Decretul nr. 141/1967

După condițiile în care și-au desfășurat activitatea, militarii beneficiază de următoarele sporuri de vechime în serviciu:

a) un spor egal cu timpul servit ca militar în unități ce fac parte din compunerea armatei operative în timp de război; perioadele de război pentru care se acordă acest spor se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Același spor se va putea acorda și pentru unele activități care impun militarilor eforturi deosebite și care vor fi stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri;

b) un spor egal cu jumătate sau un sfert din timpul servit ca militar în activități sau locuri de muncă ce se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Vechimea în munca ca angajat se va lua în considerare, cu sporurile corespunzătoare, potrivit legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Pensia de serviciu se acordă militarilor care la data iesirii din cadrele permanente au cel puțin 25 ani vechime în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, și au împlinit vîrsta de 52 ani.

Pentru militarii care au servit cel puțin 15 ani ca personal navigant de aviatie, pensia de serviciu se acordă dacă la data iesirii din cadrele permanente îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. 1 și au împlinit vîrsta de 50 ani.

Pensia de serviciu pentru 25 ani vechime în serviciu se stabilește în procente din solda lunară, după cum urmează:

Solda lunară (lei)

Pensia în procente din solda lunară

Cuantumul minim al pensiei (lei)

pînă la 800

90

-

de la 801 la 900

85

720

de la 901 la 1200

80

765

de la 1201 la 1600

75

960

de la 1601 la 2000

70

1120

de la 2001 la 2800

65

1400

peste 2800

60

1820

La procentele de mai sus se adauga, proporțional cu anii serviti în condițiile prevăzute la art. 6, următoarele sporuri procentuale:

- 1 la suta din solda lunară pentru fiecare an efectiv servit în situația prevăzută de art. 6 alin. 1 lit. a;

- 0,5 la suta din solda lunară pentru fiecare an efectiv servit în activitățile sau locurile de muncă, pentru care se acordă un spor de timp egal cu jumătate din timpul servit în aceste situații;

- 0,25 la suta din solda lunară pentru fiecare an efectiv servit în activitățile sau locurile de muncă, pentru care se acordă un spor de timp egal cu un sfert din timpul servit în aceste situații.

Pentru fiecare an de vechime în serviciu peste vechimea de 25 ani se acordă un procent suplimentar de 1 la suta aplicat la solda lunară.

Militarii care sînt trecuți în rezerva ca urmare a implinirii limitei de vîrsta în grad, precum și pentru motive determinate de nevoile Ministerului Forțelor Armate, respectiv Ministerului Afacerilor Interne, înainte de împlinirea virstei cerute pentru acordarea pensiei de serviciu și care la data iesirii din cadrele permanente au 25 ani efectivi în serviciu, din care 15 ani efectivi ca militar, au dreptul la pensie de serviciu în procent de 85 la suta din cuantumul pensiei calculat potrivit prevederilor prezentului decret.

La împlinirea virstei cerute pentru pensia de serviciu, pensia se va acorda în procent de 100 la suta din cuantumul ce rezultă din calcul.

Militarii care la data iesirii din cadrele permanente au cel puțin 20 ani efectivi în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar, au drept la pensie de serviciu dacă se afla în una din următoarele situații:

a) au fost trecuți în rezerva sau direct în retragere, ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar activ ori ca urmare a unei afecțiuni a organismului neprevăzute în baremul medical și datorită căreia nu pot îndeplini funcții corespunzătoare gradelor pe care le-au avut și specialitatii militare din care fac parte;

b) au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă după data iesirii din cadrele permanente;

c) au împlinit vîrsta de 57 ani;

d) alte situații ce se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Pentru cei care au o vechime în serviciu mai mica de 25 ani pensia se calculează proporțional cu numărul anilor de serviciu.

Au drept la pensie de invaliditate cei care au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă.

Invaliditatile care dau drept la pensie sînt de trei grade, în raport cu incapacitatea de muncă și anume:

a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă și nevoia de îngrijire și supraveghere a invalidului de către altă persoană;

b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacității de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se servi fără ajutorul altei persoane;

c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea parțială a capacității de muncă.

