Ordinul nr. 305/1995

Capitolul 1 Nomenclatorul termenilor folosiți în normele internaționale

I. 1. Termenii de mai jos sunt folosiți în normele internaționale și practicile recomandate în anexa nr. 13 la Convenția de la Chicago și au următorul înțeles:

I. 1.1. Accident: un eveniment legat de utilizarea unei aeronave, care se produce între momentul în care orice persoană se imbarca la bordul acesteia cu intenția de a efectua un zbor și momentul când toate persoanele sunt debarcate și în cursul căruia:

a) o persoană este ranita grav sau mortal datorită faptului ca se găsește:

- în/pe aeronava; sau

- în contact direct cu aceasta sau cu un obiect care este fixat în aeronava; sau

- în contact direct cu o parte oarecare a aeronavei, inclusiv cu părțile detasate din aeronava; sau

- expusă direct suflului reactoarelor.

Se exclud din categoria accidentelor următoarele:

- decesul provenit dintr-o cauza naturala;

- ranirea grava sau mortala a oricărei persoane care se afla la bord, atunci când rezultă dintr-o tentativa de sinucidere;

- ranirea grava sau mortala provocată de o altă persoană;

- ranirea grava sau mortala care nu rezultă direct din exploatarea la sol sau în zbor a aeronavei;

- ranirile pasagerilor clandestini care se ascund în afară zonelor care sunt, în mod normal, disponibile pasagerilor și echipajului;

b) aeronava suferă deteriorări sau o ruptura de structura care:

- altereaza rezistenta structurală, de performanță și de zbor, și care, în mod normal, ar necesita o reparatie importanța sau înlocuirea elementelor deteriorate;

c) aeronava a fost distrusa;

d) aeronava a dispărut sau este total inaccesibila (o aeronava este considerată disparuta când cautarile oficiale s-au încheiat și epava nu a fost localizata);

e) sunt cumulate faptele prevăzute la lit. a), b), c) și d).

Se exclud cazurile când este vorba de o până de motor sau de avarierea motorului, atunci când deteriorarea este limitată la motor sau la accesoriile sale, sau când este vorba de deteriorări limitate la elice, la extremitatile aripii, la antene, pneuri, frâne, carenaje sau mici perforatii în invelis.

I. 1.2. Aeronava: orice aparat care se poate susține în atmosfera grație reactiilor aerului, altele decît reactiile aerului asupra suprafeței pământului.

I. 1.3. Cercetarea evenimentului: activitatea concretă de stringere și analiza a informațiilor, de determinare a cauzelor, emitere a concluziilor și, pe baza lor, stabilirea unor recomandări de securitate a zborurilor, precum și formularea unor propuneri de imbunatatire a activităților de prevenire a accidentelor și a incidentelor de aviatie.

I. 1.4. Șeful comisiei de cercetare: persoana însărcinată, pe baza competentelor sale, cu responsabilitatea organizării, conducerii și controlului unei cercetări.

I. 1.5. Cercetator: membru al comisiei de cercetare care participa la organizarea și executarea investigatiilor pe domeniul de specialitate și se subordonează șefului acesteia.

I. 1.6. Activitate legată de executarea unei misiuni de zbor: ansamblul activităților desfășurate în legătură cu exploatarea, utilizarea și deservirea unei aeronave la sol, pe apa sau în aer, din momentul urcarii primului membru al echipajului la bordul aeronavei, pe timpul executării unei misiuni de zbor planificate, și până în momentul coboririi din aeronava a ultimului membru al echipajului la terminarea misiunii de zbor.

I. 1.7. Activitate de parasutare: ansamblul activităților desfășurate în legătură cu utilizarea unei parasute din momentul lansării parasutistului de la bordul aeronavei și până în momentul degajarii de parasuta, după aterizare sau amerizare.

Aceasta definiție nu se referă la salturile cu parasuta executate pentru salvare, în cazuri de forta majoră.

I. 1.8. Cauza: acțiune(i), omisiune(i), eveniment(e), condiție(i) sau orice combinație a acestor diverse elemente care duc la producerea unui accident sau incident.

I. 1.9. Consilier: persoana numita de un stat pe baza calificarilor sale, cu scopul de a ajuta pe reprezentantul sau acreditat la o cercetare.

I. 1.10. Constructor: organismul economic (societate comercială, regie autonomă, societate pe acțiuni etc.) care se ocupa de proiectarea și construcția de aeronave.

I. 1.11. Expert: persoana care are o înaltă calificare profesională în domeniu (recunoscută de către o instituție interna sau externa competența).

I. 1.12. Eveniment: întâmplare importanța având drept cauze acțiuni omenești, funcționarea defectuoasă a tehnicii sau fenomene naturale care aduc sau sunt susceptibile sa aducă atingere securității și siguranței transporturilor aeriene civile, au determinat sau au fost susceptibile sa determine întreruperea transportului aerian, producerea unor pagube materiale, pierderea de vieți omenești sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății unor persoane.

I. 1.13. Incident: un eveniment, altul decît accidentul, asociat cu utilizarea unei aeronave care afectează sau ar putea afecta securitatea exploatării acesteia la sol sau în zbor.

I. 1.14. Inregistrator de bord: orice tip de aparat care este instalat la bordul unei aeronave și care stocheaza date privind convorbirile radio și evoluția aeronavei în vederea facilitării cercetării asupra accidentului sau incidentului.

I. 1.15. Operator: persoana, organizație sau instituție autorizata conform legislației în vigoare.

I. 1.16. Premisa: apariția factorilor (tehnici, de mediu, de pilotaj, de conducere și dirijare etc.) care ameninta securitatea zborului aeronavei, pasagerilor și echipajului sau al parasutistilor, obligind echipajul și personalul de conducere și de dirijare de la sol să execute acțiuni în afară celor prevăzute în procedurile normale de operare pentru rezolvarea situației.

