Decizia nr. 932/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Luiza Jenica Enache și Maria Ichim în Dosarul nr. 1.409/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

La apelul nominal răspunde Luiza Jenica Enache, asistată de avocat Mihaela Catea, cu împuternicire avocațială depusă în ședință, precum și Maria Ichim, reprezentată de același avocat, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, apărătorul autorilor excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia deoarece textele criticate instituie discriminări în ceea ce privește atât momentul, cât și efectele exercitării căii de atac împotriva încheierilor asupra suspendării procesului civil. Depune Sentința civilă nr. 7.007 din 4 mai 2007 a Judecătoriei Sectorului 1 București și Decizia civilă nr. 1.080A din 27 septembrie 2007 a Tribunalului București - Secția a III-a civilă, arătând că instanța de judecată în mod nejustificat nu a suspendat cauza în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, iar împotriva acestei soluții nu poate face recurs în mod separat.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată întrucât partea nemulțumită poate exercita calea de atac odată cu fondul.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.409/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Luiza Jenica Enache și Maria Ichim, pârâte într-o cauză având ca obiect soluționarea unei acțiuni în constatare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale întrucât îi privează de posibilitatea de a ataca cu recurs, în mod separat, încheierea prin care li s-a respins cererea de suspendare a procesului.

Judecătoria Sectorului 1 București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece soluția reglementată prin textul de lege atacat a fost prevăzută de legiuitor pentru a nu permite tergiversarea de către părți a soluționării cauzei.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prin referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece textul criticat nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite, pentru asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești, făcând referire și la jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 244^1 din Codul de procedură civilă, cu următorul cuprins:

"Asupra suspendării judecării procesului, instanța se va pronunța prin încheiere care poate fi atacată cu recurs în mod separat, cu excepția celor pronunțate în recurs.

Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligativitatea respectării Constituției, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind egalitatea și la ale art. 20 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitoare la egalitate.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 865 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 244^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă - raportate la aceleași prevederi din Constituție și din actele internaționale ca și cele invocate în cauza de față -, constatând că textul criticat nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit - constând în aceea că numai încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății poate fi atacată cu recurs separat, în vreme ce încheierea prin care s-a respins cererea de suspendare poate fi atacată doar o dată cu fondul - fiind condiționat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite, ambele fiind determinate de asigurarea celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Totodată, chiar dacă încheierea de respingere a cererii de suspendare nu poate fi atacată cu recurs separat, ea poate fi atacată odată cu fondul, potrivit prevederilor art. 282 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care constituie reglementarea de drept comun în materie.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, soluția și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Totodată, Curtea reține că susținerile autorilor excepției, referitoare la faptul că instanța de judecată în mod greșit nu a suspendat cauza, în baza art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, nu pot fi primite întrucât acestea reprezintă aspecte de aplicare a legii, ce intră în competența instanțelor de judecată, eventualele erori putând fi remediate prin intermediul căilor de atac.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 244^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Luiza Jenica Enache și Maria Ichim în Dosarul nr. 1.409/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2007.