Prin accident în serviciu, în sensul prezentului decret, se înțelege vătămarea violenta a organismului, precum și intoxicatia acuta profesională, care provoacă invaliditate ori deces, survenite în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu.

Se considera accident în serviciu, în sensul prezentului decret, și cel survenit în timpul deplasarii de la domiciliu spre unitatea militară sau spre locul unde executa o misiune și de la acestea spre domiciliu, dacă accidentul s-a produs în perioada de timp necesară pentru deplasare.

Prin boala contractată ori agravată în timpul și din cauza serviciului militar se înțelege boala care provoacă invaliditate ori deces, survenită în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu sau ca urmare a condițiilor în care se executa serviciul.

Pensia de invaliditate cauzată de accident în afară serviciului sau de o boala contractată în timpul dar nu din cauza serviciului militar se acordă numai dacă invaliditatea a survenit în timpul cînd militarul s-a aflat în cadrele permanente, precum și în termen de 90 zile de la ieșirea din cadrele permanente.

Pensia se acordă și în cazul în care invaliditatea s-a ivit în termen de un an de la ieșirea din cadrele permanente, dacă invaliditatea este consecința unui accident sau boli survenite în timpul cînd se afla în cadrele permanente.

Pensionării de invaliditate de gradul I au dreptul, în afară de pensie, la o indemnizație pentru îngrijire de 300 lei lunar.

De indemnizația prevăzută la alin. precedent beneficiază și cei care, avînd o invaliditate de gradul I, primesc cuantumul pensiei de serviciu.

Pensionării de invaliditate sînt supuși revizuirii medicale periodice în ceea ce privește capacitatea lor de muncă, cu excepția celor care:

a) prezintă invaliditati ireversibile;

b) au împlinit vîrsta de 52 ani, bărbații și 50 ani, femeile;

c) au împlinit vîrsta cerută pentru acordarea pensiei de serviciu, dacă pensionarea acestora se face la virste mai mici de 52 ani, bărbații și 50 ani, femeile.

Pensionării de invaliditate pot cere revizuirea medicală ori de cîte ori starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau s-a agravat.

Invalizii de orice grad, care la data iesirii din cadrele permanente au vechimea în serviciu de cel puțin 20 ani, au dreptul la cuantumul pensiei de serviciu.

De dispozițiile alin. 1 beneficiază atît cei care au calitatea de pensionari de invaliditate, cît și cei care solicită înscrierea la pensie.

Pensionării de invaliditate care primesc cuantumul pensiei de serviciu, precum și cei prevăzuți la art. 10, lit. b rămîn supuși revizuirii medicale, cu excepția celor prevăzuți la art. 20 alin. 1.

Cuantumul pensiei de serviciu se acordă din oficiu ori de cîte ori acesta este mai avantajos.

Au drept la pensie de urmaș membrii de familie și anume: copiii, sotia, soțul, părinții, frații și surorile, în condițiile prevăzute pentru fiecare în parte.

Membrii de familie au drept la pensie de urmaș numai dacă cel decedat era pensionar sau dacă la data decesului îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.

Dacă cel decedat nu era pensionar, dar îndeplinea condițiile de vechime în serviciu prevăzute la art. 10, membrii de familie au drept la pensie de urmaș indiferent de data cînd a survenit decesul susținătorului.

Copiii au drept la pensie de urmaș:

a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani;

b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a, pe toată durata invaliditatii.

În cazul decesului unuia dintre părinți, copiii au drept la pensie de urmaș, chiar dacă părintele rămas în viața se afla în munca.

Sotia sau soțul are drept la pensie de urmaș, dacă:

a) a împlinit vîrsta de 55 ani, sotia și 60 ani, soțul, pe tot timpul vieții;

b) la data decesului unuia dintre soți, soțul supraviețuitor are unul sau mai mulți copii, pînă cînd copiii împlinesc vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani, ori pînă la căsătoria sau decesul lor, înainte de împlinirea acestor virste;

c) se afla în stare de invaliditate de orice grad, pe toată durata invaliditatii.