I. 1.17. Ranire grava: o rana suferită de o persoană în cursul unui accident și care:

a) dacă în primele 7 (șapte) zile de la data la care a suferit ranirea necesita spitalizare pentru o perioadă mai mare de 48 de ore;

b) are ca rezultat o fractura de os, cu excepția fracturilor simple la degete sau la nas (dacă nu au ca rezultat o modificare a funcției sau o deformare - de exemplu: deviatie de sept);

c) implica ruperi, sfâșieri care sunt cauza unor hemoragii grave, leziuni ale nervilor, muschilor sau tendoanelor;

d) implica leziunea unui organ intern;

e) implica arsuri de gradul II sau III sau arsuri care afectează mai mult de 5% din suprafața corpului.

În cazul personalului propriu se va proceda conform Legii nr. 5/1965.

I. 1.18. Rana mortala: orice rana care atrage după sine moartea în următoarele 30 de zile de la data accidentului.

I. 1.19. Raport preliminar: comunicare folosită pentru difuzarea prompta a datelor obținute în timpul primelor faze ale cercetării.

I. 1.20. Recomandare: concluzia specialistului (constructor, furnizor) referitoare la accident sau incident.

I. 1.21. Reprezentant acreditat: o persoană desemnată de un stat, pe baza certificatelor sale, pentru a participa la o cercetare condusă de un alt stat.

I. 1.22. Măsuri pentru prevenire: propunerea formulată de serviciul de cercetări aeronautice, pe baza informațiilor rezultate din cercetare, în vederea prevenirii accidentelor și incidentelor.

Capitolul 2 Clasificarea accidentelor și a incidentelor de aviatie civilă

II. 1. Orice fapt care decurge din activitățile legate de executarea unei activități de zbor sau de parasutare - definite la pct. I. 1.6. și I. 1.7. - și care are ca urmare moartea, vătămarea integrității corporale sau a sănătății uneia sau a mai multor persoane, ori care duce la distrugerea sau degradarea aeronavei, se numește, în funcție de gravitatea consecințelor, accident sau incident de aviatie civilă.

II. 2. În baza definitiilor cuprinse în cap. I, în funcție de urmările lor, accidentele și incidentele de aviatie civilă sunt clasificate astfel:

II. 2.1. Accidente de aviatie civilă

II. 2.1.1. Avarie - când s-a produs degradarea aeronavei sau a unor părți componente ale acesteia, necesitind cheltuieli de reparatie cuprinse între 10% din valoarea reală și 60% din valoarea inițială a aeronavei.

II. 2.1.2. Rupere - când s-a produs degradarea sau distrugerea aeronavei, necesitind cheltuieli de reparatie ce depășesc 60% din valoarea inițială a acesteia.

II. 2.1.3. Accident grav - atunci când s-a produs:

a) moartea unei (unor) persoane, ce poate fi însoțită sau nu de degradarea aeronavei;

b) ranirea grava a unei (unor) persoane, conform definitiei date la pct. I.1.15.

II. 2.1.4. Catastrofa - când s-a produs moartea uneia sau a mai multor persoane, însoțită de distrugerea aeronavei.

II. 2.2. Incidente de aviatie civilă

Incidentele de aviatie civilă pot avea ca urmare:

a) vătămarea ușoară a uneia sau a mai multor persoane, provocându-se o incapacitate temporară de muncă de cel mult 48 de ore din momentul producerii incidentului;

b) degradarea unor părți componente ale aeronavei, valoarea cheltuielilor necesare repararii nedepasind 10% din valoarea reală a aeronavei;

c) cumularea consecințelor prevăzute la lit. a) și b).

II. 3. Pentru ca moartea, vătămarea integrității corporale sau a sănătății unei (unor) persoane să fie considerate ca accident trebuie ca respectiva (ele) persoana (e) să se afle într-una dintre situațiile prevăzute la pct. I.1.1. sau ca moartea sau vătămarea corporală să fie provocată de:

- defectarea aeronavei, a instalațiilor și sistemelor speciale ale acesteia ori a obiectelor fixate de acestea;

- acțiunile incorecte ale echipajului aeronavei sau ale personalului de la sol cu sarcini de dirijare a zborului ori de deservire a aeronavei sau pasagerilor;

- condițiile meteorologice periculoase apărute pe timpul zborului;

- lipsa unor mijloace corespunzătoare de salvare și supravietuire ce trebuiau prevăzute la bordul aeronavei.

II. 4. Moartea, ranirea grava sau vătămarea ușoară a uneia sau a mai multor persoane, precum și distrugerea sau degradarea de aeronave, produse în afară activităților definite la pct. I.1.6. și I.1.7, nu fac obiectul prezentelor instrucțiuni.

Capitolul 3 Organizarea activității de cercetare a accidentelor și incidentelor de aviatie civilă

III.1. Competente privind numirea comisiei de cercetare

Accidentele și incidentele de aviatie civilă produse în spațiul aerian și pe teritoriul României cu aeronave românești și străine și cu aeronave românești în spațiul aerian și pe teritoriul altor state se cercetează de către o comisie numita pentru fiecare caz în parte.

Comisia se numește de către ministrul transporturilor, la propunerea inspectorului șef al Inspectoratului aviației civile.

III.2. Componenta comisiei de cercetare

Comisia de cercetare este compusa din:

- șeful comisiei;

- cercetători și experți, conform prevederilor anexei nr. 13 la Convenția de la Chicago;

- secretarul comisiei.

III.3. Din comisia de cercetare trebuie să facă parte un număr suficient de experți care să acopere toate domeniile de activitate implicate și care să determine cel puțin existenta minima a premiselor de elucidare a cauzelor și a împrejurărilor în care s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă.

Comisia de cercetare poate fi completată, în cazul în care în timpul anchetei acest fapt devine necesar, și cu alți specialiști sau experți care nu au fost numiți inițial. Completarea comisiei poate fi facuta de Inspectoratul aviației civile, la propunerea șefului comisiei de cercetare, cu aprobarea ministrului transporturilor.

III.4. Din comisia de cercetare nu pot face parte persoanele răspunzătoare sau cele posibil implicate în producerea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă, persoanele legate afectiv de membrii echipajului sau de pasagerii care au fost la bordul aeronavei.

III.5. Comisia de cercetare a accidentului sau a incidentului de aviatie civilă se compune, de regula, din următoarele subcomisii:

- subcomisia de zbor;

- subcomisia tehnica;

- subcomisia administrativă.

