Legea nr. 27

Locurile de muncă, după condițiile în care s-a desfășurat activitatea, se împart în trei grupe în raport cu influența factorilor nocivi asupra organismului, solicitarea fizica și neuropsihica sau periculozitatea, după cum urmează:

grupa I de muncă, în care se încadrează locurile de muncă cu condiții foarte vătămătoare, foarte grele sau foarte periculoase;

grupa a II-a de muncă, în care se încadrează locurile de muncă cu condiții vătămătoare, grele sau periculoase;

grupa a III-a de muncă, în care se încadrează celelalte locuri de muncă.

Stabilirea locurilor de muncă care se încadrează în grupele I și II de muncă se face pe baza criteriilor și de către organele prevăzute prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă încadrate în grupele I și II se acordă următoarele sporuri de vechime în munca:

a) 6 luni pentru cei care au lucrat în locurile de muncă din grupa I;

b) 3 luni pentru cei care au lucrat în locurile de muncă din grupa a II-a.

Pentru angajații care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I și II și au vechimea în munca de 25 ani bărbații și 20 ani femeile, virstele de pensionare prevăzute la art. 7 se reduc cu cîte:

a) 6 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă din grupa I;

b) 3 luni pentru fiecare an efectiv lucrat în locurile de muncă din grupa a II-a.

Virstele de pensionare se reduc numai cu ani întregi, fără a putea fi mai mici de 50 ani.

Virstele de pensionare prevăzute la art. 7, art. 8 și art. 9 pentru femei se reduc cu:

a) un an pentru cele care au născut 3 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani;

b) doi ani pentru cele care au născut 4 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani;

c) trei ani pentru cele care au născut 5 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani.

Pensionarea la limita de vîrsta astfel reduse se face numai la cererea angajatei.

Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă are drept la pensie integrală pentru limita de vîrsta la împlinirea virstei de 50 ani, dacă are o vechime în munca de cel puțin 25 ani bărbații și 20 ani femeile, în calitate de personal navigant.

Vechimea în munca în calitate de personal navigant profesionist din aeronautica civilă se stabilește în raport de funcția îndeplinită, numărul orelor de zbor și tipul de aeronava.

Personalul navigant profesionist din aeronautica civilă care are vechimea în munca, în aceasta calitate, cerută pentru acordarea pensiei integrale pentru limita de vîrsta, dar nu a împlinit vîrsta de 50 ani și este oprit de organele competente sa mai exercite funcții la bordul aeronavelor, deoarece nu mai corespunde din punct de vedere psihofizic, are drept la o pensie tranzitorie în cuantumul pensiei de invaliditate de gradul III, cauzată de boala obișnuită.

Prin hotărîre a Consiliului de Miniștri se vor stabili funcțiile de personal navigant din aeronautica civilă, modul de calculare a vechimii în munca în aceste funcții și a pensiei.

Personalul artistic din instituțiile artistice care are o vechime efectivă în profesie de 25 ani bărbații și 20 ani femeile, are drept la pensie integrală pentru limita de vîrsta la împlinirea virstelor ce se vor fixa prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, în raport de funcțiile stabilite, dar nu mai puțin de 50 ani bărbații și 45 ani femeile.

Funcțiile de personal artistic, instituțiile de arta, modul de calculare a vechimii în munca și a pensiei se vor stabili, de asemenea, prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pensia integrală pentru limita de vîrsta se stabilește în procente din salariul tarifar, la împlinirea vechimii minime, după cum urmează:
-----------------------------------------------------------------------------
|
|
Pentru locurile
| Pentru locurile
|
|
|
| de muncă cu con-
| de muncă cu con- | Pentru cele-
|
|
| ditii foarte va-
| ditii vatamatoa- | lalte locuri
|
|
| tamatoare, foarte | re, grele sau
| de muncă
|
|
| grele sau foarte
| periculoase
|(grupa a III-a)|
|
| periculoase
|
(grupa a II-a)
|
|
| Salariul tarifar
|
(grupa I)
|
|
|
|
(lei)
|-------------------|------------------|---------------|
|
| Pensia | Cuantumul| Pensia |Cuantumul| Pensia|Cuantu-|
|
| în pro-| minim al | în pro-| minim al|în pro-| mul
|
|
| cente
| pensiei
| cente
| pensiei | cente | minim |
|
| din sa-|
(lei)
| din sa-|
(lei)
|din sa-|
al
|
|
| lariul |
| lariul |
|lariul |pensiei|
|
|tarifar |
|tarifar |
|tarifar| (lei) |
|----------------------|--------|----------|--------|---------|-------|-------|
| pînă la
800 |
100
|
-
|
95
|
-
|
90
|
-
|
| de la
801 la
900 |
95
|
800
|
90
|
760
|
85
|
720 |
| de la
901 la 1.200 |
90
|
855
|
85
|
810
|
80
|
765 |
| de la 1.201 la 1.600 |
85
|
1.080
|
80
|
1.020
|
75
|
960 |
| de la 1.601 la 2.000 |
80
|
1.360
|
75
|
1.280
|
70
| 1.200 |
| de la 2.001 la 2.800 |
75
|
1.600
|
70
|
1.500
|
65
| 1.400 |
| peste 2.800
|
70
|
2.100
|
65
|
1.960
|
60
| 1.820 |
-----------------------------------------------------------------------------

Pentru cei care au lucrat în locuri de muncă încadrate în grupele I și II, procentele de mai sus se aplică dacă angajații au lucrat efectiv în acele locuri cel puțin 20 ani.

Dacă angajații din grupele I și II de muncă au o vechime mai mica de 20 ani în grupa respectiva, pensia se va calcula prin aplicarea procentelor de la grupa a III-a de muncă, acordindu-se următoarele sporuri procentuale, proporțional cu anii munciti în grupa I sau a II-a:

- 0,5 la suta din salariul tarifar pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de muncă încadrate în grupa I;

- 0,25 la suta din salariul tarifar pentru fiecare an lucrat efectiv în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a.

Pentru fiecare an de vechime peste vechimea minima necesară obținerii pensiei integrale pentru limita de vîrsta se acordă un procent suplimentar de 1 la suta aplicat la salariul tarifar.