De asemenea, sotia are drept la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, dacă:

a) a împlinit vîrsta de 50 ani și a născut, pînă la data decesului susținătorului, 5 sau mai mulți copii;

b) a împlinit vîrsta de 50 ani și are cel puțin 20 ani de căsătorie cu soțul decedat; dacă are între 15 și 20 ani de căsătorie, are drept la pensie la împlinirea aceleiași virste, însă pensia se calculează proporțional cu anii de căsătorie.

Sotia sau soțul are drept la pensie de urmaș dacă la data cererii de pensie nu este încadrată în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

Sotia sau soțul care nu îndeplinește condițiile prevăzute la alin. 1 și 2 are drept la pensie de urmaș pînă la încadrarea în munca, dar nu mai mult de 6 luni de la decesul susținătorului; sotia care nu se încadrează în munca după expirarea acestui termen va beneficia de 50 la suta din cuantumul pensiei de urmaș, dar nu mai mult de 2 ani. Dacă la data decesului soțului are vîrsta de cel puțin 40 ani și a conviețuit cu acesta minimum 10 ani, după expirarea celor 6 luni va beneficia de 50 la suta din pensia de urmaș pînă la încadrarea în munca sau pînă la îndeplinirea condițiilor de pensionare.

Părintele are drept la pensie de urmaș, dacă:

a) a împlinit vîrsta de 60 ani, tatăl sau 55 ani, mama, pe tot timpul vieții;

b) a devenit invalid de orice grad, pe toată durata invaliditatii.

Părinții au drept la pensie de urmaș dacă la data cererii nu sînt încadrați în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

Frații și surorile au drept la pensie de urmaș:

a) pînă la vîrsta de 16 ani sau, dacă continua studiile, pînă la terminarea acestora, fără a depăși vîrsta de 25 ani;

b) dacă s-au aflat în stare de invaliditate de orice grad înainte de împlinirea virstelor arătate la lit. a, pe toată durata invaliditatii.

Frații și surorile au drept la pensie de urmaș dacă la data cererii de pensie sînt orfani de ambii părinți. În cazul ca au părinți în viața, pensia se acordă numai dacă aceștia nu primesc pensie, nu sînt încadrați în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

În cazul cînd sotia sau soțul supraviețuitor ori unul din părinții decedatului nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 24 sau 25, beneficiază de pensie de urmaș pe tot timpul cît nu sînt încadrați în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu, dacă vreuna din aceste persoane îngrijește unul sau mai mulți copii, frați sau surori ai decedatului care nu au împlinit vîrsta de 16 ani, pînă la împlinirea acestei virste ori pînă la căsătoria sau decesul lor, intervenite înainte de împlinirea virstei menționate mai sus.

Prevederile alin. 1 se aplică soțului supraviețuitor numai în cazul în care acesta îngrijește unul sau mai mulți copii din alta căsătorie ori frați sau surori ai soțului decedat.

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luindu-se ca baza de calcul:

a) pensia susținătorului decedat, dacă era pensionar. În cazul cînd cel decedat era pensionar de invaliditate de gradul II sau III, se va lua ca baza de calcul pensia de invaliditate de gradul I, diferențiată după cauza care a determinat înscrierea la pensie a susținătorului decedat;

b) pensia de serviciu ce s-ar fi cuvenit susținătorului decedat;

c) pensia corespunzătoare gradului I de invaliditate ce s-ar fi cuvenit celui decedat, diferențiată după cauza care a provocat decesul.

În cazul cînd celui decedat i se cuveneau sau i s-ar fi cuvenit mai multe pensii din cele prevăzute la alin. 1, se va lua ca baza de calcul, din oficiu, pensia cea mai avantajoasă.

Pentru stabilirea pensiei de urmaș cuvenită copiilor orfani de ambii părinți se vor lua ca baza de calcul pensiile cumulate ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinților decedati. În acest caz se vor lua în considerare pensiile cele mai avantajoase ce se cuveneau sau s-ar fi cuvenit părinților, după normele prevăzute la alin. 1 și 2.