III.5.1. Subcomisia de zbor va cuprinde specialiști și experți în: metodica și securitatea zborului, probleme de dirijare și navigație aeriană, mijloace de transmisiuni și protecție a navigației aeriene, asigurarea meteorologica a zborului, decodificarea și prelucrarea datelor preluate de la inregistratoarele automate ale parametrilor de la bord și ale convorbirilor radio.

III.5.2. Subcomisia tehnica va cuprinde specialiști și experți în: aerodinamica, celula și instalații de forta, electromecanica și automatizări de bord, instalații și aparatura radioelectronica de bord, mijloace de salvare etc.

III.5.3. Subcomisia administrativă va cuprinde specialiști în probleme de: căutare-salvare, logistica, medicina, sociologie și psihologie aeronautica, finanțe-contabilitate, precum și un jurist.

III.6. În comisia de cercetare pot fi solicitati și specialiști din partea instituțiilor de proiectare și construcție de aeronave.

Comisia de cercetare poate avea în componenta sa, după caz, specialiști sau experți de la instituțiile de cercetare-proiectare, instituțiile de învățământ superior sau de la agenții economici - constructori sau reparatori de tehnica de aviatie.

Capitolul 4 Scopul cercetării accidentelor și incidentelor de aviatie civilă

IV.1. Obiectivul principal al cercetării unui accident sau incident de aviatie civilă îl constituie stabilirea:

- cauzelor și împrejurărilor care au favorizat și au determinat producerea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă;

- faptelor, condițiilor și circumstanțelor în legătură cu moartea, ranirea, supravietuirea persoanelor de la bordul aeronavei în cauza, precum și cu comportamentul și rezistenta aeronavei supuse evenimentului de zbor;

- recomandările și măsurile ce se impun pentru prevenirea producerii unor cazuri similare.

IV.2. Comisia de cercetare este singurul organ tehnic de specialitate autorizat pentru desfășurarea cercetării, fiind neutra din toate punctele de vedere față de organele implicate direct sau indirect în evenimentul de aviatie civilă cercetat. Aceasta colaborează cu alte organe abilitate prin lege, care întreprind la rindul lor cercetări în vederea stabilirii responsabilităților, însă desfășoară lucrări și încheie documente separate.

IV.3. Cercetările care se fac de către comisia de cercetare nu urmăresc stabilirea responsabilităților și vinovatiilor și nici aplicarea sancțiunilor, sarcini ce revin altor organe abilitate în acest sens prin lege.

IV.4. Comisia de cercetare nu trebuie să fie influentata în ceea ce privește caracterul, modul de desfășurare și durata lucrărilor sau formularea concluziilor și a propunerilor sale.

Pentru atingerea obiectivului final, comisia de cercetare, la nivelul sau, trebuie să se comporte față de persoanele cercetate astfel încât acestea sa nu caute sa ascundă adevărul de teama unor acuzatii ce li se pot aduce față de accidentul sau incidentul de aviatie civilă produs.

IV.5. Pentru evitarea limitării cauzalitatii producerii unui eveniment de zbor numai în sfera sistemului de exploatare la sol și în zbor, comisia de cercetare are capacitatea de a-și extinde investigațiile, în limitele obiectivului cercetat, și în alte sisteme definite de factorii economici, de conducere, proiectare și fabricație, educație etc.

În cazul în care comisia de cercetare nu poate stabili cu certitudine cauza determinanta a accidentului sau a incidentului de aviatie civilă sau când probele materiale sunt inexistente, neputindu-se obține minimul de informații necesare elaborării uneia sau mai multor ipoteze ce pot fi cel puțin parțial probate, comisia de cercetare poate propune, spre aprobare, organismului care a numit-o una dintre formularile: "cauza determinanta", "cauza cea mai probabila" sau "cauza neelucidata".

În urma uneia dintre formulari, comisia de cercetare își poate încheia activitatea referitoare la accidentul sau incidentul respectiv.

Capitolul 5 Atribuțiile comisie de cercetare

V.1. Șeful comisiei de cercetare poarta întreaga răspundere pentru desfășurarea în mod obiectiv, complet și nepartinitor, a cercetărilor, pentru stabilirea corecta a cauzelor reale ale producerii evenimentului și are următoarele atribuții:

- stabilește competența subcomisiilor de zbor, tehnica, administrativă și șefii acestora;

- face instructajul membrilor comisiei de cercetare;

- întocmește planul de lucru al comisiei de cercetare și aproba planurile de lucru ale subcomisiilor;

- solicita esaloanelor cu care colaborează punerea la dispoziția comisiei a mijloacelor materiale și umane necesare desfășurării în bune condiții a activității;

- urmărește păstrarea confidențialității lucrărilor comisiei de cercetare;

- propune ministrului transporturilor oprirea activității de zbor la aeronavele de același tip (cu aeronava cercetata) pe o perioadă determinata și elaborează recomandările de prevenire a altor evenimente din cauze similare;

- solicita, dacă este cazul, completarea comisiei de cercetare și cu alți specialiști;

- întocmește, pe baza primelor cercetări, raportul preliminar asupra accidentului sau incidentului de aviatie civilă produs și-l înaintează inspectorului șef al Inspectoratului aviației civile;

- solicita rapoarte și informații intermediare de la șefii subcomisiilor sau de la membrii acestora;

- în condiții speciale, poate solicita colaborarea cu specialiști ai altor organe pentru bunul mers al cercetării;

- ia măsuri pentru păstrarea, în deplina siguranța, a documentației referitoare la eveniment;

- hotărăște modul prin care sunt puși la dispoziția membrilor comisiei de cercetare martorii, precum și programul acestora, locul unde pot fi gasiti, persoanele cu care aceștia pot lua legătură pe timpul cercetării și timpul cît aceștia sunt la dispoziția comisiei;

- verifica autenticitatea documentelor și a materialelor referitoare la eveniment;

- convoacă, ori de cîte ori este nevoie, întreaga comisiei de cercetare pentru a lucra sau a lua unele hotărâri în plen;

- întocmește, împreună cu membrii comisiei de cercetare, raportul final al cercetării, precum și rezultatul acesteia, din care se va trimite cîte un exemplar spre informare organelor interesate.

