes - Elvas - Badajos - Merida - Trujillo - Madrid - Zaragoza - Lerida - Barcelona - Le Perthus Narbonne - Nimes - Bollene - Valence- Chambery - Geneve - Nyon - Lausanne - Bern - Olten - Basel - karlsruhe Mannheim - Frankfurt a/M - Giessen - Hersfeld - Kassel - Gottingen - Northeim - Hannover - hamburg - Lubeck Fehmarn - Vordingborg - Koge - Kobenhavn - Helsingor (ferry-bot pînă la Halsingborg). Halsinborg - Varnamo - Jonkoping - Linkoping - Norrkoping - Sodertalje - Stockholm - Uppsala - Gavle - Hamrange Soderhamn - Sundsvall - Umea - Haparanda - Tornio - Oulu - Jyyaskyla - Lahti - Helsinki.

E5 London - Wien - Budapest - Beograd - Alexandroupolis - Istanbul - Ankara frontiera turco-siriana:

London - Folkestone - Dover (ferry-bot pînă la Calais și Oostende) - Calais - Oostende - Gent - Bruxelles - Saint-Trond - Liege - Aachen - Koln - Frankfurt a/M - Aschaffenburg - Wurzburg - Nurnberg - Regensburg - Straubing - Passau Linz - Melk - Wien - Nickelsdorf - Gyor - Budapest - Szeged - Beograd - Djevdjelija Thessaloniki - Kavalla Alexandroupolis - Pherrai - Peplos - Ipsala - Tekirdag Silivri - Istanbul - Izmit - Adapazari - Bolu - Gerede - Ankara Aksaray - Adana - Iskenderun - (frontiera turco-siriana).

E6 Roma - Berlin - Oslo - Styordal:

Roma - Siena - Firenze - Bologna - Modena - Verona - Trento - Passo di Brennero/Brenner Pass - Innsbruck - Griesen Munchen - Nurnberg- Hof - Leipzig - Berlin - Neubrandenburg - Stralsund - Sassnitz (ferry-bot pînă la Trelleborg) Trelleborg - Malmo - Halsingborg - Falkenberg - Goteborg - Uddevalla - Svinesund - Moss - Oslo - Eidsvoll - Hamar Otta - Dombas - Trondheim - Stjordal.

E7 Roma - Wien - Warszawa:

Roma - Todi - Ponte San Giovanni (Perugia)- Cesena - Forli - Bologna - Ferrara - Padova - Mestre - Cervignano Udine - Tarvisio - Villach - Bruck an der Mur - Wien - Drasenhofen - Brno - Olomouc - Cesky Tesin - Krakow Radom - Warszawa.

E8 London - Den Haag - Berlin - Warszawa - (U.R.S.S.):

London - Colchester - Harwich (ferry-bot pînă la Hoek-van-Holland și Antwerpen, vapor pînă la Esbjerg) - Hoek-vanHolland - Den Haag - Gouda - Utrecht - Amersfoort - Oldenzaal - Osnabruck - Bad Oeynhausen - Hannover Magdeburg - Berlin - Poznan - Krosniewice - Lowicz - Warszawa - (U.R.S.S.).

E9 Amsterdam - Basel - Genova:

Amsterdam - Utrecht - Eindhoven - Maastricht - Liege - Bastogne - Arlon - Luxembourg - Metz - Sarrebourg Strasbourg - Mulhouse - Basel - Olten - Luzern - Arth - Andermatt - Lugano - Chiasso - Como - Milano - Tortona Serravalle - Genova.

E10 Paris - Bruxelles - Den Haag - Amsterdam:

Paris - Bapaume - Cambrai - Mons - Bruxelles - Antwerpen - Breda - Rotterdam - Den Haag - Amsterdam - Den Oever (via Afsluitdijk) - Leeuwarden - Groninnen.

E11 Paris - Salzburg:

Paris - Vitry-le-Francois - Saint-Dizier - Ligny-en-Barrois - Nancy - Sarrebourg - Strasbourg - Karlsruhe - Stuttgart Augsburg - Munchen - Rosenheim - Salzburg.

E12 (Paris) - Praha - Warszawa - (Leningrad și Moskva):

(Paris) - Ligny-en-Barrois - Metz - Saarbrucken - Mannheim - Heilbronn - Schwab. Hall - Nurnberg - Plzen - Praha Hradec Kralove - nachod - Klodzko - Wroclaw - Lodz - Lowicz - warszawa - Bialystok - (U.R.S.S. - Leningrad și Moskva).

