HG nr. 826/2002

Anexa 1 STRATEGIA NAȚIONALA

privind reforma în unitățile sanitare cu paturi

I. Cadrul general

Strategia de guvernare - componenta sănătate - subliniaza rolul Guvernului în îmbunătățirea furnizarii și creșterii adresabilitatii la serviciile de sănătate și, în mod particular, în organizarea și funcționarea unităților sanitare cu paturi.

Spitalele sunt organizate în raport cu specificul patologiei în spitale generale sau spitale de unica specialitate și au în structura lor secții distincte pentru tratamentul și îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni acute și afecțiuni cronice.

Unitățile sanitare cu paturi (spitale, institute, centre medicale și centre de sănătate) asigura servicii medicale de specialitate: preventive, curative, de urgenta, de recuperare și paliative, precum și pre-, intra- și postnatale.

Unitățile sanitare cu paturi participa în sistem integrat cu asistența medicală primara și ambulatorie de specialitate la asigurarea stării de sănătate a populației.

II. Scopul

Scopul reformei unităților sanitare cu paturi este de a crește calitatea ingrijirilor și de a eficientiza modul în care se realizează accesul la serviciile medicale oferite prin unitățile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetățeni, din mediul urban și rural, bătrâni, copii, salariați, șomeri, persoane defavorizate social, persoane fără venituri sau cu venituri modeste.

De asemenea, reforma unităților sanitare cu paturi are ca scop îmbunătățirea raportului cost-eficienta, care se va reflecta asupra indicatorilor de performanță ai întregii activități desfășurate în cadrul unităților sanitare cu paturi.

III. Obiective strategice

● Creșterea eficientei din punct de vedere tehnic a modului de funcționare a serviciilor medicale oferite prin unitățile sanitare cu paturi, prin utilizarea adecvată a resurselor limitate existente la nivelul spitalului și prin eliminarea risipei, urmărindu-se scăderea costurilor pentru serviciile furnizate

În acest context principalele obiective sunt:

1. îmbunătățirea raportului cost-eficienta prin utilizarea optima a resurselor cheltuite;

2. îmbunătățirea accesului la serviciile medicale oferite prin unitățile sanitare cu paturi, pentru toate categoriile de cetățeni (din mediul urban și rural, bătrâni, copii, salariați, șomeri, persoane defavorizate social, persoane fără venituri sau cu venituri modeste);

3. modificarea structurii serviciilor spitalicești, astfel încât să fie asigurate necesarul de servicii medicale de specialitate și calitatea ingrijirilor corespunzătoare cerințelor beneficiarilor acestora.

IV. Acțiunile destinate realizării obiectivelor strategice

1. Rationalizarea capacității excedentare a unităților spitalicești și oferirea de servicii în prezent deficitare

2. Reorganizarea unităților sanitare cu paturi insuficient folosite și redistribuirea spațiilor pentru îngrijirea persoanelor cu probleme medico-sociale speciale

3. Elaborarea criteriilor minime de acreditare a unităților spitalicești (asigurarea și garantarea drepturilor pacientilor, controlul infectiilor nosocomiale, asigurarea asistenței de urgenta și altele asemenea)

4. Alocarea resurselor în funcție de rezultatele obținute și de rolul unităților spitalicești în îmbunătățirea stării de sănătate a populației deservite (ani de viața castigati, calitatea vieții, accesul la serviciile de sănătate prioritare)

5. Asigurarea unităților sanitare cu paturi cu personal medico-sanitar cu pregătire superioară de specialitate în toate zonele tarii, în raport cu prevederile pct. 2

6. Ierarhizarea spitalelor în raport de competența

7. Asigurarea unor facilități suplimentare pentru personalul sanitar superior de specialitate în zonele deficitare din punct de vedere al încadrării cu această categorie de personal

8. Implementarea sistemului informațional computerizat

9. Realizarea unei colaborări eficiente între structurile guvernamentale, în vederea asigurării accesului la servicii medicale și medico-sociale al grupurilor de populație defavorizate

10. Dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru îmbunătățirea performantei sectorului sanitar, în conformitate cu mecanismele prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 717/2001

pentru aprobarea Strategiei privind participarea sectorului privat la îmbunătățirea performantei sistemului sanitar din România (2001-2004)