Asupra bazei de calcul se aplică unul din următoarele procente:

Procente

Numărul urmașilor cu drept la pensie

100

pentru 3 sau mai mulți

75

pentru 2

50

pentru 1

Militarii care în ultima perioadă a activității lor, înainte de pensionare, au continuitate îndelungată în cadrele permanente ale Ministerului Forțelor Armate sau Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de un spor la pensiile stabilite, în următoarele procente:

a) 4 la suta pentru cei care au o continuitate în serviciu de 10-15 ani;

b) 7 la suta pentru cei care au o continuitate în serviciu de 15-20 ani;

c) 10 la suta pentru cei care au o continuitate în serviciu de 20 ani sau mai mare.

Militarii care au drept la pensie pentru vechime în serviciu mai mica de 25 ani nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. 1.

Prin continuitate în serviciu se înțelege activitatea neîntreruptă în cadrele permanente ale Ministerului Forțelor Armate și Ministerului Afacerilor Interne.

De asemenea, se considera ca exista aceeași continuitate în sensul prezentului decret și în cazul în care militarul a fost chemat în cadrele permanente dintr-o funcție civilă sau a fost rechemat în cadrele permanente după o perioadă de timp de la trecerea în rezerva. Timpul de muncă prestat înainte de chemarea sau rechemarea în cadrele permanente se considera continuitate în serviciu potrivit normelor privitoare la continuitatea în munca în aceeași unitate, stabilite prin Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară.

Solda care se ia ca baza de calcul la stabilirea pensiei este media soldelor lunare din 5 ani de serviciu consecutivi, la alegerea militarului, din ultimii 15 ani premergatori iesirii din cadrele permanente.

La media soldelor lunare prevăzute de alin. 1 se va lua în calcul solda gradului pe care îl are militarul la data iesirii din cadrele permanente.

Pilotii de pe avioanele supersonice care au servit 15 ani efectivi ca personal navigant de aviatie, pentru calculul mediei soldelor lunare își pot alege 5 ani de serviciu consecutivi din ultimii 20 ani premergatori iesirii din cadrele permanente.

Dacă în ultimii 15, respectiv 20 ani, prevăzuți la alin. precedente, militarul a servit mai puțin de 5 ani în cadrele permanente, baza de calcul a pensiei este media soldelor lunare din perioada efectiv servita.

Soldele care se iau ca baza de calcul pentru stabilirea mediei soldelor lunare sînt cele în vigoare la data cererii de pensionare.

În solda lunară care se ia ca baza la stabilirea pensiei se cuprind și sporurile acordate pentru condiții de muncă vătămătoare, grele și periculoase, primele personalului navigant, tehnic de aviatie și parasutistilor, primele de ambarcare și scufundare, precum și alte prime, sporuri și indemnizații ce se vor stabili prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Împotriva deciziilor date de organele de pensii prevăzute la articolul precedent se poate face contestație în termen de 90 zile de la comunicarea lor, la comisia de contestație ce se va constitui în acest scop în cadrul Ministerului Forțelor Armate, respectiv Ministerului Afacerilor Interne.

Deciziile organelor de pensii necontestate în termen, precum și cele ale comisiilor de contestație sînt definitive.

Comisia de contestație se numește prin ordinul ministrului forțelor armate, respectiv al ministrului afacerilor interne, și va avea următoarea componenta:

- un ofițer superior de justiție, ca președinte;

- doi ofițeri superiori, ca membri;

- un ofițer de la organul de pensii, ca secretar.

Președintele și membrii comisiei de contestație vor avea cîte un supleant, care vor fi numiți în aceleași condiții.

Încadrarea în grade de invaliditate se face prin decizii date de comisiile de expertiza medico-militare.

Împotriva deciziilor date de comisiile prevăzute la alin. 1 se poate face contestație, în termen de 60 zile de la comunicarea acestora, la comisia centrala de expertiza medico-militară din Ministerul Forțelor Armate, respectiv Ministerul Afacerilor Interne.

Normele de organizare și funcționare a comisiilor de expertiza medico-militare se stabilesc prin instrucțiuni comune ale ministrului forțelor armate și ale ministrului afacerilor interne.

Sumele plătite fără temei cu titlu de pensie, sau alte drepturi aferente, se recuperează de la cei care le-au primit.

