Decizia nr. 62/1994
referitoare la excepția de neconstituționalitate a Decretului nr. 223/1974
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Decretul nr. 223/1974 3 decembrie 1974 privind reglementarea situației unor bunuri
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Mihai Constantinescu - judecător
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Constantin Burada - magistrat-asistent
Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:
Prin Încheierea din 7 aprilie 1994 a Curții de Apel Cluj, Secția civilă și de contencios administrativ, Curtea Constituțională a fost sesizată cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a Decretului nr. 223/1974, invocată de recurentii reclamanți Hriny Mihai, Hriny Magdalena și Hriny David Iosif în Dosarul nr. 970/1993.
În motivarea excepției, reclamanții solicita să se verifice, sub aspectul constituționalității, Decretul nr. 223/1974 "prin raportare la efectele produse de acesta după adoptarea actului Constituției", având în vedere ca atât Constituția anterioară din anul 1965, cît și Codul civil (art. 480) recunosteau, la data emiterii Decretului nr. 223/1974, dreptul de proprietate personală.
Instanța, în opinia exprimată, apreciază ca excepția este nefondata retinind, în esenta, ca Decretul nr. 223/1974 a fost abrogat prin Decretul-lege nr. 9 din 31 decembrie 1989, iar Curtea Constituțională are competența de a verifica numai constituționalitatea legilor în vigoare.
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,
având în vedere susținerile reclamanților, raportul întocmit de judecătorul desemnat, prevederile Decretului nr. 223/1974, ale art. 144 lit. c) din Constituție, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Cu privire la Decretul nr. 223/1974, se constată că prin deciziile Curții Constituționale nr. 14 și 15 din 10 martie 1993, definitive prin nerecurare, s-au respins ca vadit nefondate excepțiile de neconstituționalitate a acestui decret, în principal, pentru următoarele motive:
- Decretul nr. 223/1974 a fost expres abrogat prin Decretul-lege nr. 9/1989 al Consiliului Frontului Salvării Naționale, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 9 din 31 decembrie 1989, iar intervenția Curții Constituționale în aprecierea constituționalității unei norme juridice care și-a încetat existenta înainte de intrarea în vigoare a Constituției ar fi nu numai contrară rolului și funcțiilor sale constituționale, dar și o încălcare flagrantă a principiului neretroactivitatii legilor, de aceea, pentru a fi caracterizată ca o excepție de neconstituționalitate, în sensul art. 144 lit. c) din Constituție, este necesar ca ea sa priveasca o norma "în vigoare și contrară Constituției";
- competența Curții Constituționale privește numai raporturile juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituției din 1991;
- caracterul vadit nefondat al excepției rezultă și din împrejurarea ca se solicita constatarea neconstitutionalitatii Decretului nr. 223/1974 în raport cu Constituția din 1965, ea însăși abrogată.
Potrivit art. 29 din regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta statuează numai asupra problemelor de drept. Prin deciziile Curții Constituționale nr. 27/1993 su nr. 36/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 1993 și, respectiv, nr. 230 din 1993, s-a hotărît ca în situația în care o excepție respinsă este reiterata, dar de către alte părți - ca în speta -, decizia anterioară de respingere este obligatorie potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, astfel încât, atât timp cît motivele care au justificat-o subzistă, soluția nu poate fi diferita.
Rezultă deci ca modul în care au fost rezolvate excepțiile referitoare la Decretul nr. 223/1974, prin deciziile nr. 14 și 15 din 10 martie 1993, își păstrează obligativitatea și în ceea ce privește excepția de fața, neexistand nici un motiv ulterior pronunțării acestor decizii care să justifice, schimbarea soluției.
Pe cale de consecința, excepția invocată este vadit nefondata în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a Decretului nr. 223/1974, invocată de Hriny Mihai, Hriny Magdalena și Hriny David Iosif în Dosarul nr. 970/1993 al Curții de Apel Cluj, Secția civilă și de contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința din 1 iunie 1994.
*) A se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 122 din 16 noiembrie 1994.
Antonie Iorgovan - președinte
PREȘEDINTE, prof. univ. dr. Antonie Iorgovan Magistrat-asistent, Constantin Burada
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.