11. Introducerea unei noi modalități de alocare a fondurilor pentru spitale.

V. Măsuri strategice

A. Pe termen scurt:

- până la 31 iulie 2002:

1. evaluarea unităților sanitare cu paturi existente din punct de vedere al serviciilor medicale acordate în raport de: capacitate, resurse umane, dotare cu aparatura medicală și altele asemenea, în vederea elaborării programelor de restructurare și reorganizare, și stabilirea necesităților în domeniul asistenței medicale oferite de unitățile sanitare cu paturi;

2. restructurarea și reorganizarea centrelor de sănătate cu paturi;

- până la 30 septembrie 2002:

1. elaborarea criteriilor pentru ierarhizarea spitalelor în raport de competența;

2. elaborarea criteriilor de restructurare și reorganizare a unităților sanitare cu paturi;

- până la 31 decembrie 2002:

1. reorganizarea și eficientizarea centrelor medicale cu paturi și a spitalelor orășenești, municipale și de unica specialitate;

2. organizarea rețelei de tratament pentru toxicomani pe centre interjudetene;

3. implementarea sistemului de prelucrare automată a datelor;

4. implementarea sistemului de finanțare a spitalelor, bazată pe sistemul grupelor de diagnostic - DRG.

B. Pe termen mediu:

- până la 31 decembrie 2003:

1. reorganizarea și eficientizarea spitalelor județene, clinice și a institutelor;

2. organizarea unor compartimente speciale de terapie intensiva județene și interjudetene pentru nou-născuți care necesita îngrijire complexa de terapie intensiva, în vederea reducerii numărului de decese în rândul acestor copii.

C. Pe termen lung:

1. stabilirea unor politici de sănătate privind utilizarea noilor tehnologii (echipamente, medicamente) în spitale pe baza unor studii de cost-eficienta, eficacitate și raportarea la necesarul de servicii medicale, în vederea asigurării calității actului medical;

2. planificarea serviciilor spitalicești și reforma instituțională

Acțiuni necesare:

a) evaluarea nevoilor de servicii spitalicești în concordanta cu indicatorii de morbiditate din aria geografică deservita, adresabilitatea pacientilor dinspre alte județe;

b) elaborarea unor planuri naționale și locale privind numărul de paturi și tipul de servicii furnizate;

c) reorganizarea spitalelor în funcție de nevoile de servicii, în ceea ce privește echipamentele, tehnologiile, inclusiv încadrarea cu personal;

d) stabilirea unui plan de dezvoltare profesională a personalului unităților cu paturi de la toate nivelurile;

e) dezvoltarea unui organism național de monitorizare a calității serviciilor spitalicești;

f) dezvoltarea unui sistem de indicatori ai problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecărei secții sau compartiment al spitalului.

VI. Măsuri strategice privind eficientizarea gestionării resurselor la nivelul spitalului

Scopul acestor măsuri consta în îmbunătățirea calității serviciilor acordate prin utilizarea eficienta a fondurilor existente, în condițiile date și la un nivel corespunzător de calitate.

Indicatorii de performanță pentru unitățile sanitare cu paturi trebuie să reflecte calitatea ingrijirilor medicale și eficienta din punct de vedere economic.

Pentru urmărirea celor două obiective se vor utiliza, în principal, următorii indicatori:

1. număr de cazuri rezolvate pe grupe de specialități medicale și în cadrul acestora pe grupe de diagnostic medical, în raport cu complexitatea actului medical (indicatori de evaluare folosiți în programul-pilot DRG);

2. indicele de calitate al diagnosticului;

3. durata optima de spitalizare;

4. gradul de utilizare a paturilor;

5. indicele de infectii intraspitalicesti (nosocomiale);

6. indicator cost spitalizare/zi, pe pat și pe bolnav;

7. indicele de rulaj/pat al bolnavilor;

8. indicatorii de condiții de spitalizare (cazare și masa).

