Proclamație nr. 1015/1864

Sateniloru!

Îndelungată vostra asteptare, mare fagaduintie data voua de inaltile Puteri ale Europei prin art. 46 alu Conventiunei, interessulu Patriei, assigurarea proprietății fonciare și dorintia Mea cea mai viue s'a indeplinitu.

Claca (boierescu) este desfiintiata pentru de a pururea și de asta-di voi sunteți proprietari liberi pe locurile supusse stepanirei vostre, în întinderea hotărâtă prin legile în fiintia.

Mergeti dar mai înainte de tote la polile Altarului, și cu genunchiele plecate, multiumiti A-totu-puternicului Dumnedeu, pentru ca prin ajutorulu seu, în sfersitu ați ajunsu a vedea acesta di frumosa pentru voi, scumpa inimei Mele și mare pentru viitorulu României.

De asta-di voi sunteți stepani pe bratiele vostre; voi aveti o particica de pamentu, proprietate și moșie a vostra; de asta-di voi aveti o Patrie de iubitu și de aperatu.

Și acumu, după ce cu bratiulu Celui de susu, amu pututu seversi o asseminea mare fapta, Me intorcu catra voi, spre a ve da unu sfatu de Domnu și de Părinte, spre a ve arata calea pe care trebuie se o urmati, de voiti se ajungeti adeveratu imbunetatire a sortei vostre și a copiiloru vostrii.

Claca și tote cele-l-alte legeturi silite intra voi și intra stepanii vostrii de moșii, sînt desfiintiate, prin plata unei drepte despăgubiri.

De acumu înainte, voi nu veți mai fi cu densii în alte legeturi de catu acele ce voru isvori din interessulu și buna primire a unora și a altora. Aceste legeturi inse, voru fi pururea neaperate pentru ambile părți. Faceti dar ca ele se fie întemeiate pe iubire și incredire. Mulți și forte mulți din proprietari au doritu inbunetatirea sortei vostre. Mulți din ei au lucratu cu tota inima ca sa ajungeti la acesta frumosa di, pe care voi asta-di o serbati. Părinții vostrii și voi ați vediutu de la mulți stepani de moșii ajutoru la nevoiele și trebuintiele vostre. Uitati dar dilile grele prin care ați trecutu; uitati tota ura și tota vrajba; fiti surdi la glassulu acelora carii ve voru interata în contra stapaniloru de moșii, și în legeturile de buna voie ce veți mai avea de aci în colo cu proprietarii, nu vedeti în ei de catu pe vechii vostrii sprijinitori și pe viitorii vostrii amici și buni vecini. Au nu sunteți toți fii ai aceleiași teri? Au pamentulu României nu este muma care ve hranesce pe toți?

Stepani liberi pe bratiele și pe ogorele vostre nu uitati mai înainte de tote ca sunteți plugari, ca sunteți muncitori de pamentu. Nu perasiti acesta frumosa messerie, care face bogatia terei, și dovediți și în România, ca pretutindenea, ca munca libera produce induoitu de catu munca silită. Departe de a ve deda trendaviei, sporiti încă harnicia vostre și ogorele vostre indoitu se fie mai bine lucrate, căci de acumu aceste ogore sînt averea vostra și moșia copiiloru vostrii.

Ingrijiti-ve assemenea de vetrile sateloru vostre, care de asta-di devinu commune neaternate și locasuri statornicite ale vostre, din care nimeni nu ve mai poate isgoni. Siliti-ne dar a le inbunetati și a le infrumusetia; faceti-ve case bune și indestulatore incunjuratile cu grădini și cu pami roditori. Inzestrati-ve satile cu asedieminte folositore voue și urmasiloru vostrii. Statorniciti mai alesu și pretutindenea scole, unde copii vostrii se dobendesca cunostintiele trebuitore, pentru a fi buni plugari și buni cetatieni. Actulu din 2 Maiu v'a datu la toți drepturi; invetiati dar pe copii vostrii a le pretiui și a le bine intrebuintia.

Și mai pre susu de tote, fiti și în viitoriu ceia ce ați fostu și pînă acumu, și chiaru în tempurile cele mai rele, fiti bărbați de pace și de buna rinduiala; aveti incredire în Domnulu vostru, care ve doresce totu binele; dati, ca și pînă acumu, pilda supunerei catra legile terei vostre, la a cărora facire aveti și voi de acumu a lua parte; și în tota intemplarea, iubiti România care, de asta-di, este dreapta pentru toți fii sei.

Și acumu, iubitiloru mei sateni, bucurati-ve și pasiti la munca de buna voie, care inaltie și inbogatiesce; și Dumnedeulu parintiloru nostrii se binecuvintedie semintia ce veți arunca pe cea anteia brasda libera a ogoreloru vostre.

ALECSANDRU IOAN

M. Cogalniceanu,

N. Cretulescu,

N. Balanescu,

Generalu Manu.