Pensia angajaților care, pînă la încetarea activității, nu au vechimea necesară pentru acordarea pensiei integrale pentru limita de vîrsta și au întreruperi în activitatea lor se reduce după cum urmează:

a) cu 0,5 la suta pentru fiecare an de întrerupere, dacă întreruperea este între 5 și 10 ani consecutivi;

b) cu 1 la suta pentru fiecare an de întrerupere, dacă întreruperea este mai mare de 10 ani consecutivi.

Reducerile prevăzute la lit. a și b nu se aplică asupra cuantumului pensiei aferent perioadei de vechime în munca de după întrerupere.

Dispozițiile alin. 1 nu se aplică persoanei care, pe timpul întreruperii activității:

a) a fost în incapacitate totală sau parțială de muncă;

b) a primit pensie sau ajutor social;

c) a urmat cursurile unei forme de învățămînt de orice grad;

d) a desfășurat o activitate remunerată sub orice formă, dar care, potrivit legii, nu se ia în considerare ca vechime în munca pentru acordarea pensiei;

e) a îngrijit unul sau mai mulți copii în vîrsta de pînă la 10 ani sau membri de familie cu invaliditati de gradul I sau II.

Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale, împreună cu Comitetul de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii și cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor vor putea stabili și alte cazuri în care nu se aplică prevederile alin. 1, ținînd seama de situația specială a celor în cauza.

Angajații care nu îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute pentru obținerea pensiei integrale pentru limita de vîrsta au drept la pensie la împlinirea virstelor de 62 ani bărbații și 57 ani femeile dacă au cel puțin 10 ani vechime în munca.

Pensia se calculează proporțional cu numărul anilor de muncă.

Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă.

Pensia de invaliditate se acordă la cererea celui îndreptățit, a tutorelui sau a curatorului sau.

Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de muncă, și anume:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și nevoia de îngrijire și supraveghere a invalidului de către altă persoană;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea parțială a capacității de muncă.

Prin accident de muncă, în înțelesul prezentei legi, se înțelege vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicatia acuta profesională, care provoacă invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, sarcinilor de stat sau obștești ori practicii profesionale.

Accidentul survenit în timpul deplasarii de la domiciliu spre locul de muncă și de la locul de muncă spre domiciliu se asimilează, în sensul prezentei legi, cu accidentul de muncă, dacă s-a produs în perioada necesară pentru deplasare.

Se asimilează, de asemenea, cu accidentul de muncă, în ce privește dreptul la pensie, accidentul survenit în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare.

Prevederile alin. 2 se aplică, în mod corespunzător, și celor care îndeplinesc obligații militare, sarcini de stat sau obștești ori efectuează practica profesională.

Se considera boli profesionale acelea care sînt cauzate de condițiile în care s-au desfășurat anumite munci.

Bolile profesionale se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de accident de muncă sau boala profesională se stabilește, pentru angajați, în procente din salariul tarifar, în raport cu gradul de invaliditate și grupa de muncă, astfel:
a) pentru gradul I de invaliditate:
Grupele I și II de muncă
-----------------------------------------------------
|
| Pensia în
| Cuantumul |
|
Salariul tarifar
| procente din | minim al
|
|
(lei)
| salariul
| pensiei
|
|
| tarifar
|
(lei)
|
|------------------------|--------------|-----------|
| pînă la
1.000
|
100
|
-
|
| de la 1.001 la 1.100
|
95
|
1.000
|
| de la 1.101 la 1.200
|
90
|
1.045
|
| de la 1.201 la 1.600
|
85
|
1.080
|
| de la 1.601 la 2.000
|
80
|
1.360
|
| de la 2.001 la 2.800
|
75
|
1.600
|
| peste
2.800
|
70
|
2.100
|
---------------------------------------------------
Grupa III de muncă
-----------------------------------------------------
|
| Pensia în
| Cuantumul |
|
Salariul tarifar
| procente din | minim al
|
|
(lei)
| salariul
| pensiei
|
|
| tarifar
|
(lei)
|
|------------------------|--------------|-----------|
| pînă la
800
|
100
|
-
|
| de la
801 la
900
|
95
|
800
|
| de la
901 la 1.000
|
90
|
855
|
| de la 1.001 la 1.100
|
85
|
900
|
| de la 1.101 la 1.200
|
80
|
935
|
| de la 1.201 la 1.600
|
75
|
960
|
| de la 1.601 la 2.000
|
70
|
1.200
|
| de la 2.001 la 2.800
|
65
|
1.400
|
| peste
2.800
|
60
|
1.820
|
---------------------------------------------------
b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia stabilită pentru gradul I;
c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia stabilită pentru gradul I.

Pentru cei prevăzuți la art. 18 lit. b, c și d, care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obișnuită se acordă angajaților.

De asemenea, se acordă pensie de invaliditate cauzată de boala obișnuită celor care îndeplinesc obligații militare.

Pensia de invaliditate prevăzută la art. 23 se acordă celor care îndeplinesc obligații militare indiferent de vechimea în munca, iar angajaților dacă au, la data ivirii invaliditatii, vechimea în munca în raport de vîrsta arătată în tabelul următor:
----------------------------------------------------------
|
| Vechimea minima în munca (ani)
|
|
|----------------------------------|
| Vîrsta la data ivirii
|
angajați după |
|
invaliditatii
|
absolvirea
|
|
| bărbați
femei
studiilor
|
|
|
superioare
|
|------------------------|----------------------------------|
| pînă la
20 ani |
1
1
-
|
| de la 20 ani la 22 ani |
2 )
1 )
|
| de la 22 ani la 25 ani |
3 )
2 )
1
|
| de la 25 ani la 30 ani |
6 )
4 )
|
| de la 30 ani la 35 ani |
9
6
4
|
| de la 35 ani la 40 ani |
12
9
7
|
| de la 40 ani la 45 ani |
14
11
9
|
| de la 45 ani la 50 ani |
16
13
11
|
| de la 50 ani la 55 ani |
18
15
13
|
| de la 55 ani la 60 ani |
20
16
15
|
| peste
60 ani |
22
17
17
|
-----------------------------------------------------------

Pentru angajații bolnavi de tuberculoza nu se cere îndeplinirea vreunei condiții de vechime în munca.