V.2. Șefii subcomisiilor și membrii acestora sunt obligați sa dea dovadă de profesionalism, obiectivitate, disciplina și au următoarele atribuții:

- să respecte programul de lucru al comisiei de cercetare și al subcomisiei de specialitate din care fac parte;

- să se documenteze asupra informațiilor inițiale referitoare la modul de organizare, pregătire și executare a misiunilor de zbor cu aeronava cu care s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă;

- sa păstreze confidențialitatea cercetărilor și sa manipuleze, în limita reglementărilor, documentele și materialele referitoare la eveniment;

- să solicite operatorului și deținătorului aeronavei punerea la dispoziție a tuturor datelor despre eveniment, împrejurările producerii acestuia, persoanele implicate, tehnica și materialele utilizate pe timpul activității de zbor și sa verifice autenticitatea și obiectivitatea lor;

- să solicite completarea subcomisiilor cu alți specialiști neprevazuti inițial, dacă în timpul cercetării apar ca necesari;

- să facă propuneri pentru bunul mers al cercetării;

- sa participe la ascultarea martorilor și să solicite ca aceștia să le fie puși la dispoziție ori de cîte ori este nevoie pentru elucidarea anumitor aspecte apărute pe parcursul cercetării;

- sa participe, în funcție de specialitatea pe care o dețin, la expertizele ce se executa asupra diferitelor componente ale aeronavei implicate în eveniment, la probele, simularile sau reconstituirile ce se fac în sprijinul elucidarii cauzelor care au contribuit la producerea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă cercetat;

- sa participe la ascultarea tuturor materialelor înregistrate, la interpretarea datelor extrase de pe materialele de control obiectiv etc.;

- să solicite, sa studieze și sa compare date și materiale referitoare la accidente și incidente asemănătoare, produse anterior, precum și la antecedentele personalului implicat.

Capitolul 6 Metodica de cercetare a accidentelor și a incidentelor de aviatie civilă

VI.1. Comisia de cercetare urmează, de regula, următoarea procedura de lucru:

a) la primirea ordinului de cercetare, șeful comisiei de cercetare întrunește pe membrii acesteia, le aduce la cunoștința ordinul de constituire, componenta inițială a comisiei și împărțirea acesteia pe grupe de lucru, natura cercetării, primele date cunoscute asupra împrejurărilor în care s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă și urmările acestuia;

b) numărul și componenta grupelor de lucru, pe specialități, se stabilesc de către șeful comisiei de cercetare în urma primelor informații deținute asupra accidentului sau a incidentului de aviatie civilă. Aceste grupe de lucru pot fi pentru:

- zbor și navigație;

- meteorologie, dirijarea circulației aeriene;

- stringerea declarațiilor;

- descifrarea înregistrărilor făcute la sol și la bord;

- motor, celula, instalații, aparatura, agregate și sisteme;

- medicina aeronautica și factori umani;

- analiza funcționarii sistemului de căutare și de salvare;

c) deplasarea la locul accidentului sau a incidentului de aviatie civilă se va face în cel mai scurt timp, de către întreaga comisie de cercetare, potrivit dispozițiilor organizatorice ale șefului acesteia;

d) la locul accidentului sau al incidentului de aviatie civilă, după o primă orientare, șeful comisiei de cercetare indica sarcinile de îndeplinit de către grupele de lucru. La nevoie, numărul și componenta grupelor de lucru stabilite inițial vor putea fi modificate;

e) șeful comisiei de cercetare stabilește planul de lucru al acesteia care, actionind pe grupe, trebuie să se întrunească la scurte intervale de timp pentru a examina stadiul lucrărilor și a se informa reciproc asupra constatărilor. Șeful comisiei de cercetare trebuie să vegheze sa nu se acorde o importanța excesiva unui aspect izolat al accidentului sau al incidentului de aviatie civilă, în detrimentul celorlalte aspecte și ca fiecare constatare de baza să fie verificata prin mai multe metode și, dacă este posibil, de către mai multe grupe de lucru;

f) șeful comisiei de cercetare trebuie să ia măsuri pentru sigilarea și ridicarea benzilor magnetice de imprimare a convorbirilor dintre organele de trafic și dintre acestea și echipajul aeronavei, a înregistrărilor de bord, precum și pentru ridicarea buletinelor de analiza a singelui celor implicați. Interpretarea convorbirilor înregistrate pe benzile magnetice se va face numai în prezenta șefului comisiei de cercetare (sau a unui alt membru al acesteia desemnat) care va certifica exactitatea interpretării;

g) cercetarea preliminară de către întreaga comisie de cercetare (sau după caz, la aprecierea șefului acesteia, de către o parte a ei) a locului unde a avut loc accidentul sau incidentul de aviatie civilă, în scopul depistarii probelor de la fața locului, care vor sta la baza lucrărilor pe subcomisii și a luării măsurilor cît mai rapide de evacuare a cadavrelor. Excepție fac cazurile când ridicarea cadavrelor apare ca necesară pentru salvarea de vieți omenești, evacuarea răniților, conservarea probelor necesare cercetării, localizarea și stingerea incendiilor, prevenirea exploziilor, deblocarea căilor de circulație publică și păstrarea sau restabilirea ordinii și securității publice. În astfel de cazuri, schimbarea locului se va face în prezenta și cu încuviințarea procurorului, cu toată precautia, în vederea conservării probelor, luindu-se, totodată, măsurile necesare (foto, schite, demarcari, acoperiri etc.) pentru a se putea reconstitui în cadrul cercetării starea inițială în care se găsea aeronava, urmele lăsate, incarcatura sau corpurile celor decedati;

h) în funcție de datele concrete avute la dispoziție pentru desfășurarea în continuare a cercetării, șeful comisiei de cercetare poate aprecia dacă vor fi indepartate sau vor rămâne în continuare la dispoziția subcomisiilor aeronava (epava), precum și celelalte urme datorate evenimentului produs. În cazul în care aceste elemente rămân în continuare la dispoziția subcomisiilor, locul va fi asigurat cu paza înarmată până la îndepărtarea totală a lor, dar numai după îndeplinirea prevederilor lit. n) a acestui punct;

i) asculta raportul directorului (șefului) unității care a luat primele măsuri înainte de sosirea comisiei de cercetare și rapoartele membrilor echipajului (dacă este posibil) asupra misiunii și celor petrecute la bord și la sol, legate de producerea accidentului sau incidentului de aviatie civilă;

j) audierea preliminară a supravietuitorilor și a martorilor oculari;

k) stabilirea preliminară (dacă este posibil) a evolutiilor finale ale aeronavei;

l) stabilirea preliminară a elementelor zborului de la decolare până la momentul producerii accidentului sau incidentului de aviatie civilă, pe baza datelor de conducere a zborului, a documentelor de pregătire, organizare și executare a zborului, existente;

m) stabilirea preliminară (dacă la acel moment existau elementele necesare) a modului de acțiune a echipajului;

n) efectuarea primelor investigații tehnice la fața locului, care, în principal, se vor baza pe executarea următoarelor operațiuni:

- elaborarea datelor asupra locului unde s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă (coordonatele și altitudinea locului, trasate, eventual, pe o harta la scara mare, topografia sa etc.);

- executarea de fotografii aeriene/terestre și înregistrări video la locul accidentului sau incidentului de aviatie civilă, care să cuprindă imagini ale urmelor și amprentelor pe sol și imagini de detaliu asupra instrumentelor de bord, poziției comenzilor în postul de pilotaj, poziției robinetelor de carburant, poziției verinelor hidraulice, poziției diverselor comutatoare, rupturilor sau deformatiilor suspecte, grupului motor și poziției levierelor de comanda, scaunelor și centurilor de siguranță;

- realizarea schemelor de imprastiere a aeronavei și a amprentelor de pe sol, de evidențiere a elementelor de zbor, (unghiuri, viteze, direcție de zbor etc.);

- ruperea și, eventual, recuperarea epavei (când accidentul sau incidentul de aviatie civilă s-a produs într-un loc greu accesibil).

VI.2. Lucrările de rutina pe subcomisii cuprind, în principal, următoarele activități:

VI.2.1. Subcomisia de zbor, pe timpul desfășurării activității sale, supune cercetării, în principal, următoarele elemente:

- datele despre echipaj (se referă și la antecedente);

- misiunea de zbor data echipajului;

- nivelul de pregătire a echipajului și dacă misiunea încredințată a corespuns acestui nivel de pregătire;

- respectarea metodicii de pregătire a echipajului, întreruperile de zbor al acestuia în ultimele 6 luni și natura acestor întreruperi;

- controalele executate asupra pregătirii teoretice și practice a echipajului, datele și rezultatele acestora;

- modul de pregătire a misiunii și controlul executat asupra acestei pregatiri;

- modul de încărcare a aeronavei, respectarea centrajului, fixarea încărcăturii, respectarea greutatii maxime admise, precum și a altor reguli stabilite în executarea transportului de persoane și materiale;

- respectarea baremului maxim de ore de zbor (lansari) admise echipajului, zilnic, lunare și anuale;

- modul cum a fost dirijat și condus zborul în cauza și în ce măsura s-a asigurat securitatea acestuia de către organele de dirijare;

- date despre condițiile meteorologice;

- date despre sistemul de comunicații;

- date despre sistemul de navigație aeriană;

- concluzii în urma prelucrării datelor preluate de la inregistratoarele de bord;

- date despre performanțele aeronavei;

- date despre respectarea prevederilor manualului de zbor și a consemnelor de navigabilitate;

- analizează filmul inregistratoarelor de bord ale aeronavei și benzile inregistratoare a convorbirilor;

- datele despre traiectoria finala;

- datele despre derularea zborului;

- funcționarea mijloacelor terestre de protecție a navigației aeriene și de telecomunicații.

Subcomisia de zbor va întocmi raportul sau bazat pe investigarea elementelor de mai sus, care va fi parte componenta a dosarului de cercetare.

VI.2.2. Subcomisia tehnica, pe timpul desfășurării activității sale, supune investigarii, în principal, următoarele elemente:

- datele despre aeronava, motor și instalațiile aferente (resurse, controale periodice, schimbări de agregate etc.);

- cercetează locul accidentului sau incidentului de aviatie civilă și cauta piesele detasate de aeronava (se cercetează toate piesele și agregatele care pot servi ca dovezi în determinarea cauzei accidentului sau a incidentului respectiv);

- analizează situația pe teren a părților componente ale aeronavei și ale motorului;

- verifica poziția flapsurilor, frinelor aerodinamice, trimerelor, manetelor, robinetelor, intrerupatoarelor și determina influența posibila a acestora la producerea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă;

- cercetează aspectul exterior al părților deteriorate ale aeronavei și ale motorului:

. părțile componente ale aeronavei, întregi și reconstituite;

. tipurile de rupturi;

. celula, inclusiv trenul de aterizare și comenzile de zbor;

. eventualele rupturi la oboseala;

. eventualele rupturi statice;

. rezultatele probelor de laborator;

. elicele;

. starea de funcționare a motorului în momentul producerii accidentului sau a incidentului de aviatie civilă;

. eficacitatea instalațiilor de stins incendii;

. rezultatele analizei de laborator a unor esantioane de ulei și de combustibil prelevate;

. sistemele: hidraulice, electrice, de presurizare și climatizare, de protecție contra givrajului;

. instrumentele de bord, echipamentele de radio-navigație;

. starea circuitelor de comanda zbor, a pilotului automat, a sistemului antiincendiu și de oxigen;

- analizează filmul inregistratoarelor de bord ale aeronavei și benzile inregistratoare ale convorbirilor;

- verifica și analizează cadranele aparatelor de bord ale căror indicații, în unele cazuri, rămân fixate în poziția în care se găseau în momentul impactului aeronavei cu solul;

- stabilește cantitatea de combustibil, oxigen, ulei, starea sistemelor și a agregatelor, pieselor și comenzilor și a celorlalte instalații a căror defectiune atrage după sine imposibilitatea executării în siguranța a zborului de către echipaj;

- incearca, dacă este posibil, funcționarea agregatelor și instalațiilor speciale, a motorului etc.;

- verifica dacă obiectele (incarcatura) din aeronava au avut influența asupra producerii accidentului sau a incidentului de aviatie civilă;

- verifica datele referitoare la orele de zbor și reparațiile executate la celula, motor și agregate și stabilește dacă la producerea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă acestea erau în limitele resurselor stabilite prin instrucțiuni;

- analizează starea și întreținerea aeronavei înainte de zbor;

- cercetează cazurile tipice de defectiuni care s-au produs la tipul respectiv de aeronava și măsurile luate (în măsura în care exista documentația necesară).