E13 Lyon - Venezia:

Lyon - Chambery - Modane - Torino - milano - Brescia - Verona - Vicenza Padova - mestre - Venezia.

E14 Trieste - Praha - Szczecin:

Trieste - Ronchi - Udine - Tarvisio - Villach - Salzburg - Linz - Tabor - Praha - Mlada Boleslav - Jablonec - Novy Svet - Jelenia Gora - Szczecin.

E15 Hamburg - Berlin - Praha - (Budapest):

Hamburg - Perleberg - Berlin - Dresden - Cinvald - Praha - Brno - Breclav - Bratislava -(Budapest).

E16 Bratislava - Gdynia:

Bratislava - Zilina - Cesky Tesin - Katowice - Piotrkow - Lodz - Swiecie - Gdansk - Gdynia.

E17 Chagny - Salzburg:

Chagny - Dijon - Belfort - Basel - Olten - Zurich - Winterthur - St. Gallen - St. Margrethen - Innsbruck - Worgl Salzburg.

E18 Stavanger - Oslo - Stockholm:

Stavanger - Kristiansand - Larvik - Drammen - Oslo - Orje - Karlstad - Orebro - Arboga - Koping - Enkoping Stockholm.

E19 Igoumenitsa - Ioannina - Korinthos:

Igoumenitsa - Ioannina - Arta - Agrinion - Antirion - Rion - Korinthos.

E20 (Frontiera greco-iugoslava) - Sofia (Frontiera greco-iugoslava) - Florina - Vevi - Edessa - Thessaloniki - Serai - Sofia.

E21 Aosta - Torino - Savona.

E21 a Martigny - Grand Saint-Bernard - Aosta.

E21 b Geneve - Bonneville - Mont-Blanc - Aosta.

E22 Berlin - Wroclaw - Opole - Bytom - Krakow - Rzeszow - Przemysl - (U.R.S.S.).

E23 Ankara - Kirsehir - Kayseri - Sivas - Erzincan - Erzurum - Agri - (frontiera turco-iraniana).

E24 Komurler - Gaziantep - Urfa - Mardin - Izre - Hakkari - Bajirge - (frontiera turco-iraniana).

E25 Burgas - Madrid - Bailen - Sevilla - Cadiz - Algeciras.

E26 Barcelona - Tarragona - Castellon de la Plana - Valencia - Granada - Malaga - Algeciras.

B. Ramificatii și legături transversale

E31 London - St. Albans - Northampton - Doncaster - Scotch-Corner - Carlisle - Abington - Glasgow.

E32 Abington - Edinburgh.

E33 Northampton - Conventry - Cannock - Warrington - Liverpool.

E34 Cannock - Shrewsbury - Corwen - Holyhead.

E35 Amsterdam - Amersfoort - Zwolle - Groningen - Winschoten - Oldenburg - Bremen - Hamburg.

E36 Hoek-van-Holland - Rotterdam - Gouda - Utrecht - Arnhem - Oberhausen - Koln.

E37 Breda - Gorinchem - (Utrecht).

E38 Breda - Eindhoven.

E39 Antwerpen - Heerlen - Aachen.

E40 Bruxelles - Namur - Bastogne.

E41 (Calais) - Valenciennes - Mons - Charleroi - Namur - Liege.

E42 Phalsbourg - Sarreguemines - Saarbrucken - Luxembourg - Echternach - Bitburg - Prum - Euskirchen - Koln.

E43 Avallon - Dijon.

E44 Belfort - Mulhouse.

E45 Dole - La Cure - La Faucille - Gex - Geneve.

E46 Lyon - Amberieu - Geneve.

E47 Aix-en-Provence - Marseille.

E48 Nimes - Marseille.

E49 Bordeaux - Toulouse - Narbonne.

E50 Coimbra - Porto - Vigo - La Coruna - Oviedo - Santander - Bilbao - San Sebastian.

E51 Albergaria a Velha - Vizeu - Celorico da Beira.

E52 Vila Franca de Xira - Pegoes - Beja - Vila Verde de Ficalho - Rosal de la Frontera - Sevilla.

E53 Torino - Asti - Alessandria - Tortona.

E54 Tortona - Casteggio - Piacenza.