Pensia se acordă numai dacă invaliditatea a survenit în timpul activității salariate sau îndeplinirii obligațiilor militare, precum și în termen de 90 zile de la încetarea activității salariate sau a obligațiilor militare, în acest din urmă caz numai dacă cei în cauza au avut calitatea de angajat înainte de îndeplinirea obligațiilor militare.

Pensia se acordă și în cazul cînd invaliditatea s-a ivit în termen de un an de la încetarea activității salariate sau a obligațiilor militare - pentru cei care au avut mai înainte calitatea de angajat - dacă invaliditatea este o consecința a unei boli contractate ori a unui accident survenit în timpul activității salariate sau a îndeplinirii obligațiilor militare.

Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obișnuită, pentru angajații care au vechimea prevăzută de art. 24, se stabilește în procente de baza din salariul tarifar, în raport cu gradul de invaliditate, astfel:
a) pentru gradul I de invaliditate:
-----------------------------------------------------
|
| Pensia în
| Cuantumul
|
|
Salariul tarifar
| procente de
| minim al
|
|
(lei)
| baza din
| pensiei la |
|
| salariul
| procentul
|
|
| tarifar
| de baza
|
|
|
|
(lei)
|
|------------------------|--------------|------------|
| pînă la
800
|
65
|
-
|
| de la
801 la
900
|
60
|
520
|
| de la
901 la 1.200
|
55
|
540
|
| de la 1.201 la 1.600
|
50
|
660
|
| de la 1.601 la 2.000
|
45
|
800
|
| de la 2.001 la 2.800
|
40
|
900
|
| peste
2.800
|
35
|
1.120
|
----------------------------------------------------
Pentru fiecare an de vechime în munca se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din salariul tarifar;
b) pentru gradul II de invaliditate, cuantumul pensiei este de 85 la suta din pensia de invaliditate de gradul I;
c) pentru gradul III de invaliditate, cuantumul pensiei este de 60 la suta din pensia de invaliditate de gradul I.

Pentru cei prevăzuți la art. 23 alin. 2 care nu au avut mai înainte calitatea de angajat, cuantumul pensiei este cel stabilit prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pentru angajații bolnavi de tuberculoza cuantumul pensiei se stabilește potrivit art. 22.

Au drept la pensie de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obișnuită și cei care au o vechime mai mica decît aceea prevăzută la art. 24, dar nu mai puțin de 1/2 din aceasta vechime.

Pensia se calculează conform art. 25; din cuantumul astfel stabilit se acordă pensia corespunzătoare vechimii avute în raport cu aceea cerută de art. 24.

Pensionării de invaliditate de gradul I au dreptul, în afară de pensie, la o indemnizație pentru îngrijire de 300 lei lunar.

De indemnizația prevăzută la alineatul precedent beneficiază și cei care, avînd o invaliditate de gradul I, primesc cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta.

Pensionării de invaliditate sînt supuși revizuirii medicale periodice, în ceea ce privește capacitatea lor de muncă, cu excepția celor care:

a) prezintă invaliditati ireversibile;

b) au împlinit vîrsta de 55 ani bărbații și 50 ani femeile;

c) au împlinit vîrsta cerută pentru acordarea pensiei pentru limita de vîrsta, dacă pensionarea acestora se face la virste mai mici decît 55 ani bărbații și 50 ani femeile.

Pensionării de invaliditate pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau s-a agravat.

Invalizii de gradul I și II care au vechimea în munca necesară pentru obținerea pensiei pentru limita de vîrsta au dreptul la cuantumul acesteia chiar dacă nu au împlinit vîrsta cerută pentru obținerea unei asemenea pensii.

Invalizii de gradul III, nerevizuibili, care au vechimea în munca de cel puțin 25 ani bărbații și 20 ani femeile au de asemenea dreptul la cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta chiar dacă nu au împlinit vîrsta cerută pentru obținerea acestei pensii.

De dispozițiile alin. 1 și 2 beneficiază atît cei care au calitatea de pensionari de invaliditate, cît și cei care solicită înscrierea la pensie.

Pensionării de invaliditate care primesc cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta rămîn supuși revizuirii medicale, cu excepția celor prevăzuți în art. 28 alin. 1.

Cuantumul pensiei pentru limita de vîrsta se acordă, din oficiu, ori de cîte ori acesta este mai avantajos.

Au drept la pensie de urmaș membrii de familie și anume: copiii, sotia, soțul, părinții, frații și surorile, în condițiile prevăzute pentru fiecare în parte.

Membrii de familie au drept la pensie de urmaș numai dacă cel decedat era pensionar sau dacă, la data decesului, îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.

Dacă cel decedat nu era pensionar, dar îndeplinea condițiile de vechime în munca prevăzute pentru acordarea pensiei integrale pentru limita de vîrsta, membrii de familie au drept la pensie de urmaș, indiferent de data cînd a survenit decesul susținătorului.

Pensia de urmaș se acordă la cererea celui îndreptățit, a părintelui, tutorelui sau curatorului sau.

Copiii au drept la pensie de urmaș:

a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani;

b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad, înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a, pe toată durata invaliditatii.

În cazul decesului unuia dintre părinți, copiii au drept la pensie de urmaș chiar dacă părintele rămas în viața se afla în munca.

Sotia sau soțul are drept la pensie de urmaș dacă:

a) a împlinit vîrsta de 55 ani sotia și 60 ani soțul, pe tot timpul vieții;

b) la data decesului unuia dintre soți, soțul supraviețuitor are unul sau mai mulți copii, pînă cînd copiii împlinesc vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani, ori pînă la căsătoria sau decesul lor înainte de împlinirea acestor virste;

c) se afla în stare de invaliditate, de orice grad, pe toată durata invaliditatii.

De asemenea, sotia are drept la pensie de urmaș pe tot timpul vieții dacă:

a) a împlinit vîrsta de 50 ani și a născut, pînă la data decesului susținătorului, 5 sau mai mulți copii;

b) a împlinit vîrsta de 50 ani și are cel puțin 20 ani de căsătorie cu soțul decedat; dacă are între 15 și 20 ani de căsătorie, are drept la pensie la împlinirea aceleiași virste, însă pensia se calculează proporțional cu anii de căsătorie.