În cazul în care sumele plătite fără temei nu pot fi recuperate de la aceștia, cei care se fac vinovați de producerea daunei vor fi ținuți răspunzători, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Recuperarea de la pensionari a sumelor plătite fără temei se face pe baza deciziei date de organul de pensii al Ministerului Forțelor Armate, respectiv al Ministerului Afacerilor Interne, care constituie titlu executoriu. Decizia se comunică celui în cauza și poate fi atacată în condițiile art. 33-34, contestația suspendind executarea pînă la soluționarea ei definitivă.

Dreptul de a se cere restituirea sumelor plătite fără temei pensionarilor se prescrie în termen de 12 luni de la data efectuării plății.

În caz de deces al pensionarului, sumele rămase nerecuperate nu se mai urmăresc.

Pensionării militari cu pensie de serviciu, precum și militarii cu drept la pensie de serviciu, care după data iesirii din cadrele permanente s-au încadrat în munca, au dreptul la recalcularea pensiei militare, tinindu-se seama de timpul muncit după această dată.

De asemenea, au dreptul la recalcularea pensiei militare și cei care după data iesirii din cadrele permanente au fost concentrați sau mobilizati, pentru perioadele de timp cît s-au aflat în aceste situații.

Recalcularea pensiei militare în situația prevăzută la alin. 1 se poate face numai după împlinirea virstei de 60 ani, bărbații, respectiv 55 ani, femeile și numai după desfacerea contractului de muncă. Urmașii acestora cu drept la pensie de urmaș pot cere recalcularea pensiei chiar dacă titularul, la data decesului, nu a împlinit aceste virste.

Pentru fiecare an de muncă după ieșirea din cadrele permanente se acordă un procent suplimentar de 1 la suta, aplicat la solda care a stat la baza calculului pensiei.

Pensionării militari care s-au încadrat în munca după ieșirea din cadrele permanente și au lucrat ca angajați cel puțin 3 ani pot opta pentru pensia de asigurări sociale de stat în condițiile

Legii nr. 27/1966 . Încadrarea în grupe de muncă a timpului servit ca militar se va face astfel:

- în grupa I de muncă, timpul servit în activitățile și locurile de muncă pentru care se acordă, potrivit prezentului decret, un spor de vechime de cel puțin jumătate din timpul servit în aceste situații;

- în grupa a II-a de muncă, timpul servit în activitățile și locurile de muncă pentru care se acordă, potrivit prezentului decret, un spor de vechime de un sfert din timpul servit în aceste situații.

Pensionării cu pensie de serviciu, de invaliditate de gradul III, precum și cei cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri și ale altor organe competente, pe timpul cît sînt încadrați în munca vor primi, pe lîngă salariu, și pensia în întregime; fără ca acestea împreună să poată depăși nivelul soldei actualizate care a stat la baza calculului pensiei, plus 50 la suta din pensie. În cazul cînd se depășește acest nivel, pensia se reduce în mod corespunzător, însă nu mai mult de 50 la suta.

Pentru cei iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, în cazul ca pensia împreună cu salariul ar depăși nivelul menționat la alineatul precedent, pensia redusă nu va fi mai mica decît cea primită pe luna decembrie 1966.

Pensionarilor militari care au împlinit vîrsta de 62 ani li se aplică dispozițiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, referitoare la menținerea și încadrarea în munca, cumulul pensiei cu salariul și desfacerea contractului de muncă.

Pensionării cu pensie de serviciu, precum și pensionării cu pensii acordate prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri și ale altor organe competente primesc, pe lîngă salariu, și pensia în întregime, pe timpul cît sînt angajați:

a) în posturi cu pînă la 1/2 norma inclusiv;

b) cu contracte de muncă pe durata determinata de pînă la 4 luni, în cursul unui an calendaristic;

c) la persoane fizice, cooperative agricole de producție și case de ajutor reciproc.

De asemenea, pensionării militari beneficiază de pensie în întregime, pe lîngă salariu, și în alte situații stabilite prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri, indiferent de felul pensiei.

Plata pensiei și a celorlalte drepturi aferente se suspenda pe timpul cît pensionarul:

a) își stabilește domiciliul pe teritoriul, altei tari;

b) executa o pedeapsă privativă de libertate;

c) lucrează în baza unui contract de muncă, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 42, 43 și 44;

d) este rechemat în cadrele permanente.