În mod obligatoriu, subcomisia tehnica analizează și probe de laborator.

Subcomisia tehnica va întocmi raportul sau bazat pe investigarea elementelor de mai sus, care va fi parte componenta a dosarului de cercetare.

VI.2.3. Subcomisia administrativă, pe timpul desfășurării activității sale, supuse investigarii, în principal, următoarele elemente:

- calitatea lucrărilor de salvare;

- logistica zborului;

- expertiza toxicologica a echipajului (cadavrelor);

- consemnarile asupra stării sociologice, fizice și psihice a personalului implicat;

- respectarea normelor de odihnă, hranire și zbor;

- asigurarea cu aerodromuri de rezerva și de ajutor;

- lichidarea urmelor la locul accidentului sau al incidentului de aviatie civilă;

- stabilirea pagubelor reale datorate accidentului sau incidentului de aviatie civilă;

- stabilirea implicatiilor legale ale evenimentului;

- datele despre instalațiile și serviciile de aerodrom.

Subcomisia administrativă va întocmi raportul sau bazat pe investigarea elementelor de mai sus, care va fi parte componenta a dosarului de cercetare.

VI.2.4. Lucrările finale de întocmire a documentelor se fac în plenul comisiei de cercetare și cuprind, în principal, următoarele activități:

a) studierea rapoartelor celor trei subcomisii și încorporarea lor în dosarul de cercetare;

b) formularea împrejurărilor în care s-a produs accidentul sau incidentul de zbor cercetat, precum și a cauzelor care l-au determinat (cauza poate fi categorisita în funcție de rezultatele cercetării sub forma de "cauza determinanta", "cauza cea mai probabila" sau "cauza neelucidata");

c) elaborarea raportului final al comisiei de cercetare și încorporarea sa în dosarul de cercetare;

d) elaborarea și înaintarea, spre aprobare, ministrului transporturilor a recomandărilor referitoare la măsurile de prevenire a unor incidente și accidente similare;

e) analizarea accidentului și a incidentului de aviatie civilă la esaloanele și cu persoanele interesate;

f) raportul final și stabilirea destinatarilor acestuia.

Pe lângă activitățile prevăzute mai sus, comisia de cercetare studiază, analizează orice alt aspect al accidentului sau al incidentului de aviatie civilă care poate duce la elucidarea cauzelor acestuia. În toate cazurile de accident, comisia de cercetare va cere executarea controlului medical al membrilor echipajului la Institutul de Medicina Aeronautica. Controlul medical este obligatoriu și în cazul incidentelor, pentru membrii echipajului care au suferit traumatisme.

Comisia de cercetare trebuie să folosească expertize și probe de laborator efectuate de specialiști sau de instituții specializate din țara și/sau din străinătate.

Capitolul 7 Primele măsuri ce se iau de către conducerea unității de care aparțin aeronava și echipajul implicat în accidentul sau incidentul de aviatie civilă

Conducerea unității deținătoare a aeronavei și a echipajului implicat în accidentul sau incidentul de aviatie civilă produs trebuie să ia imediat următoarele măsuri:

- în scopul protejării probelor și a locului faptei se va folosi o singura cale de acces în zona accidentului sau incidentului, precum și limitarea numărului persoanelor ce patrund în zona, până la sosirea organelor de cercetare;

- asigura, prin toate mijloacele, buna cooperare cu personalul civil sau cu cadrele de poliție care au ajuns la locul accidentului sau incidentului;

- asigura transportarea imediata a persoanelor care necesita îngrijiri medicale la cel mai apropiat centru medical;

- asigura protejarea epavei împotriva riscurilor de incendiu și a unor condiții de amplificare a distrugerilor;

- raportează accidentul sau incidentul inspectorului șef al Inspectoratului aviației civile, precum și organelor Procuraturii în maximum 2 ore, comunicând primele detalii referitoare la producerea lui; asigura un sistem de comunicații permanent între cei de la locul accidentului sau al incidentului, unitate și Inspectoratul aviației civile;

- verifica și, dacă este cazul, ia măsurile ce se impun pentru protecția unor eventuale materiale explozive, radioactive etc. care se aflau la bordul aeronavei;

- asigura paza aeronavei (epavei) și protecția zonei respective cu garda înarmată;

- conserva toate probele și indiciile referitoare la producerea accidentului sau incidentului prin fotografierea, filmarea, protejarea resturilor epavei etc. Sunt interzise alterarea sau înlăturarea probelor (rămășițelor), schimbarea poziției etc. până la venirea comisiei de cercetare;

- retine numele și adresele tuturor martorilor și a căror depozitie poate fi utila;

- pregătește raportul cu unele date preliminare referitoare la condițiile în care a fost pregătit, organizat și executat zborul în cauza, precum și mijloacele necesare deplasarii la locul accidentului sau incidentului, ascultării benzilor magnetice, interpretării inregistratoarelor de bord etc.

Capitolul 8

Principii generale privind executarea cercetării accidentelor și incidentelor de aviatie civilă cu aeronave străine pe teritoriul și în spațiul aerian al României și cu aeronave românești în afară granițelor naționale

VIII.1. În cazul producerii unui accident sau incident de aviatie civilă cu aeronave străine pe teritoriul și în spațiul aerian al României, de regula, se aplică recomandările cuprinse în anexa nr. 13 la Convenția de la Chicago, completate cu prevederile convenției bilaterale, dacă exista, cu statul proprietar (utilizator) al aeronavei, iar în lipsa acesteia, părțile implicate vor conveni asupra modului în care să se desfășoare cercetarea.

VIII.2. Statul pe a cărui teritoriu s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă, de regula, va deschide o investigatie asupra împrejurărilor producerii acestuia.

Acest stat va fi, de asemenea, răspunzător pentru conducerea investigatiei, dar poate delega în totalitate sau în parte aceasta conducere statului unde este înmatriculată aeronava. În orice caz, statul pe a cărui teritoriu s-a produs accidentul sau incidentul va folosi orice mijloace pentru a facilita investigatia.