Sotia sau soțul are drept la pensie dacă la data cererii de pensie nu este încadrat în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

Sotia sau soțul care nu îndeplinește condițiile prevăzute în alin. 1 și 2 are drept la pensie de urmaș pînă la încadrarea în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la decesul susținătorului.

Părintele are drept la pensie de urmaș dacă:

a) a împlinit vîrsta de 60 ani tatăl, sau 55 ani mama, pe tot timpul vieții;

b) a devenit invalid de orice grad, pe toată durata invaliditatii.

Părinții au drept la pensie de urmaș dacă la data cererii nu sînt încadrați în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

Frații și surorile au drept la pensie de urmaș:

a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani;

b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a, pe toată durata invaliditatii.

Frații și surorile au drept la pensie de urmaș dacă la data cererii de pensie sînt orfani de ambii părinți. În cazul ca au părinți în viața, pensia se acordă numai dacă aceștia nu primesc pensie, nu sînt încadrați în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

În cazul cînd sotia sau soțul supraviețuitor ori unul din părinții decedatului nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 32 sau 33, beneficiază de pensie de urmaș pe tot timpul cît nu sînt încadrați în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu dacă vreuna din aceste persoane îngrijește unul sau mai mulți copii, frați sau surori ai decedatului care nu au împlinit vîrsta de 16 ani, pînă la împlinirea acestei virste ori pînă la căsătoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea virstei menționate mai sus.

Prevederile alin. 1 se aplică soțului supraviețuitor numai în cazul în care acesta îngrijește unul sau mai mulți copii din alta căsătorie ori frați sau surori ai soțului decedat.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luindu-se ca baza de calcul:

a) pensia susținătorului decedat, dacă era pensionar. În cazul cînd cel decedat era pensionar de invaliditate de gradul II sau III, se va lua ca baza de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferențiată după cauza care a determinat înscrierea la pensie a susținătorului decedat;

b) pensia pentru limita de vîrsta ce s-ar fi cuvenit susținătorului decedat;

c) pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, diferențiată după cauza care a provocat decesul.

În cazul cînd celui decedat i se cuvenea sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevăzute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasă.

Pentru stabilirea pensiei de urmaș cuvenită copiilor orfani de ambii părinți se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinților decedati. În acest caz se vor lua în considerare pensiile cele mai avantajoase ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinților după normele prevăzute la alin. 1 și 2.

Asupra bazei de calcul se aplică unul din următoarele procente:
-----------------------------------------
|
Procente
| Numărul urmașilor cu drept |
|
|
la pensie
|
|------------|----------------------------|
|
100
| pentru 3 sau mai mulți
|
|
75
| pentru 2
|
|
50
| pentru 1
|
-----------------------------------------

Angajații care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea unei pensii și sînt lipsiți de mijloace proprii de existenta au drept la ajutor social, ce se plătește din fondul de asigurări sociale de stat, dacă se încadrează în una din următoarele situații:

a) sînt în vîrsta de 62 ani bărbații și 57 ani femeile, și au o vechime de cel puțin 5 ani efectiv lucrati;

b) sînt invalizi de orice grad, în urma unei boli obișnuite sau a unui accident în afară de muncă, și au lucrat efectiv cel puțin 1/4 din vechimea prevăzută la art. 24, necesară pentru acordarea pensiei de invaliditate.

Soțul supraviețuitor și copiii unui beneficiar de ajutor social decedat au dreptul la ajutor social de urmaș dacă îndeplinesc condițiile prevăzute pentru acordarea pensiei de urmaș și sînt lipsiți de mijloace proprii de existenta.

Prin mijloace proprii de existenta se înțelege realizarea unor venituri lunare, egale cu cuantumul ajutorului social pentru categoria respectiva, sau mai mari.

Vechimea în munca se considera perioada cît o persoană a activat în calitate de angajat, indiferent de felul contractului de muncă și de modul de remunerare a muncii, situațiile prevăzute în Codul muncii ca fiind vechime sau vechime neîntreruptă în munca, perioadele de prizonierat, de persecutie rasială sau alte perioade stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri în care o persoană a desfășurat o activitate sau, datorită unor cauze ce nu le putea inlatura, a fost împiedicată de a o desfășura.

Pentru angajații care prestează munca mai puțin de o norma întreaga, vechimea în munca se ia în considerare proporțional cu norma întreaga.

Timpul cît angajatele care, potrivit legii, au fost încadrate în funcții cu jumătate de norma pentru a crește copii pînă la vîrsta de 7 ani se considera la vechimea în munca timp lucrat cu norma întreaga.

Pentru cei care lucrează mai mult de o norma se considera vechime în munca timpul corespunzător unei norme întregi.

Timpul lucrat în străinătate de un cetățean străin se considera vechime în munca numai pe baza convențiilor încheiate între Republica Socialistă România și statul respectiv, în condițiile stabilite de aceste convenții.

Convențiile referitoare la problemele de prevederi sociale încheiate de statul român cu alte state vor fi aplicate în mod corespunzător de toate sectoarele de activitate cu sisteme proprii de asigurări și pensii.

Angajații care, în ultima perioadă a activității lor, înainte de pensionare, au continuitate îndelungată în munca în aceeași unitate beneficiază de un spor la pensiile stabilite, în următoarele procente:

a) 4 la suta pentru cei care au continuitate în munca de 10-15 ani;

b) 7 la suta pentru cei care au continuitate în munca de 15-20 ani;

c) 10 la suta pentru cei care au continuitate în munca 20 ani sau mai mare.

Angajații care se pensionează pentru limita de vîrsta fără a avea vechimea cerută pentru pensia integrală, precum și cei care se pensionează pentru invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boala obișnuită, fără a avea vechimea cerută de art. 24, nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. 1.

Prin continuitatea în munca prevăzută la alin. 1 se înțelege prestarea neîntreruptă a activității în cadrul aceleiași unități.