De asemenea, dacă soțul supraviețuitor, pensionar urmaș, s-a recăsătorit, plata pensiei se suspenda pe tot timpul cît durează noua căsătorie, cu excepția situațiilor în care persoana cu care s-a recăsătorit este, la rindul ei, pensionar urmaș sau pensionar de invaliditate, nu este încadrat în munca sau nu exercita o profesie ori o meserie pe cont propriu.

Membrii de familie ai pensionarilor aflați în situația prevăzută la alin. 1 lit. b, care îndeplinesc condițiile pentru a primi pensie de urmaș, au drept la pensia care li s-ar fi cuvenit în aceasta calitate, pe tot timpul suspendării plății drepturilor susținătorilor.

În cazul prevăzut de art. 45 alin. 1 lit. b, dacă hotărîrea de condamnare a fost desfiintata și cel în cauza a fost achitat, ori s-a încetat urmărirea, se vor plati sumele datorate pe întreaga durata a suspendării, scăzîndu-se sumele plătite urmașilor.

În caz de executare a pedepsei sau de grațiere ori de amnistiere a faptei pentru care pensionarul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate și care a condus la suspendarea plății pensiei, plata se reia cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care pensionarul a fost eliberat.

Cînd încetează celelalte cauze de suspendare, plata pensiei se reia cu începere din prima zi a lunii următoare aceleia în care a intervenit încetarea cauzei de suspendare.

Pensia de orice fel nu poate fi mai mare decît solda pe baza căreia aceasta a fost calculată.

Nimeni nu poate primi decît o singura pensie, indiferent de fondul din care aceasta este plătită ori de legea în care este prevăzut dreptul la pensie, cu excepția copiilor orfani ai căror părinți decedati au lucrat în sectoare cu case de pensii diferite și care vor primi pensie de urmaș, în condițiile legii, de la ambele sectoare.

Persoanele îndreptățite la mai multe pensii pot opta oricînd pentru una din ele, chiar după ce s-a stabilit un drept la pensie.

Pensia nu este impozabilă.

Cererile în fața oricăror organe care au drept scop stabilirea unui drept la pensie, precum și toate actele procedurale în legătură cu acest drept sînt scutite de orice fel de taxe de timbru.

Militarii care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea pensiei militare, în caz ca se reincadreaza în munca după ieșirea din cadrele permanente, au dreptul la pensie în cadrul asigurărilor sociale de stat dacă îndeplinesc condițiile

Legii nr. 27/1966 , indiferent de durata reincadrarii în munca.

Încadrarea în grupe de muncă a timpului servit ca militar se va face tinindu-se seama de prevederile art. 40 alin. 5.

Cetățenii unui stat străin și urmașii acestora domiciliați pe teritoriul Republicii Socialiste România pot cere înscrierea la pensie pentru timpul servit în țara străină, potrivit convențiilor încheiate între Republica Socialistă România și statul respectiv.

Militarii care au servit în armatele altor tari, dacă ulterior au devenit cetățeni români, au dreptul la pensie militară dacă îndeplinesc condițiile legale.

Pensia de serviciu prevăzută la articolul 7 se acordă femeilor care fac parte din cadrele militare permanente dacă au împlinit vîrsta de 50 ani și au cel puțin 20 ani vechime în serviciu, din care 10 ani efectivi ca militar.

Vîrsta de pensionare prevăzută la alineatul 1 se reduce cu:

- un an pentru femeile care au născut 3 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani;

- doi ani pentru femeile care au născut 4 copii și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani;

- trei ani pentru femeile care au născut 5 copii sau mai mulți și i-au crescut pînă la vîrsta de 10 ani.

Procentele de calcul pentru 20 ani de serviciu sînt cele prevăzute la art. 8.

Prevederile art. 30 se aplică femeilor care au o vechime în serviciu de cel puțin 20 ani, iar vîrsta prevăzută la art. 41 și 42 alin. 3 este de 57 ani.