A. Măsuri strategice la nivel central sau local

1. Definirea organizării și funcționarii spitalelor publice ca unități sanitare cu paturi nonprofit, prestatoare de servicii medicale de specialitate

2. Evaluarea performantelor spitalelor (indicatori - durata medie de spitalizare, rata de ocupare a paturilor, număr de pacienti în funcție de morbiditatea intraspitaliceasca diagnosticata, număr de urgente, număr de reinternari, număr de transferuri, mod de internare și altele asemenea)

Acțiuni necesare:

2.1. definirea rolurilor și responsabilităților membrilor echipei de management spitalicesc;

2.2. evaluarea performantei managementului spitalicesc în baza contractului de administrare;

2.3. analiza comparativa a performantei spitalelor pe baza indicatorilor prevăzuți la cap. VI pct. 1;

2.4. analiza lunară a structurii cheltuielilor;

2.5. elaborarea unor planuri naționale și locale privind investițiile;

2.6. organizarea de controale tematice pe tipuri de spitale, în scopul identificarii diferențelor dintre costurile serviciilor medicale și al verificării modului de gestionare a fondurilor alocate;

2.7. organizarea monitorizarii costurilor serviciilor medicale spitalicești în scopul creșterii calității acestora;

2.8. solicitarea de către Ministerul Sănătății și Familiei a publicării de către Casa Naționala de Asigurări de Sănătate a bilanțului contabil anual al fondului asigurărilor sociale de sănătate, în scopul îmbunătățirii transparenței sistemului și a metodelor de gestionare a fondului asigurărilor sociale de sănătate.

3. Reorganizarea structurii spitalelor în vederea scaderii costurilor fixe (secții, compartimente, laboratoare, servicii, ambulatoriu, structuri auxiliare - în ceea ce privește numărul de paturi, încadrarea cu personal, funcțiile și responsabilitățile și altele asemenea)

Acțiuni necesare:

3.1. reorganizarea spitalelor pe principii de performanță, în concordanta cu nevoia de servicii medicale;

3.2. crearea unui sistem de stimulente pentru atragerea personalului medical de specialitate în zone defavorizate și furnizarea de servicii medicale în sistem ambulatoriu.

B. Principalele acțiuni strategice și operationale necesare la nivelul spitalelor

1. Îmbunătățirea managementului spitalului

Acțiuni necesare:

1.1. implementarea unui plan anual de furnizare a serviciilor (tipuri și număr de servicii, resurse disponibile, infrastructura și intentiile de dezvoltare ale spitalului și altele asemenea);

1.2. definirea indicatorilor de performanță a echipei manageriale (director general, director general adjunct, director financiar-contabil, director de îngrijiri, director pentru reforma);

1.3. evaluarea performantei spitalului și elaborarea de măsuri privind îmbunătățirea acesteia;

1.4. corelarea stimulentelor sau a penalizărilor (financiare, de angajare și altele asemenea) echipei manageriale cu performanțele spitalului;

1.5. definirea în fișa postului a rolurilor și responsabilităților celor implicați în gestionarea și funcționarea spitalului, secțiilor, serviciilor și compartimentelor;

1.6. colectarea continua a datelor necesare managementului sistemului informațional.

2. Îmbunătățirea structurii spitalului (clădiri, echipamente și altele asemenea).

Acțiuni necesare:

2.1. organizarea evaluării și a măsurilor necesare pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare a spitalelor;

2.2. întreținerea corespunzătoare a clădirii și echipamentelor:

a) dezvoltarea unui plan anual privind investițiile și reparațiile capitale ale clădirilor și echipamentelor;

b) funcționarea echipamentelor conform specificatiilor tehnice ale acestora, în vederea obținerii eficientei maxime în utilizarea lor (personal adecvat ca număr și pregătire, aprovizionare cu materiale consumabile necesare și altele asemenea);

c) analiza eficientei economice a contractelor de service pentru echipamente;

2.3. reorganizarea secțiilor și compartimentelor în vederea creșterii eficientei;

2.4. utilizarea unei platforme tehnice comune pentru serviciile spitalicești și cele ambulatorii, cu reducerea numărului de internari ce nu sunt necesare.

3. Utilizarea eficienta a resurselor umane ale spitalului

Acțiuni necesare:

3.1. încadrarea în normele maximale de personal pentru diferitele structuri ale spitalului;

3.2. evaluarea performantelor personalului pe baza îndeplinirii unor criterii definite în concordanta cu obiectivele din planul anual al spitalului;

3.3. stabilirea unor criterii precise de evaluare și stimulare a personalului;

3.4. elaborarea unor planuri de recrutare de personal de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacientilor asigurați.