De asemenea, se considera ca exista aceeași continuitate, în sensul prezentei legi, și în cazul în care angajatul a fost transferat în interesul serviciului în alta unitate, precum și în situațiile în care angajatul:

a) a îndeplinit obligații militare;

b) a fost trimis să urmeze o școala în scopul pregătirii profesionale sau politice;

c) a îndeplinit o funcție electiva;

d) a fost în incapacitate temporară de muncă;

e) a încetat activitatea în urma desfacerii contractului sau de muncă, dacă aceasta a avut loc pentru motive ce nu îi sînt imputabile.

Pentru a beneficia de prevederile alin. 4 lit. a-e inclusiv, angajatul trebuie să se reincadreze în munca în termen de cel mult 90 zile de la data încetării acestor situații.

Salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare lunare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 10 ani premergatori încetării activității salariate.

Pentru angajații care au lucrat cel puțin 10 ani în locuri de muncă ce se încadrează în grupele I și II, salariul tarifar care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media salariilor tarifare din 5 ani lucrati consecutiv, la alegerea angajatului, din ultimii 15 ani premergatori încetării activității salariate.

Dacă în ultimii 10 ani, respectiv 15 ani, angajatul a lucrat mai puțin de 5 ani, baza de calcul a pensiei este media salariilor tarifare lunare din perioada în care a lucrat.

Salariile tarifare de încadrare, care se iau ca baza de calcul pentru stabilirea mediei salariilor tarifare lunare celor care au încetat activitatea după 1 august 1959, sînt cele în vigoare la data cererii de pensionare.

Pentru cei care au încetat activitatea înainte de 1 august 1959 salariul pe baza căruia se calculează pensia este cel folosit la recalcularea pensiilor conform

Decretului nr. 292/1959 .

Media salariilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza:

a) salariului tarifar lunar de încadrare pentru cei retribuiți cu luna;

b) salariului tarifar de încadrare corespunzător la 204 ore pentru cei retribuiți cu ora;

c) salariului tarifar de calcul pentru cei retribuiți cu cota procentuală;

d) salariului la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale pentru cei angajați la persoane fizice.

Pentru angajații care cumulează doua funcții, la stabilirea mediei salariilor tarifare lunare se ia în considerare salariul tarifar al funcției de baza, iar pentru cei care sînt încadrați în posturi cu o jumătate de norma, salariul tarifar de încadrare corespunzător normei întregi. Angajații care cumulează doua norme întregi de muncă pot opta pentru salariul cel mai avantajos.

În salariul tarifar se cuprind sporurile acordate pentru condiții de muncă vătămătoare, grele și periculoase, indemnizațiile de zbor, sporul de vechime, precum și orice alte sume care se includ, potrivit dispozițiilor legale, în salariul tarifar.

Stabilirea pensiei și ajutorului social se face prin decizii date de către organele de prevederi sociale raionale, orășenești sau de raion orasenesc.

Împotriva deciziilor date de organele prevăzute la alin. 1 se poate face contestație, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisiile de contestație de pe lîngă organele de prevederi sociale regionale, respectiv ale orașelor București și Constanta.

Deciziile organelor de prevederi sociale arătate la alin. 1, necontestate în termen, precum și cele ale comisiilor de contestații sînt definitive.

Comisiile de contestații se numesc prin decizie a comitetului executiv al sfatului popular regional, respectiv al orașului București sau Constanta, și vor avea următoarea componenta:

- un judecător desemnat de către președintele tribunalului regional, respectiv al tribunalului orașului București sau orașului Constanta, ca președinte;

- șeful organului regional de prevederi sociale, respectiv al orașului București, ca membru; pentru orașul Constanta șeful secției de sănătate și prevederi sociale;

- un delegat sindical desemnat de către organul sindical regional, respectiv al orașului București sau orașului Constanta, ca membru.

Președintele și membrii comisiei vor avea cîte un supleant, numit în aceleași condiții.

În cazul cînd o persoană a lucrat în mai multe sectoare de activitate care au sisteme proprii de asigurări și pensii, i se va stabili pensie sau ajutor social pentru limita de vîrsta în cadrul asigurărilor sociale de stat, luindu-i-se în considerare perioadele cît a lucrat în aceste sectoare, numai dacă în cea mai mare parte din vechimea în munca pe care o are a lucrat ca angajat. Perioadele de timp cît a lucrat în alte sectoare de activitate se iau în considerare dacă ele se recunosc ca vechime în munca pentru acordarea unui drept de pensie de către acele sectoare.

De asemenea, vechimea în munca avută în calitate de angajat va fi luată în considerare de fiecare dintre sectoarele de activitate respective cu sisteme proprii de asigurări și pensii.

În cazul cînd nu este îndeplinită condiția prevăzută la alin. 1 pentru stabilirea dreptului în cadrul asigurărilor sociale de stat și cel în cauza optează pentru pensie în cadrul acestui sector, i se va putea stabili pensia numai pe baza vechimii avute ca angajat, fără a se lua în considerare și activitatea prestată în alte sectoare.

Pensia de invaliditate și ajutorul social de invaliditate se acordă de sectorul de activitate în care s-a produs invaliditatea.

În cazul cînd părinții au lucrat în sectoare diferite, cu sisteme proprii de asigurări și pensii, copiii orfani de ambii părinți vor primi pensie de urmaș, în condițiile legii, de la ambele sectoare.

Încadrarea în grade de invaliditate se face prin decizii date de către comisiile de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.

Împotriva deciziilor date de comisiile prevăzute la alin. 1 se poate face contestație, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisiile regionale de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă.

Normele de organizare și funcționare a comisiilor prevăzute la alin. 1 se stabilesc de ministrul sănătății și prevederilor sociale cu acordul Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor.

Sumele plătite fără temei cu titlu de pensie, ajutor social sau alte drepturi aferente se recuperează de la cei care le-au primit.

În cazul în care sumele plătite fără temei nu pot fi recuperate de la aceștia, angajații care se fac vinovați de producerea daunei vor fi ținuți răspunzători, potrivit dispozițiilor Codului muncii.

Recuperarea de la pensionari sau beneficiari de ajutor social a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organele de prevederi sociale, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunică celui în cauza și poate fi atacată în condițiile art. 45 și 46, contestația suspendind executarea pînă la soluționarea ei definitivă.

Dreptul de a se cere restituirea sumelor plătite fără temei pensionarilor și beneficiarilor de ajutor social se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuării plății.