VIII.3. Când accidentul sau incidentul de aviatie civilă s-a produs pe teritoriul unui stat cu care România nu are încheiată convenție bilaterala, statul de înmatriculare a aeronavei se va strădui sa înceapă și sa conducă o investigatie în colaborare cu statul pe al cărui teritoriu s-a produs accidentul sau incidentul, iar dacă nu se poate asigura colaborarea, va conduce el însuși o investigatie cu informațiile de care dispune.

VIII.4. Statul român, prin organele abilitate ale Ministerului Transporturilor, în cazul producerii unui accident sau incident de aviatie civilă pe teritoriul României, va lua următoarele măsuri:

- numește comisia de cercetare;

- asigura de urgenta îngrijirea medicală a persoanelor cu afecțiuni datorate accidentului sau incidentului;

- asigura păstrarea probelor și indiciilor, a pazei aeronavei (epavei) și a conținutului sau pe tot timpul cît va fi necesar pentru începerea și efectuarea anchetei;

- asigura protecția împotriva incendiului, a limitării pagubelor, a distrugerilor și a furturilor;

- va trimite o notificare, în cel mai scurt timp posibil și pe cele mai adecvate și rapide mijloace disponibile, către statul de înmatriculare, către cel care exploatează aeronava și către cel care a construit-o. Notificarea va cuprinde:

* abreviatia de identificare ACCID;

* tipul, modul, naționalitatea și înmatricularea aeronavei;

* numele proprietarului, a celui care exploatează aeronava și a celui care a închiriat-o, dacă este cazul;

* data și ora (GMT) a accidentului sau incidentului;

* ultimul punct de decolare și punctul de aterizare prevăzut al aeronavei;

* poziția aeronavei, cu referința la câteva puncte geografice de reper ușor de identificat, latitudinea și longitudinea;

* numărul membrilor echipajului și al pasagerilor, precum și numărul morților și al celor grav răniți de la bord, cît și cel al altor persoane decedate sau grav ranite ca urmare a accidentului;

* natura accidentului și gradul de deteriorare a aeronavei, în măsura în care se cunoaște;

* indicația privind măsura în care investigatia va fi condusă de către statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul sau dacă această competență va fi delegată;

* caracteristicile fizice ale zonei accidentului;

* identificarea serviciului care face notificarea (autoritatea de origine).

La primirea notificării (conform prevederilor și practicilor recomandate în anexa nr. 13 la Convenția de la Chicago), organele abilitate ale statului de înmatriculare și ale statului care exploatează aeronava vor furniza, cît de curînd posibil, organului care a făcut notificarea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă toate informațiile utile pe care le dețin privind aeronava și membrii echipajului de conducere implicați în accidentul sau incidentul respectiv.

Organul desemnat al fiecărui stat va informa, de asemenea, organul desemnat cu aeronautica civilă a statului pe al cărui teritoriu s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă dacă intenționează să fie reprezentat la investigatie și, în acest caz, va indica data probabila a sosirii reprezentantului sau acreditat.

Nu este necesar să se aștepte sosirea unui reprezentant acreditat pentru stringerea și înregistrarea informațiilor.

VIII.5. Atunci când un stat este interesat în mod deosebit de un accident sau de un incident de aviatie civilă, indiferent de locul acestuia, pentru ca printre morți se găsesc cetățeni de-ai săi, se recomanda ca acest stat, la cererea sa, să fie autorizat de statul care conduce investigatia sa desemneze un expert care să participe la investigatie pentru a facilita obținerea unor informații de baza.

Se recomanda ca dreptul de a participa la cercetare al acestui expert să se limiteze la:

a) vizitarea locului unde s-a produs accidentul sau incidentul;

b) accesul liber la toate informațiile utile;

c) furnizarea asistenței și informațiilor privind identificarea victimelor;

d) primirea unei copii de pe raportul final.

VIII.6. În lipsa unei convenții între România și statul implicat, privind cercetarea evenimentelor de aviatie civilă, activitatea comisiei de cercetare se poate desfășura în baza următoarelor recomandări (dacă sunt agreate de ambele părți):

- comisia de cercetare trebuie să se compună din grupe de investigare naționale formate din experți, observatori tehnici și medicali, în funcție de necesitățile fiecărei tari implicate;

- statul proprietar (utilizator) al aeronavei asigura, de regula, nucleul comisiei de cercetare;

- în funcție de înțelegerea dintre părți, statul pe al cărui teritoriu sau spațiu aerian în care s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă poate asigura un grup de cercetare ai cărui componenți vor fi desemnați ca membri sau observatori ai comisiei de cercetare și/sau să execute o cercetare separată, conform reglementărilor proprii;

- statul proprietar (utilizator) al aeronavei implicate în evenimentul aviatic poate să asigure un grup de cercetare ai cărui componenți vor fi desemnați ca membri sau observatori ai comisiei de cercetare și/sau să execute o cercetare separată, conform reglementărilor proprii;

- dacă aeronava (epava) se găsește în totalitate sau parțial într-o zona în care statul pe teritoriul căruia s-a produs evenimentul o considera cu acces interzis, acesta va asigura transportul aeronavei (epavei) într-un loc în care accesul va fi permis;

- orice convenție încheiată între statele implicate constituie baza legală a desfășurării cercetării accidentului sau incidentului de aviatie civilă produs în condițiile prezentului capitol.

VIII.7. Cercetarea evenimentelor de aviației produse cu aeronave românești în afară granițelor naționale se desfășoară conform prevederilor pct. VIII.2.

Capitolul 9

Documentele ce se întocmesc în urma cercetării. Modul de întocmire a acestor documente, precum și de ținere a evidentei accidentelor și a incidentelor de aviatie civilă

IX.1. În conformitate cu prevederile legislației române, precum și cu recomandările cap. 6 al anexei nr. 13 la Convenția de la Chicago, rezultatele cercetării unui accident sau unui incident de aviatie civilă se fac cunoscute prin următoarele documente:

a) raportul preliminar;

b) raportul final (dosarul de cercetare).