Pensia de serviciu și de invaliditate se plătește de la data încetării plății soldei, iar pensia de urmaș, de la data încetării plății soldei sau pensiei susținătorului decedat, dacă cererea împreună cu toate actele necesare a fost depusa la organul de pensii în termen de cel mult șase luni de la data ivirii acestor situații.

Dacă cererea împreună cu toate actele necesare nu a fost depusa în termenul prevăzut la alin. 1, pensia se plătește cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care cererea cu actele a fost depusa la organul de pensii.

Pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei de ieșire din cadrele permanente sau ulterior decesului susținătorului, pensia se plătește cu începere de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele necesare la organul de pensii.

Pensia se plătește titularului sau mandatarului acestuia împuternicit cu procura ori se depune, la cererea titularului, pe numele sau, la Casa de Economii și Consemnațiuni.

În cazul în care titularul are capacitate de exercițiu restrînsa sau este lipsit de capacitate, plata se face părintelui, tutorelui sau curatorului, după caz.

Fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor militarilor din cadrele permanente. Aceasta contribuție este de 2 la suta din solda lunară și se vărsa, prin unități, într-un cont special la Banca Naționala a Republicii Socialiste România.

Banca Naționala a Republicii Socialiste România va plati la sumele depuse o dobinda anuală de 1,5 la suta, cu care se întregește fondul pentru pensia suplimentară.

Au drept la pensie suplimentară pensionării care au contribuit, în timpul activității salariate, la fondul pentru pensia suplimentară.

De asemenea, au drept la pensie suplimentară și pensionării urmași, dacă sustinatorul decedat a contribuit la fondul de pensii.

Cuantumul pensiei suplimentare pentru cei care au contribuit cel puțin 20 ani la fondul acestei pensii este de 16 la suta din solda care a stat la baza calculului pensiei militare de stat.

Pentru cei care au contribuit la fondul de pensii mai puțin de 20 ani, pensia suplimentară se stabilește astfel:

Timpul cît s-a contribuit la fondul de pensii

% din solda care a stat la baza calculului pensiei militare

între 10 și 20 ani

14

între 8 și 10 ani inclusiv

12

între 5 și 8 ani inclusiv

10

între 2 și 5 ani inclusiv

7

de la 1 la 2 ani inclusiv

5

Militarii care, pînă la data pensionării, au contribuit mai puțin de 12 luni la fondul pentru pensia suplimentară nu au drept la aceasta pensie. Fac excepție pensionării de invaliditate și pensionării urmași care vor primi pensia suplimentară calculată în procentul prevăzut pentru 1-2 ani de contribuție.

Celor prevăzuți la alin. 3 care nu au drept la pensie suplimentară li se vor restitui sumele plătite cu titlu de contribuție.

Militarii care după ieșirea din cadrele permanente nu îndeplinesc condițiile de a fi înscriși la pensie militară au drept la pensie suplimentară dacă au contribuit cel puțin 12 luni și au împlinit vîrsta de 60 ani sau au devenit invalizi și nu sînt încadrați în munca. În aceasta situație, pensia suplimentară se calculează pe baza mediei soldelor lunare din ultimii 5 ani de activitate consecutiva, iar în cazul cînd au făcut parte din cadrele permanente mai puțin de 5 ani, pensia suplimentară se stabilește pe baza mediei soldelor lunare din perioada de activitate.

Pensia suplimentară se stabilește de către organele și cu procedura prevăzute pentru pensia militară de stat.

Pensia suplimentară se plătește deosebit de pensia militară de stat, indiferent de cuantumul acesteia din urma.

Dispozițiile privind cumulul, precum și cele referitoare la recalcularea pensiei, pierderea dreptului de pensie sau suspendarea plății acesteia, prevăzute pentru pensiile militare de stat, se aplică, în mod corespunzător, și la pensiile suplimentare.

Pensionării militari ale căror pensii sînt egale sau mai mici decît cuantumul minim al pensiei de invaliditate gradul I pentru accident în serviciu sau boala contractată ori agravată în timpul și din cauza serviciului militar, precum și membrii de familie ai acestora, au dreptul, în mod gratuit, la asistența medicală, la medicamente și materiale sanitare și la tratament ambulatoriu.