În caz de deces al pensionarului sau beneficiarului de ajutor social, sumele rămase nerecuperate nu se mai urmăresc.

Pensia pentru limita de vîrsta a unui pensionar care continua activitatea și care devine invalid ca urmare a unui accident de muncă, unei boli profesionale sau tuberculozei poate fi transformata, la cererea pensionarului, în pensie de invaliditate cauzată de accident de muncă, boala profesională sau tuberculoza.

Pensionării de invaliditate de orice grad pot cere transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de vîrsta dacă îndeplinesc condițiile de vechime în munca și de vîrsta prevăzute de lege pentru acordarea unei pensii pentru limita de vîrsta.

Pensionarul care rămîne sau se reincadreaza în munca după pensionare are dreptul sa i se recalculeze pensia, luindu-se în considerare și timpul muncit după stabilirea inițială a pensiei.

Pensionarul prevăzut la alin. 1 poate cere recalcularea pensiei folosind ca baza de calcul, potrivit prevederilor art. 43, fie salariul avut în vedere la stabilirea inițială a pensiei, fie salariile realizate în perioada lucrata după pensionare - la nivelul celor în vigoare la data cererii de recalculare - numai dacă a lucrat în această perioadă cel puțin 3 ani. Fac excepție cei pensionați în condițiile art. 11 și 12 care, pentru a beneficia de aceasta recalculare, este necesar sa fi lucrat după pensionare cel puțin 5 ani.

În cazul în care pensionarul își continua activitatea în alt sector de muncă decît acela care i-a stabilit pensia, recalcularea se face, în condițiile arătate la alin. 1 și 2, de către sectorul care îi plătește pensia.

Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul:

a) își stabilește domiciliul pe teritoriul altei tari;

b) executa o pedeapsă privativă de libertate;

c) lucrează în baza unui contract de muncă, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 59, 60 și 61.

De asemenea, dacă soțul supraviețuitor, pensionar urmaș, s-a recăsătorit, plata pensiei se suspenda pe tot timpul cît durează noua căsătorie, cu excepția situațiilor în care persoana cu care s-a recăsătorit este, la rindul ei, pensionar urmaș sau pensionar de invaliditate, nu este încadrată în munca sau nu exercita o profesie ori meserie pe cont propriu.

Plata ajutorului social se suspenda în situațiile prevăzute la alin. 1 lit. a și b, precum și pe timpul în care beneficiarul realizează venituri de orice natura egale cu cuantumul ajutorului social pentru categoria respectiva sau mai mari.

Membrii de familie ai pensionarilor sau beneficiarilor de ajutor social aflați în situația prevăzută la alin. 1 lit. b, care îndeplinesc condițiile pentru a primi pensie sau ajutor social de urmaș, au drept la pensia sau ajutorul social care li s-ar fi cuvenit în aceasta calitate pe tot timpul suspendării plății drepturilor susținătorilor.

În cazul prevăzut de art. 55 alin. 1 lit. b, dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata și cel în cauza a fost achitat, se vor plati sumele datorate pe întreaga durata a suspendării, scăzîndu-se sumele plătite urmașilor.

În caz de executare a pedepsei sau de grațiere ori de amnistiere a faptei pentru care pensionarul sau beneficiarul de ajutor social a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate și care a condus la suspendarea plății pensiei sau ajutorului social, plata se reia cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care pensionarul sau beneficiarul de ajutor social a fost eliberat.

Cînd încetează celelalte cauze de suspendare, plata pensiei sau a ajutorului social se reia cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit încetarea cauzei de suspendare.

Pensionării cu pensii integrale pentru limita de vîrsta, precum și pensionării cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri și ale altor organe competente, strict necesari unităților, mentinuti sau reincadrati în munca în funcții admise la cumul, au dreptul, pe timpul cît lucrează, sa primească, pe lîngă salariu, și 50 la suta din pensie, dar nu mai puțin de 500 lei.

Prevederile alin. 1 se aplică celor care se pensionează în condițiile art. 7 lit. b, numai după împlinirea virstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile.

Ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale sfaturilor populare regionale și ale orașelor București și Constanta stabilesc meseriile și funcțiile în care se admite cumulul pensiei cu salariul.

Pensionării prevăzuți la art. 59 alin. 1 și 2 primesc, pe lîngă salariu, și pensia în întregime pe timpul cît sînt angajați:

a) în posturi cu pînă la 1/2 norma inclusiv;

b) cu contracte de muncă pe durata determinata de pînă la 4 luni în cursul unui an calendaristic;

c) la persoane fizice, cooperative agricole de producție și case de ajutor reciproc.

De asemenea, beneficiază de pensie în întregime, pe lîngă salariu, și alte categorii de angajați, necesari organizațiilor socialiste, stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri, indiferent de felul pensiei.

Pensionării de invaliditate de gradul III vor primi, pe timpul cît sînt angajați, pe lîngă salariu, și pensia în întregime, fără ca acestea împreună să poată depăși salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate.

În cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia ori numai salariul tarifar depășesc salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspenda, după caz. Salariul tarifar în vigoare este cel din luna pentru care se face plata.

Pensionării de invaliditate gradul I și II care au recomandarea organelor de expertiza medicală și recuperare a capacității de muncă pentru prestarea unei activități cu caracter reconfortant vor primi, pe timpul cît sînt încadrați în munca, pensia în întregime.

Persoanele care dovedesc cu acte ca au cotizat la fostele asigurări sociale în alta calitate decît aceea de angajat și îndeplinesc condițiile de vîrsta și vechime în munca pot fi înscrise la pensie pentru limita de vîrsta, ca și angajații, numai dacă în ultimii 10 ani de activitate au lucrat ca angajați.

Cei care au o vechime în munca de cel puțin 25 ani bărbații și 20 ani femeile, dar nu au lucrat cel puțin 10 ani ca angajați au drept la o pensie de 500 lei lunar.

Cei care au o vechime în munca mai mica de 25 ani bărbații și 20 ani femeile, dar nu mai puțin de 10 ani și nu îndeplinesc condiția de vechime ca angajați, prevăzută la alin. 1, au dreptul la o pensie calculată din pensia de 500 lei, proporțional cu vechimea dovedită, fără a putea fi mai mica de 350 lei lunar.

