Decizie · Guvernul

Decizia nr. 174/2001

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit și a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar

prezumat în vigoare

Data actului
23 mai 2001
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 576 din 14 septembrie 2001
Citat de
1 act
Citează
5 acte
Structură
2 articole · 9.939 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OG nr. 73/1999 27 august 1999 (prevederi anume) privind impozitul pe venit

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Gabriela Ghita - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

privind impozitul pe venit și ale

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000

privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar, excepție ridicată de Marius Brumusescu în Dosarul nr. 14.982/2000 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 mai 2001 în prezenta părților și a reprezentantului Ministerului Public și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 23 mai 2001.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 4 decembrie 2000, pronunțată în Dosarul nr. 14.982/2000, Judecătoria Sectorului 5 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

privind impozitul pe venit și ale

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000

privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar, excepție ridicată de Marius Brumusescu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

privind impozitul pe venit încalcă prevederile art. 72 alin. (1) și alin. (3) lit. r), ale art. 107 alin. (3), ale art. 114 alin. (1) și ale art. 117 alin. (2) din Constituție, deoarece "Guvernul nu putea aduce modificări unei legi organice, în speta

Legii nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, din care au fost abrogate prevederile art. 9 lit. c) referitoare la reduceri sau scutiri de impozit pe venit și ale art. 10 referitoare la reducerea impozitului pe venit". De asemenea, se mai susține ca

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000

privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar contravine art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor.

Judecătoria Sectorului 5 București, exprimandu-și opinia, considera ca fiind "admisibilă excepția de neconstituționalitate".

Potrivit dispozițiilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca prevederile

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

și ale

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000

nu contravin dispozițiilor art. 72 alin. (1) și alin. (3) lit. r), ale art. 114 alin. (1), ale art. 107 alin. (3), ale art. 117 alin. (2) și, respectiv, ale art. 15 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

privind impozitul pe venit (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) și dispozițiile

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000

privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 22 septembrie 2000). Aceste dispoziții au următorul conținut:

-

Articolul 86

liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 : "Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se abroga: [...]

- prevederile art. 9 lit. c) referitoare la reduceri sau scutiri de impozit pe venit și ale

art. 10 referitoare la reducerea impozitului pe venit din Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995;";

-

Articolul 3

din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 : "Plățile compensatorii și ajutoarele prevăzute la art. 1, plătite începând de la data de 1 ianuarie 2000, nu sunt supuse globalizarii."

Autorul excepției susține ca dispozițiile

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

contravin următoarelor prevederi constituționale:

- Art. 72 alin. (1) și alin. (3) lit. r): "(1) Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. [...]

(3) Prin lege organică se reglementează: [...]

r) celelalte domenii pentru care, în Constituție, se prevede adoptarea de legi organice.";

- Art. 107 alin. (3): "Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta.";

- Art. 114 alin. (1): "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.";

- Art. 117 alin. (2): "Structura sistemului național de apărare, organizarea armatei, pregătirea populației, a economiei și a teritoriului pentru apărare, precum și statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică."

În ceea ce privește dispozițiile

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000

autorul excepției susține ca acestea încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile".

I. Examinând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999 , prin raportare la prevederile art. 72 alin. (1) și alin. (3) lit. r), ale art. 107 alin. (3), ale art. 114 alin. (1) și ale art. 117 alin. (2) din Constituție, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată.

Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

privind impozitul pe venit, prin care se abroga prevederile art. 9 lit. c) și ale

art. 10 din Legea nr. 80/1995 , a fost emisă în temeiul art. 107 alin. (1) și (3) din Constituție și al

art. 1 lit. D pct. 13 din Legea nr. 140/1999

privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Prin aceasta ordonanța se reglementează aspecte ce țin de domeniul fiscal, care nu intră în sfera de reglementare a legilor organice în condițiile art. 72 alin. (3) și ale art. 117 alin. (2) din Constituție. Faptul ca prin art. 86 liniuța a noua din ordonanța se abroga unele prevederi de natura fiscală din

Legea nr. 80/1995

privind Statutul cadrelor militare nu poate fi interpretat în sensul emiterii de către Guvern a unei ordonanțe într-un domeniu ce face obiectul legilor organice, întrucât domeniul de reglementare este exclusiv fiscal, și anume impozitul pe venit, iar nu statutul cadrelor militare, astfel cum susține autorul excepției.

II. Analizând critica de neconstituționalitate a prevederilor

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 , Curtea retine ca, în ipoteza în care aceste prevederi legale ar fi declarate neconstituționale, prin admiterea excepției de neconstituționalitate, consecința ar fi aceea ca ele ar deveni inaplicabile. În speta însă o asemenea decizie a Curții ar contraveni intereselor autorului excepției, deoarece acesta nu s-ar mai putea prevala de dispozițiile legale criticate, dar a căror aplicare o solicita. Asa fiind, rezultă ca sub acest aspect excepția de neconstituționalitate este inadmisibila.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 86 liniuța a noua din Ordonanța Guvernului nr. 73/1999

privind impozitul pe venit și ale

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000

privind modul de stabilire a plăților compensatorii și a ajutoarelor care se acordă personalului militar, excepție ridicată de Marius Brumusescu în Dosarul nr. 14.982/2000 al Judecătoriei Sectorului 5 București.

2. Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 136/2000 , excepție invocată de același autor în același dosar.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 mai 2001.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.