E55 (Pisa) - Migliarino - Pistoia - Firenze.

E56 Ponte Garigliano - Caserta - Foggia.

E57 Napoli - Arienzo.

E58 Bari - Taranto.

E59 Messina - Siracusa.

E60 Arth - Zurich.

E61 Bellinzona - San Bernardino - Chur - St. Margrethen - Bregenz - Lindau - Munchen.

E62 Hof - Karl-Marx-Stadt - Leipzig - Halle - Magdeburg.

E63 Hamm - Kassel - Herleshausen - Erfurt - Karl-Marx-Stadt - Dresden.

E64 (Berlin) - Neubrandenburg - Rostock - Wasnemunde (ferry-bot pînă la Gedser) - Gedser - Nykobing - Vordingborg - Kobenhavn.

E65 Lubeck - Rostock - Stralsund.

E66 Esbjerg - Kolding - Middelfart - Nyborg (ferry-bot pînă la Korsor) - Korsor - Kobenhavn (ferry-bot pînă la Malmo) - Malmo.

E67 Vejle - Middelfart.

E68 Bergen - Gudvangen - Laerdalsoyra - Nystua - Fagernes - Oslo.

E69 Alesund - Andalsnes - Dombas.

E70 Winterthur - Schaffhausen - Donaueschingen - Tubingen - Stuttgart - Heilbronn - Schwab. Hall - Wurzburg - Fulda - Hersfeld - Herleshausen.

E71 Hannover - Bremen - Bremerhaven.

E72 Oldenzaal - Lingen - Bremen.

E73 Koln - Hamm.

E74 Berlin - Szczecin.

E75 Stjordal - Storlien - Ostersund (-Brunflo) - Sundsvall.

E77 Feldkirch - Buchs.

E78 Tornio - Kilpisjarvi.

E79 Vaasa - Tampere - Helsinki.

E80 Turku (Abo) - Helsinki - Lappeenranta - Imatra.

E81 Gdansk - Elblag - Ostroda - Mlawa - Warszawa - Lublin - (U.R.S.S.).

E82 Piotrkow - Warszawa.

E83 Jelenia Gora - Wroclaw - Poznan - Swiecie - Grudziads.

E84 (Praha) - Jihlava - Znojmo - Wiet.

E85 Olomouc - Zilina - Presov-Kosice - (U.R.S.S.).

E86 Worgl - Rosenheim.

E87 Ioannina - Trikkala - Larissa - Volos.

E88 (Ioannina) - Preveza.

E89 Rion - Patrai.

E90 Vevi - Kozani.

E91 Cervignano - Ronchi.

E92 Jonctiunea cu drumul E20 lîngă Verria - Kozani - Larissa - Lamia - Athinai - Korinthos - Argos - Kalamai.

E93 Bruck an der Mur - Graz - Spielfeld - Sentilj - Maribor - Ljubljana - (Trieste).

E94 Klagenfurt - tunelul Ljubelj - Ljubljana - Zagreb - Beograd - Bela Crkva - frontiera româno-iugoslava.

E95 Nis - Dimitrovgrad - frontiera iugoslavo-bulgara.

E96 Rijeka - Zagreb - Cakovec - Donja Lendava - frontiera iugoslavo-ungara.

E97 Frontiera bulgaro-turca - Edirne - Buyuk-karistiran -- Silivri.

E98 Kemerhisar - Nigde - Kayseri.

E99 Toprakkale - Maras - Malatya - Elazig - Tunceli - Selepur.

E100 Trabzon - Gumushane - Askale - Karabiyik.

E101 Madrid - Valencia.

E102 Badajoz - Sevilla.

E103 Bailen - Granada - Motril - Malaga.

E104 Izmir - Canakkale - Kesan.

E105 Izmit - Bursa - Balikesir - Izmir.

Anexa 2 Condițiile cărora trebuie să le corespundă marile drumuri pentru circulația internationala

A. Caracteristicile marilor drumuri pentru circulația internationala

I. Generalitati

1. Caracteristicile fundamentale de adoptat la construirea sau amenajarea marilor drumuri pentru circulația internationala, denumite mai jos "drumuri internaționale", fac obiectul dispozițiilor ce urmează. Ele nu se aplică decît părților de drum situate în afară localităților. Acestea din urma sînt evitate, dacă constituie o stingherire sau un pericol.