IX.2. Raportul preliminar are ca scop informarea preliminară și operativă a Ministerului Transporturilor, care a numit comisia de cercetare, asupra primelor indicii referitoare la accidentul sau incidentul de aviatie civilă cercetat. În funcție de informațiile primite, autoritatea respectiva hotărăște măsurile imediate referitoare la continuarea sau oprirea zborului la tipul respectiv de aeronava, activități legate de pregătirea personalului navigant, tehnic și de asigurare a zborurilor, informarea preliminară a altor instituții sau organisme despre condițiile în care s-a produs evenimentul de zbor.

Informarea mass media se face de către organele abilitate ale autorității respective (Ministerul Transporturilor).

IX.3.1. Raportul preliminar are, în principiu, următorul conținut:

- data și ora la care s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă;

- locul (coordonate, altitudine) unde a avut loc evenimentul;

- natura zborului (antrenament, transport etc.);

- aeronava (tip, constructor, înmatriculare);

- proprietarul sau unitatea exploatatoare a aeronavei;

- ocupantii aeronavei (echipaj, pasageri) și starea în care au fost gasiti;

- pagube estimative (la aeronava, incarcatura, terți);

- rezumatul pe scurt al accidentului sau al incidentului de aviatie civilă în baza datelor inițiale avute la dispoziție (condițiile în care s-a produs, elemente de pregătire în zbor etc.);

- eventuale recomandări preliminare în vederea luării unor măsuri urgente pe linie de securitate a zborurilor.

IX.3.2. Raportul preliminar se întocmește de către șeful comisiei de cercetare și se înaintează organului care a numit comisia, într-un interval de timp de 5-30 de zile calendaristice de la data producerii accidentului sau incidentului de aviatie civilă.

IX.4. Dosarul de cercetare are ca scop prelucrarea și analiza tuturor datelor cunoscute și depistate pe parcursul desfășurării cercetării, în vederea formulării cît mai concrete a cauzelor și a condițiilor determinate de producerea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă, și a elaborării măsurilor de imbunatatire a activităților de prevenire a lor și a recomandărilor de securitate a zborului.

IX.5. Dosarul de cercetare are, în principal, următorul conținut:

- raportul final, care este o sinteza a tuturor datelor și informațiilor rezultate pe parcursul desfășurării cercetării;

- materialele anexate la raportul subcomisiilor (fotografii, casete video, documente care atesta organizarea, pregătirea și executarea zborului, pregătirea personalului navigant și nenavigant implicat, buletine meteorologice, analize și probe de laborator, declarații ale martorilor, expertize etc.).

IX.6. Dosarul de cercetare se întocmește în 3 (trei) exemplare, care, după aprobarea celui care a numit comisia de cercetare, se vor distribui astfel:

- exemplarul nr. 1 - la Inspectoratul aviației civile;

- exemplarul nr. 2 - la Parchetul teritorial;

- exemplarul nr. 3 - la operatorul aerian care s-a înregistrat cu evenimentul respectiv.

IX.7. Documentele care formează dosarul de cercetare se vor semna astfel:

- raportul final se semnează de către președintele comisiei de cercetare și de către președinții celor 3 subcomisii;

- rapoartele subcomisiilor se semnează de către președinții acestora și de către toți membrii lor;

- anexele, indiferent de natura lor, semnate de către organele sau persoanele care le întocmesc, vor fi certificate în mod obligatoriu de către președintele comisiei de cercetare.

IX.8. Dosarul de cercetare nu are în mod concret un termen de inaintare, el urmînd a fi încheiat abia atunci când se poate trage o concluzie clara asupra cauzei care a condus la producerea accidentului sau a incidentului de aviatie civilă respectiv.

IX.9. Dosarul de cercetare constituie documentul în baza căruia se stabilește modul de recuperare a pagubelor (conform legislației în vigoare) și de acordare a unor despăgubiri persoanelor implicate în accidentul sau în incidentul de aviatie civilă respectiv sau urmașilor legali ai acestora.

IX.10. Rezumatul raportului final are ca scop prezentarea, pe scurt și concret, a datelor, informațiilor și concluziilor raportului final și se transmite conform prevederilor anexei nr. 13 la Convenția de la Chicago.

IX.11. Rezumatul raportului final va fi semnat de către președintele comisiei de cercetare.

IX.12. Eliberarea de copii de pe actele existente la dosarul de cercetare, de extrase, precum și furnizarea de orice relații legate de cazul respectiv, cerute de instituții, organisme, persoane juridice sau fizice, se face numai cu aprobarea inspectorului șef al Inspectoratului aviației civile.

IX.13. Evidenta accidentelor și a incidentelor de aviatie civilă se tine într-un registru care va cuprinde următoarele rubrici:

1. numărul curent;

2. felul accidentului sau al incidentului de aviatie civilă;

3. data și locul producerii acestora;

4. tipul aeronavei, înmatricularea, unitatea căreia îi aparține sau care o exploatează;

5. numele, prenumele și funcția membrilor echipajului;

6. urmări asupra:

- echipajului;

- pasagerilor;

- aeronavei;

7. descrierea sumară a accidentului sau a incidentului de aviatie civilă;

8. cauzele producerii acestuia;

9. măsurile luate;

10. documentele încheiate și numărul de înregistrare.

Capitolul 10 Dispoziții finale

X.1. Neraportarea ierarhica și la termen a oricărui accident sau incident de aviatie civilă sau raportarea eronată a împrejurărilor și cauzelor acestuia, ștergerea urmelor, modificarea documentelor sau orice alte acte și fapte referitoare la accidentele sau incidentele de aviatie civilă se sancționează, potrivit legii, disciplinar, administrativ, civil sau penal, după caz.

X.2. Pe timpul cercetării, unitățile de aviatie civilă sunt obligate sa pună la dispoziția comisiei de cercetare toate informațiile deținute asupra împrejurărilor în care s-a produs accidentul sau incidentul de aviatie civilă și sa dea tot concursul pentru desfășurarea în cele mai bune condiții a acestei activități.

X.3. În cazul apariției unor elemente noi în legătură cu un accident sau incident de aviatie civilă, după ce a fost încheiat dosarul de cercetare, sau în cazul în care apar dubii sau neclaritati asupra dosarului de cercetare, autoritatea care a numit comisia de cercetare poate să ordone reanchetarea cazului, numind pentru aceasta o noua comisie de cercetare.