Urmașii celor prevăzuți la alin. 1-3 inclusiv au drept la pensie de urmaș în condițiile prezentei legi.

Cei care au o vechime în munca de 25 ani bărbații și 20 ani femeile, pensionați pentru timpul cotizat la fostele asigurări sociale în alta calitate decît aceea de angajat și au lucrat după pensionare cel puțin 10 ani ca angajați, pot cere stabilirea unei pensii pentru limita de vîrsta, folosind ca baza de calcul media salariilor tarifare lunare din 5 ani de activitate consecutiva din ultimii 10 ani.

Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decît salariul tarifar pe baza căruia aceasta a fost calculată.

Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie, cu excepția celor prevăzuți la art. 48 alin. 5.

Persoanele îndreptățite la mai multe pensii pot opta oricînd pentru una din ele, chiar după ce s-a stabilit un drept la pensie.

Pensia și ajutorul social nu sînt impozabile.

Cererile în fața oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie sau ajutor social, precum și toate actele de procedurale în legătură cu aceste drepturi sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.

Pensia și ajutorul social se plătesc cu începere de la data desfacerii contractului de muncă, data încetării plății ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă sau data decesului susținătorului, după caz, dacă cererea împreună cu toate actele necesare a fost depusa la organele de prevederi sociale în termen de cel mult trei luni de la ivirea acestor situații.

Dacă cererea împreună cu toate actele necesare nu a fost depusa în termenul prevăzut la alin. 1, pensia și ajutorul social se plătesc cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele a fost depusa la organele de prevederi sociale.

Pensia pentru limita de vîrsta pentru cei cărora nu li s-a desfăcut contractul de muncă se plătește cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la organele de prevederi sociale.

Pensia și ajutorul social se plătesc titularului sau mandatarului acestuia împuternicit cu procura ori se depun, la cererea titularului și pe numele sau, la C.E.C.

În cazul în care titularul are capacitate de exercițiu restrînsa sau este lipsit de capacitate, plata se face părintelui, tutorelui sau curatorului sau, după caz.

Contractul de muncă al angajaților pensionați la cererea unității se desface pe data înscrierii la pensie. Nedesfacerea contractului de muncă atrage anularea deciziei de pensionare.

Pe data înscrierii la pensie se poate desface și contractul de muncă al celor pensionați la cererea lor.

Contractul de muncă al angajaților care sînt și pensionari pentru limita de vîrsta și al celor cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri sau ale altor organe competente poate fi desfăcut oricînd.

Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajaților. Aceasta contribuție este de 2 la suta din salariul tarifar lunar de încadrare și se vărsa prin unități, într-un cont special al Uniunii Generale a Sindicatelor, la Banca Naționala a Republicii Socialiste România.

Contribuția nu se retine pe timpul cît angajatul se afla în incapacitate temporară de muncă, în concediu de studii sau în concediu fără plata, dacă aceste concedii nu depășesc 30 zile într-un an calendaristic. Aceste perioade se considera însă ca perioade de contribuție. Contribuția nu se retine nici pe timpul concediilor fără plata mai mari de 30 zile, însă acest timp nu se considera perioada de contribuție.

Banca Naționala a Republicii Socialiste România va plati, la sumele depuse, o dobinda anuală de 1,5 la suta cu care se întregește fondul pentru pensia suplimentară.

Au dreptul la pensie suplimentară pensionării și beneficiarii de ajutor social din cadrul asigurărilor sociale de stat care au contribuit, în timpul activității salariate, la fondul pentru pensia suplimentară.

De asemenea, au dreptul la pensie suplimentară pensionării urmași, dacă sustinatorul decedat a contribuit la fondul de pensii.

Cuantumul pensiei suplimentare pentru cei care au contribuit cel puțin 20 ani la fondul acestei pensii este de 16 la suta din salariul tarifar folosit la calcularea pensiei de asigurări sociale.

Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puțin de 20 ani, pensia suplimentară se stabilește astfel:
-------------------------------------------------------
|
Timpul cît s-a
| % din salariul tarifar |
|
contribuit la fondul
| folosit la calcularea
|
|
de pensii
| pensiei de asigurări
|
|
|
sociale
|
|------------------------------|------------------------|
| între 10 și 20 ani
|
14
|
| între
8 și 10 ani inclusiv
|
12
|
| între
5 și
8 ani inclusiv
|
10
|
| între
2 și
5 ani inclusiv
|
7
|
| de la
1 la
2 ani inclusiv
|
5
|
-------------------------------------------------------

Pentru beneficiarii de ajutor social pentru limita de vîrsta, pensia suplimentară se calculează pe baza mediei salariilor tarifare lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutiva. Pentru beneficiarii de ajutor social invalizi care au lucrat mai puțin de 5 ani, pensia suplimentară se stabilește pe baza mediei salariilor tarifare lunare din perioada de activitate.

Angajații care pînă la data pensionării au contribuit mai puțin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară nu au drept la aceasta pensie. Fac excepție pensionării de invaliditate, beneficiarii de ajutor social invalizi, pensionării urmași și beneficiarii de ajutor social urmași care vor primi pensia suplimentară calculată în procentul prevăzut pentru 1-2 ani de contribuție.

Celor prevăzuți la alin. 4, care nu au drept la pensie suplimentară, li se vor restitui sumele plătite cu titlu de contribuție.

Angajații care au împlinit limita de vîrsta sau sînt invalizi și au încetat activitatea fără a putea fi înscriși la pensie sau ajutor social, deoarece nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, au drept la pensie suplimentară dacă au contribuit cel puțin 12 luni. În aceste situații baza de calcul a pensiei suplimentare va fi cea prevăzută la alin. 3.

Pensia suplimentară se stabilește de către organele și cu procedura prevăzută pentru pensia de asigurări sociale.

Pensia suplimentară se plătește deosebit de pensia de asigurări sociale și de ajutorul social, indiferent de cuantumul acestora din urma.

Prevederile din prezenta lege referitoare la plata și recalcularea pensiilor, precum și cele referitoare la cumul, pierderea dreptului de pensie sau suspendarea plății acesteia, se aplică în mod corespunzător și la pensiile suplimentare.