2. Este întotdeauna de dorit ca, de cîte ori aceasta se poate realiza fără cheltuieli excesive, să se adopte caracteristici cît mai largi; cele indicate mai jos corespund în principiu unor minime. În schimb, în unele cazuri excepționale (drumuri cu circulație redusă, regiune muntoasa, teren foarte dificil etc.) se vor putea admite caracteristici restrînse adaptate condițiilor locale, cu respectarea pe cît posibil a spiritului indicațiilor care urmează și în special a celor privitoare la omogenitatea traseului.

3. Drumurile se construiesc în funcție de volumul și componenta circulației ce se desfășoară pe ele, avînd în vedere o viteză de baza aleasă corespunzător. Volumul și componenta circulației care se vor lua în considerare sînt cele ale unei ore de virf, aleasă prin excluderea celor cu frecventa slabă, în asa fel încît numărul orelor de aglomeratie să fie limitat, tinindu-se seama și de dezvoltarea probabila a circulației. Viteza de baza se va alege cît mai ridicată, ținînd seama de importanța drumului, de relieful regiunii traversate și de alte condiții locale.

II. Tipuri și categorii de drumuri

Drumurile internaționale sînt clasificate într-una din următoarele categorii:

A. Drumuri de tip obișnuit

a) Categoria I: Drumuri avînd o singura parte carosabilă cu 2 benzi de circulație de cel puțin 3,5 m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fața normal unei circulatii care nu depășește 600 autovehicule pe ora cu 30% autovehicule grele, sau 900 autovehicule pe ora fără autovehicule grele, în cazul cînd caracteristicile geometrice ale drumului asigura bune condiții de vizibilitate la depasire pe cea mai mare parte a traseului și intersectiile la nivel nu sînt prea numeroase.

b) Categoria II: Drumuri cu peste 2 benzi de circulație de 3,5m latime fiecare. Aceste drumuri pot face fața în mod normal, în aceleași condiții ca mai sus, volumelor de circulație, care nu depășesc 900 pînă la 1300 autovehicule pe ora, în cazul a 3 benzi de circulație. În cazul a 4 benzi de circulație, ele pot suporta 1500-3000 autovehicule pe ora, după cum proporția autovehiculelor grele este mai mult sau mai puțin ridicată, iar circulația în ambele sensuri este mai mult sau mai puțin dezechilibrata. Se recomanda de altfel ca, pentru siguranța, să se amenajeze de cîte ori este posibil părți carosabile separate cu sens unic, dacă intensitatea circulației depășește 600-900 autovehicule pe ora. În cazul drumurilor cu 3 benzi de circulație marcajul longitudinal este cu totul indispensabil.

B. Drumuri de tipul autostrazilor

Autostrazile sînt destinate exclusiv circulației auto: ele nu sînt accesibile decît în complexe de acces special amenajate și care nu comporta nici o intersectie la nivel. Drumurile de acest tip comporta în general 2 părți carosabile cu sens unic de circulație, separate și independente, fiecare parte carosabilă avînd cel puțin două benzi de circulație de cel puțin 3,5 m latime fiecare.

III. Normative

a) Profil transversal

1. Acostamente

Independent de partea carosabilă, platforma drumurilor internaționale comporta acostamente de cel puțin 2,5 m latime.

Zone laterale degajate de orice obstacol, sînt amenajate pe o latime de cel puțin 1 metru de la marginea părții carosabile.

2. Piste speciale

Piste speciale sînt prevăzute pe acostamentele drumurilor de tip obișnuit, numai pentru circulația pietonilor sau a ciclistilor, ori de cîte ori numărul pietonilor sau al ciclistilor (sau celor asimilați acestora) atinge 500 pe zi.

3. Cai ferate

Căile ferate nu sînt admise nici pe partea carosabilă a drumurilor de tip obișnuit, nici pe platforma drumurilor de tipul autostrazilor.

4. Pante transversale

În aliniament drept profilul transversal al părții carosabile este constituit din unul sau doua planuri cu inclinare cît mai slabă, maximul fiind de 3%. Raza minima sub care este obligatorie convertirea profilului transversal este de 1000 m.

Suprainaltarea maxima este de 8%.