Pensionării prevăzuți la alin. 1 primesc, în contul asigurărilor sociale, asistența medicală, întreținere, medicamente și materiale sanitare necesare pe tot timpul internării în sanatoriile balneare, inclusiv costul transportului.

Cererile de pensie, precum și contestațiile introduse înainte de 1 ianuarie 1967, nerezolvate pînă la această dată, vor fi soluționate după normele legale în vigoare la data cererii.

Cu începere de la 1 ianuarie 1967 pensionării prevăzuți la alin. 1 vor primi drepturile majorate potrivit

Hotărîrii Consiliului de Miniștri nr. 2797 din 30 decembrie 1966

și instrucțiunilor de aplicare.

Pentru militarii care au ieșit din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, precum și urmașii acestora, care îndeplinesc condițiile de pensionare pe baza prezentului decret, cuantumul pensiei se va stabili pe baza normelor în vigoare la data de 31 decembrie 1966, la care se va aplica procentul de majorare prevăzut în

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2797 din 30 decembrie 1966

cu privire la majorarea pensiilor militare.

De asemenea, în același mod se va proceda la recalcularea cuantumului pensiilor pentru pensionării proveniți din militarii iesiti din cadrele permanente pînă la 1 ianuarie 1967, în caz de modificarea vechimii în serviciu, de schimbare a gradului de invaliditate, de schimbare a numărului de urmași și în alte situații care determina recalcularea cuantumului pensiei.

Pensionării de serviciu și cei de invaliditate aflați în plata la 31 decembrie 1966 pot cere după 1 ianuarie 1967 recalcularea pensiei prin adăugarea unor perioade de vechime în serviciu care, conform legislației în vigoare pînă la acea data, nu le-au fost luate în considerare și care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu.

De prevederile alin. 1 beneficiază și pensionării urmași ai căror sustinatori decedati au avut perioade de vechime care nu le-au fost luate în considerare la stabilirea pensiei.

Plata pensiei recalculate se face de la întîi a lunii următoare aceleia în care s-a depus cererea împreună cu actele la organul de pensii. De la aceeași dată se acordă pensia recalculata și celor care au actele de vechime la dosarul de pensie.

Pensionarilor de serviciu aflați în plata la 31 decembrie 1966, care cer adăugarea unor perioade de vechime în serviciu prestate după pensionare, dar anterior datei de 1 ianuarie 1967, li se va recalcula pensia în raport cu noua vechime în condițiile prevăzute de art. 40.

Pensionării urmași ai celor prevăzuți la alin. 1 beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu realizată de sustinatori după pensionare, în condițiile arătate la alin. 1.

Cei care au pierdut dreptul la pensie în baza legislației în vigoare pînă la 31 decembrie 1966 și îndeplinesc condițiile din prezentul decret, pot cere pensia după 1 ianuarie 1967, care se va stabili astfel:

a) cei care au avut calitatea de pensionari vor fi repuși în drepturi; pensia acestora se va recalcula potrivit legislației de pensii în vigoare pînă la 31 decembrie 1966. Pensia recalculata se va majoră cu procentele prevăzute de

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2797 din 30 decembrie 1966 ;

b) pensionării de invaliditate, dintre cei prevăzuți la litera a, vor fi repuși în drepturi dacă vor fi încadrați într-un grad de invaliditate. Cei care, potrivit prevederilor legislației în vigoare pînă la 31 decembrie 1966, sînt nerevizuibili, vor beneficia de pensia de invaliditate corespunzătoare gradului de invaliditate, ce rezultă din ultima decizie;

c) celor care nu au avut calitatea de pensionari și îndeplinesc condițiile din prezentul decret li se va stabili cuantumul pensiei potrivit legislației în vigoare pînă la 31 decembrie 1966, la care se vor aplica procentele de majorare prevăzute de

Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 2797 din 30 decembrie 1966 .

Pensionarilor prevăzuți la alin. 1 lit. a, cărora nu li s-au luat în considerare anumite perioade de vechime în serviciu, care, potrivit prezentului decret, constituie vechime în serviciu, precum și celor care s-au încadrat în munca după pierderea drepturilor, li se vor adauga, la cerere, aceste perioade potrivit prevederilor prezentului decret.