Pensionării și beneficiarii de ajutor social ale căror pensii sau ajutoare sociale sînt egale sau mai mici decît cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul I pentru accident de muncă sau boala profesională, precum și membrii de familie ai acestora, au dreptul, în mod gratuit, la asistența medicală, medicamente și materiale sanitare și pentru tratamentul ambulatoriu.

Pensionării și beneficiarii de ajutor social prevăzuți la alin. 1 primesc, în contul asigurărilor sociale, asistența medicală, întreținere, medicamente și materiale sanitare necesare pe tot timpul internării în sanatoriile balneare, inclusiv costul transportului.

Cererile de pensie sau ajutor social, precum și contestațiile introduse înainte de 1 ianuarie 1967, nerezolvate pînă la această dată, vor fi soluționate după normele legale în vigoare la data cererii.

Cu începere de la 1 ianuarie, pensionării și beneficiarii de ajutor social prevăzuți la alin. 1 vor primi drepturile majorate potrivit

hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 2361 din 25 octombrie 1966

și instrucțiunilor de aplicare.

Cererile de pensie sau ajutor social introduse după data de 1 ianuarie 1967 se soluționează potrivit dispozițiilor legii noi, chiar dacă plata acestor drepturi se face și pentru perioade anterioare datei de 1 ianuarie 1967.

Pensionării pentru limita de vîrsta, pensionării de invaliditate și beneficiarii de ajutor social aflați în plata la 31 decembrie 1966 pot cere după 1 ianuarie 1967 recalcularea pensiei prin adăugarea unor perioade de vechime în munca care, conform legislației în vigoare, pînă la acea data nu le-au fost luate în considerare și care, potrivit noii legi, constituie vechime în munca.

De prevederile alin. 1 beneficiază și pensionării urmași ai căror sustinatori decedati au avut perioade de vechime care nu le-au fost luate în considerare la stabilirea pensiei.

Recalcularea drepturilor prin adăugarea vechimii prevăzute la alin. 1 și 2 se va face pe baza salariului folosit la pensionare, sau mediei salariilor din ultimele 12 luni de activitate, pentru beneficiarii de ajutor social.

Pentru fiecare an ce depășește vechimea cerută la acordarea pensiei integrale pentru limita de vîrsta se acordă un procent suplimentar de 1 la suta din salariul tarifar.

Plata pensiei astfel recalculata se face de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele la organele de prevederi sociale. De la aceeași dată se acordă pensia recalculata și celor care au actele de vechime la dosarul de pensie.

Pensionarilor pentru limita de vîrsta și pensionarilor de invaliditate aflați în plata la 31 decembrie 1966 care cer adăugarea unor perioade de vechime în munca prestată după pensionare, dar anterior datei de 1 ianuarie 1967 li se va recalcula pensia în raport de noua vechime, potrivit prevederilor art. 83.

Pensionării urmași ai celor prevăzuți la alin. 1 beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechimea în munca realizată de sustinatori după pensionare, în condițiile arătate la alin. 1.

Pensionarilor de invaliditate aflați în plata la 31 decembrie 1966 cărora li se schimba gradul de invaliditate după această dată li se vor stabili drepturile corespunzătoare noului grad de invaliditate potrivit prevederilor din prezenta lege.

Pensionarilor de invaliditate aflați în plata la 31 decembrie 1966 care solicită, după 1 ianuarie 1967, acordarea cuantumului pensiei pentru limita de vîrsta sau transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limita de vîrsta li se vor stabili drepturile potrivit dispozițiilor din prezenta lege.

Urmașii pensionarilor decedati pînă la 1 ianuarie 1967 au drept la pensie de urmaș stabilită potrivit legislației în vigoare pînă la acea data. Pensia de urmaș astfel stabilită se majorează cu procentele prevăzute de

hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2361/1966 .

Urmașii pensionarilor aflați în plata la 31 decembrie 1966 și care au decedat după această dată au drept la pensie de urmaș stabilită potrivit prevederilor din prezenta lege. Baza de calcul a pensiei de urmaș va fi pensia susținătorului decedat, majorată conform

hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 2361/1966 , dacă a fost pensionar pentru limita de vîrsta sau de invaliditate gradul I; în cazul cînd acesta a fost pensionar de invaliditate de gradul II sau III, baza de calcul va fi pensia de invaliditate de gradul I.

Cei care au pierdut dreptul la pensie sau ajutor social în baza legislației în vigoare pînă la 31 decembrie 1966 și îndeplinesc condițiile din prezenta lege pot cere pensie sau ajutor social după 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel:

a) cei care au avut calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social vor fi repuși în drepturi; pensia acestora se va recalcula potrivit actelor normative privitoare la pensii intervenite de la data pierderii dreptului și pînă la 31 decembrie 1966. Pensia recalculata se va majoră cu procentele prevăzute de

hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2361/1966 ;

b) pensionării de invaliditate și beneficiarii de ajutor social de invaliditate, dintre cei prevăzuți la lit. a, vor fi repuși în drepturi dacă vor fi încadrați într-un grad de invaliditate, considerindu-se ca au îndeplinită condiția de vechime în raport cu vîrsta. Cei care, potrivit prevederilor legislației în vigoare pînă la 31 decembrie 1966, sînt nerevizuibili vor beneficia de pensia de invaliditate corespunzătoare gradului de invaliditate ce rezultă din ultima decizie.

Cei care nu au avut calitatea de pensionari sau de beneficiari de ajutor social vor primi drepturile stabilite potrivit prezentei legi.

Pensionarilor și beneficiarilor de ajutor social prevăzuți la alin. 1 lit. a, cărora nu li s-au luat în considerare anumite perioade de vechime care, potrivit legii, constituie vechime în munca, precum și celor care au realizat o vechime în munca după pierderea drepturilor li se vor adauga, la cerere, aceste perioade potrivit prevederilor art. 83.

Dispozițiile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 1967.

Pe aceeași dată se abroga

Decretul nr. 292 din 30 iulie 1959 , astfel cum a fost modificat și completat prin Decretul nr. 878 din 20 noiembrie 1962, precum și regulamentul de aplicare aprobat prin

hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1081 din 31 iulie 1959 , modificat și completat prin

hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 1173 din 20 noiembrie 1962 .