5. Supralargirea

La curbe, pentru a asigura în caz de incrucisare libera trecere a autovehiculelor cu cele mai mari dimensiuni autorizate, se va prevedea o supralargire.

b) Profilul în lung și traseul în plan

1. Omogenitatea traseului

Drumurile internaționale trebuie să prezinte caracteristici omogene pe secțiuni de lungime suficienta. Schimbările caracteristicilor se iau în punctele care pot fi normal prevăzute de cei ce folosesc drumul (traversarea unei localități, modificarea reliefului terenului). În lipsa acestor puncte, ele se introduc în mod progresiv.

2. Caracteristici geometrice

Caracteristicile geometrice principale ale drumurilor internaționale sînt concentrate în următorul tabel:

Viteza de baza (in km/ora)

120

100

80

60

Declivitati (% de nedepasit)

4

5

6

8

Raze convexe minime in profilul in lung (*) (in m)

Partea carosabila cu sens unic

8000

4000

2000

-

Partea carosabila cu sens dublu de circulatie

-

6000

2500

1000

Raze in plan (in m)

500

300

200

100

___________

Cifrele date pentru razele convexe în profilul longitudinal constituie minime absolute. Ele asigura, pentru viteza de baza, distanta de vizibilitate strict necesară în condiții normale de circulație, eliminînd existenta simultană a unor factori defavorabili (de exemplu, pneuri uzate, îmbrăcăminte uda a drumului).

Razele concave admise sînt acelea la care, pentru viteza de baza, acceleratia nu poate depăși 0,50 m/sec,.

Cifrele pentru razele în plan reprezintă minimele strict necesare pentru stabilitatea vehiculelor. Este indicat ca ele să fie majorate cu cel puțin 50%, pentru usurinta și confortul circulației.

Părțile circulare și aliniamentele traseului în plan se racordeaza prin curbe de racordare cu curbura progresiva.

Vizibilitatea în plan și vizibilitatea în profil în lung sînt realizate în condiții de siguranță egale, ținînd seama eventual de declivitate.

Adeseori se poate găsi o soluție avantajoasă dedublind partea carosabilă la culmi și în curbe.

Pentru părțile carosabile cu sens dublu de circulație în 2 sau 3 benzi, distanta de vizibilitate necesară depășirii trebuie să fie asigurată pe un procent cît mai ridicat și cît mai uniform repartizat din lungimea drumului. Acest procent trebuie să fie de cel puțin 50 pentru volumele de circulație prevăzute în Capitolul II la drumurile de tip obișnuit din categoria I și drumurile cu 3 benzi din categoria II.

c) Măsuri speciale

1. Oprire și stationare

Oprirea și staționarea sînt interzise pe drumurile de tipul autostrazilor. Acostamentele acestora se amenajeaza pe o latime de cel puțin 2,5 m, pentru a permite staționarea accidentala. Pentru reducerea opririi și a stationarii pe partea carosabilă a drumurilor de tip obișnuit, pe care se desfășoară o circulație medie zilnica care depășește 1500 autovehicule, este cazul să se prevadă în afară părții carosabile:

a) Spații de stationare, amplasarea lor fiind aleasă în funcție de factorii locali, cum sînt numărul imobilelor riverane și intensitatea circulației;

b) spații de oprire pentru autobuze.

2. Iluminare

Iluminarea ce se stabilește pe secțiunile cu circulație nocturna importanța va fi omogenă și suficienta pentru a permite celor ce folosesc drumul cu autovehicule sa circule fără a face uz de faruri.

IV. Intersectii și accese

1. Desființarea intersectiilor secundare

Trecerile la nivel ale unui drum internațional de tip obișnuit prin drumuri locale de importanța secundară se vor desfiinta în măsura posibilității.

2. Noduri rutiere și complexe de acces

Nodurile rutiere de pe un drum internațional se vor amenaja special în funcție de circulația ce se desfășoară.

Aceasta amenajare cuprinde:

a) Pentru drumurile de tipul autostrazilor

Incrucisari denivelate cu cai de racordare de acces și de ieșire, evitînd orice intersectare a circulației pe autostrada.

Căile de racordare comporta, dacă este necesar, cai de acceleratie și de incetinire ce se deosebesc ca aspect de partea carosabilă a autostrazii și au lungimi suficiente pentru a permite celor ce folosesc drumul să execute manevrele și sa modifice viteza autovehiculelor lor pentru trecerea de pe un drum pe altul, fără a stingheri pe cei ce circula pe autostrada.

b) Pentru drumurile de tip obișnuit

Dispozitive de traversare și racordare corespunzătoare acelorași criterii prevăzute la litera a) de mai sus, cînd importanța curentelor de circulație justifica acest lucru.