4. Elaborarea și implementarea unui sistem de monitorizare a calității ingrijirilor

Acțiuni necesare:

4.1. realizarea și utilizarea unui sistem de evaluare a satisfactiei pacientilor privind serviciile furnizate de spital;

4.2. înființarea de comisii interdisciplinare de etica și analiza a incidentelor și accidentelor clinice, inclusiv a implicatiilor financiare;

4.3. utilizarea unui sistem de identificare a problemelor privind calitatea ingrijirilor la nivelul fiecărei secții sau departament al spitalului.

VII. Măsuri de restructurare a unităților sanitare cu paturi

Implementarea măsurilor de restructurare a unităților sanitare cu paturi se va efectua în concordanta cu analiza performantelor acestora.

Factorii care influențează performanta spitalelor sunt:

1. dotarea și încadrarea corespunzătoare profilului și atribuțiilor spitalului;

2. gradul de autonomie;

3. expunerea la presiunile pieței;

4. gradul de responsabilitate financiară;

5. responsabilitatea spitalelor pentru performanta lor;

6. funcția socială.

A. Măsuri strategice privind resursele umane:

1. creșterea flexibilitatii privind încadrarea cu personal (este important de luat în calcul aportul stagiarilor, rezidenților, cercetatorilor și cadrelor universitare în furnizarea serviciilor spitalicești pentru pacientii internati) alături de stabilirea unor limite minimale care să asigure calitatea serviciilor și fără de care spitalul sa nu primească certificare pentru furnizarea anumitor tipuri de servicii, precum și a unor limite maximale, astfel încât între cele doua limite conducerea spitalului să poată decide nivelul de încadrare cu personal;

2. reglementarea relatiei dintre activitatea spitaliceasca și cea de învățământ medical și cercetare prin:

a) stabilirea unor relații contractuale între universități și spitale, avându-se în vedere controlul duratei medii de spitalizare, al resurselor umane, al medicamentelor și materialelor sanitare, precum și al investigatiilor paraclinice pentru cazurile didactice sau cele implicate în activitatea de cercetare;

b) definirea responsabilităților cadrelor didactice universitare în desfășurarea activității spitalelor;

c) clarificarea rolului și funcțiilor medicilor rezidenți în cadrul spitalelor (contabilizarea acestora în momentul definirii necesarului de personal pe secțiile de spital).

B. Măsuri strategice privind managementul clinic:

1. elaborarea ghidurilor de practica medicală;

2. funcționarea comisiilor de calitate;

3. optimizarea circuitului pacientilor de la diagnosticare până la externare (transferuri între secții, relația cu alte unități sanitare în funcție de competentele spitalului etc.).

C. Măsuri strategice privind expunerea spitalelor pe piața serviciilor spitalicești:

1. realizarea unei relații directe între veniturile spitalelor și performanta serviciilor oferite;

2. creșterea responsabilității spitalelor în ceea ce privește capacitatea de acoperire a costurilor serviciilor furnizate cu veniturile, prin nivelul de rambursare a acestora;

3. controlul costurilor;

4. realizarea mecanismelor de competiție pentru resursele umane și investițiile de capital.

D. Măsuri strategice privind gradul de responsabilitate financiară:

1. creșterea eficientei prin creșterea responsabilității conducerii spitalului în constituirea și aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli, cu păstrarea economiilor făcute și penalizarea în cazul datoriilor;

2. elaborarea de decizii corecte pentru constituirea bugetului de venituri și cheltuieli.

E. Măsuri strategice privind responsabilizarea spitalelor pentru performanțele realizate:

1. stimularea transferului de responsabilitate către spital;

2. eficientizarea mecanismelor de control indirecte, și anume: planificare de servicii, acreditare și contractare de servicii. În acest sens se impune totodată definirea clara a rolurilor și responsabilităților Ministerului Sănătății și Familiei, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Colegiului Medicilor din România și Ministerului Finanțelor Publice.

F. Măsuri strategice privind îndeplinirea funcției sociale:

- identificarea funcțiilor sociale și definirea organizațiilor responsabile.

VIII. Evaluarea Strategiei naționale privind reforma în unitățile sanitare cu paturi va fi realizată la sfârșitul fiecărei etape de către o comisie mixtă formată din reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Colegiului Medicilor din România, comisie care va fi numita în termen de 15 zile de la publicarea prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.

-------------