Dacă construirea pasajelor denivelate nu este justificată, amenajarea la același nivel trebuie să cuprindă refugii directionale pentru canalizarea circulației transversale secundare, iar în caz de necesitate o dedublare a drumului internațional, rezervindu-se între cele doua sensuri de circulație ale acestuia o zona suficienta de asteptare pentru vehicule.

Vizibilitatea reciprocă a drumurilor care ajung la intersectii se va asigura pe distanțe care permit apropierea și trecerea intersectiei în deplina siguranța.

Nodul rutier se va amenaja astfel ca să permită în măsura necesară reducerea vitezei vehiculelor care vin de pe drumul transversal, ținînd seama în special de vizibilitate.

La nodurile rutiere importante, și mai ales la cele unde părțile carosabile sînt separate, se vor prevedea cai de accelerare și incetinire, alăturate părții carosabile a drumului internațional.

Nodurile rutiere giratorii și semnalele luminoase trebuite în general evitate.

3. Accesul la imobilele riverane

Accesul direct de la imobilele riverane spre drumurile internaționale nu este admis în cazul autostrazilor.

În ceea ce privește drumurile de tip obișnuit, este de dorit ca textele legislative să permită limitarea și reglementarea accesului imobilelor riverane.

4. Trecerile la nivel peste căile ferate

Trecerile la nivel peste căile ferate nu trebuie să fie utilizate pe drumurile internaționale.

V. Lucrări de arta

1. Traseu și profil

Nici o modificare a caracteristicilor părții carosabile și, dacă este cazul, ale pistelor, nu este admisă pe sau sub lucrările de arta. Zonele laterale de degajare trebuie să fie respectate.

2. Înălțimea libera

Înălțimea libera minima deasupra drumurilor, pentru lucrările noi sau reconstruite, este de 4,5 m.

VI. Arhitectura peisagista

1. Este cazul să se întocmească planuri speciale ale drumurilor rețelei în asa fel încît să se realizeze un traseu care să asigure armonizarea curbelor verticale și orizontale.

2. Afisajul publicitar la marginea drumurilor este interzis.

B. Servicii auxiliare

1. Trecerea frontierelor

La frontiere se vor prevedea instalații rutiere suficiente pentru a permite primirea și debitul circulației normale. Este cazul ca, în măsura posibilității, să se separe circulația comercială de cea turistica și să se stabilească posturi de frontieră combinate.

2. Garaje și alte instalații

Cînd accesele sînt foarte indepartate, se vor amenaja în apropierea autostrazilor parcuri de stationare.

În regiunile puțin dezvoltate se vor înființa în apropierea drumului internațional posturi de alimentație și în unele cazuri garaje, ateliere, precum și localuri pentru odihna și luarea meselor.

3. Servicii rutiere de ajutor

De-a lungul drumurilor internaționale se vor instala posturi de prim ajutor, pentru a înlocui dacă este cazul insuficienta mijloacelor locale.

Ele trebuie să posede echipamentul necesar conform recomandărilor Comisiei Internaționale permanente a primelor ajutoare pe drum și a Ligii Societăților de Cruce Roșie.

4. Telecomunicații

Drumurile internaționale vor fi amenajate la intervale regulate cu posturi telefonice de ajutor, prevăzute cu instrucțiuni în mai multe limbi.

Anexa 3 Semn indicind marile drumuri ale traficului internațional

1. Semnul suplimentar de identificare a itinerariilor care este destinat sa indice marile drumuri pentru circulația internationala (drumuri care, de scord cu celelalte state contractante interesate, au fost desemnate ca atare de statul pe al cărui teritoriu ele se găsesc, în vederea asigurării continuității itinerariilor și uniformitatii caracteristicilor tehnice) va fi de forma dreptunghiulara.
2. Acest semn se va compune din litera "E" urmată de numărul atribuit itinerarului în cifre arabe.
3. Semnul va fi realizat dintr-o inscripție alba pe fond verde.
4. Semnul poate fi suprapus pe alte semne sau combinat cu ele.
5. Dimensiunile sale vor fi alese astfel încît conducătorii de vehicule, circulind cu mare viteza, să poată înțelege ușor indicațiile pe care le da.
──────────────────