Decizia nr. 360/2003

Nicolae Popa - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stanoiu - judecător

Lucian Stangu - judecător

Ioan Vida - judecător

Florentina Balta - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 52 alin. (2) lit. b), f) și j) și alin. (4) din Legea nr. 521/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Larix Forest" - S.R.L. în Dosarul nr. 938/2003 al Judecătoriei Reghin.

La apelul nominal se constata lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibila, întrucât soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată nu depinde de prevederile

art. 52 alin. (2) lit. b), f), j) și alin. (4) din Legea nr. 521/2002 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 3 iunie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 938/2003, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 52 alin. (2) lit. f) și alin. (4) din Legea nr. 521/2002 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Larix Forest" - S.R.L.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține ca "prevederile articolului 52 alin. (2) lit. f) din

Legea nr. 521/2002

sunt neconstituționale în condițiile în care stabilesc ca limita minima a amenzii 1 miliard de lei, iar limita maxima de 5 miliarde lei, în condițiile în care legiuitorul, conform prevederilor

art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , aprobată prin

Legea nr. 180/2002 , nu putea depăși limita maxima a amenzii contravenționale de 1 miliard stabilită prin prevederile exprese ale legii cadru". În mod implicit, se considera "ca sunt neconstituționale și prevederile

art. 52 alin. (4) din Legea nr. 521/2002 , care stipulează ca <<(4) Limitele amenzilor contravenționale prevăzute în prezenta lege pot fi actualizate anual, în funcție de evoluția ratei inflației, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice>>". În opinia autorului excepției, "în condițiile în care limita maxima a amenzii contravenționale este stabilită prin lege și ordonanța și nu poate depăși, în cazul contravențiilor ce se stabilesc prin acest procedeu de tehnica legislativă, cuantumul maxim de 1 miliard lei conform prevederilor

art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , aprobată prin

Legea nr. 180/2002 , iar Guvernul prin lit. b) a aceluiași articol este abilitat de a stabili contravenții doar până la limita maxima de 500 milioane lei, este neconstitutionala prevederea de a se actualiza maximul amenzii stabilite prin lege sau ordonanța, prin hotărâri de Guvern, Guvernul nefiind abilitat de a stabili și implicit de a actualiza amenzi contravenționale peste limita de 500 milioane lei".

Potrivit susținerilor autorului excepției, "Ministerul Finanțelor nu poate fi abilitat de a propune Guvernului <<actualizarea unei amenzi contravenționale, în funcție de evoluția ratei inflației>> care ar depăși cuantumul maxim de 500 milioane lei, prin hotărâre de Guvern, singurele organe abilitate de a modifica limita maxima a contravențiilor stabilite prin lege și ordonanța, respectiv de a actualiza limita de peste 500 milioane lei, fiind doar Parlamentul și Guvernul, prin lege sau ordonanța, și nicidecum Guvernul, prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice".

Se considera ca prevederile criticate, prin stabilirea unei amenzi cu depășirea maximului stipulat de legea-cadru, între 1 și 5 miliarde lei, "da naștere la arbitrariu din partea agenților constatatori, iar pe de altă parte, la nesocotirea scopului educativ și nu distructiv al amenzii". De asemenea, se susține, în motivarea excepției, ca textul criticat nu tine seama de "principiul proportionalitatii între gradul de pericol social al faptei săvârșite și sancțiune, precum și de reglementările de ordin general cu privire la cumularea contravențiilor constatate prin același proces-verbal".

În acest context, autorul excepției se referă și la neconstituționalitatea dispozițiilor

art. 52 alin. (2) lit. b) și j) din Legea nr. 521/2002 .

Judecătoria Reghin considera ca dispozițiile criticate "contravin prevederilor art. 107 și art. 51 din Constituția României, care statuează ca Guvernul emite hotărâri doar pentru organizarea executării legilor și respectarea supremației Constituției și a legilor este obligatorie, neputându-se extinde atribuțiile Guvernului de a modifica limitele amenzilor contravenționale oricând și cu încălcarea legii care-i limitează acest drept".

Potrivit prevederilor

art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază ca excepția invocată este inadmisibila. În considerentele cuprinse în punctul de vedere menționat se arata ca excepția este nemotivată, întrucât nu se indica textul constituțional considerat a fi încălcat de prevederile legale criticate, iar, pe de altă parte, dispozițiile

art. 52 alin. (4) din Legea nr. 521/2002

nu au relevanta în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de judecată. În realitate, mai arata Guvernul, "critica autorului excepției vizează soluția legislativă, ce tine de competența și voința exclusiva a legiuitorului, iar nu o problemă de constituționalitate".

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , retine următoarele:

Curtea Constituțională a fost sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (1), ale

art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate cu care Curtea a fost sesizată îl constituie dispozițiile

art. 52 alin. (2) lit. f) și cele ale alin. (4) din Legea nr. 521 din 17 iulie 2002

privind regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 2 august 2002, texte care au următorul cuprins:

- Art. 52: "(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează: [...]

f) cu amendă de la 1 miliard lei la 5 miliarde lei și confiscarea produselor, iar în cazul în care acestea au fost vândute, cu confiscarea sumelor rezultate din aceasta vânzare și, după caz, anularea autorizațiilor, pentru cele prevăzute la lit. f), i), j) și u); [...]

(4) Limitele amenzilor contravenționale prevăzute în prezenta lege pot fi actualizate anual, în funcție de evoluția ratei inflației, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice."

De asemenea, în susținerea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia, în memoriul adresat instanței de judecată, face referire și la dispozițiile cuprinse la lit. b) și j) din

art. 52 alin. (2) al Legii nr. 521/2002 , care au următorul cuprins: "b) cu amendă de la 5 miliarde lei la 10 miliarde lei și confiscarea produselor, iar în cazul în care acestea au fost vândute, cu confiscarea sumelor rezultate din aceasta vânzare, precum și cu confiscarea instalațiilor de producție și anularea autorizației, după caz, pentru contravențiile prevăzute la lit. b), t) și x); [...]

j) cu amendă de la 1 miliard lei la 2 miliarde lei și confiscarea produselor și a recipientelor sau cisternelor și anularea autorizației, pentru cea prevăzută la lit. m)."

Critica de neconstituționalitate se bazează numai pe susținerea ca dispozițiile legale criticate contravin celor cuprinse în

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 .

Autorul excepției nu invoca nici prin memoriul adresat instanței de judecată, nici în susținerile orale, consemnate în Încheierea din 20 mai 2003 a Judecătoriei Reghin, vreun text constituțional care să fi fost încălcat de dispozițiile criticate, limitându-se a marca deosebirile dintre reglementările cuprinse în

Legea nr. 521/2002

și cele cuprinse în

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , cu privire la limitele amenzilor contravenționale.

În aceste condiții Curtea retine ca neindicarea temeiului constituțional al contestarii prezumției de constituționalitate a textului de lege criticat reprezintă o încălcare a obligației de motivare a excepției, prevăzută de

art. 12 din Legea nr. 47/1992 , republicată, care are drept consecința inadmisibilitatea excepției.

Totodată Curtea constata cu privire la dispozițiile art. 52 alin. (2) lit. b) și j), precum și ale alin. (4) al

art. 52 din Legea nr. 521/2002

inadmisibilitatea excepției și în raport cu dispozițiile

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, întrucât soluționarea plângerii contravenționale care formează obiectul dosarului instanței nu depinde de aceste texte legale. Într-adevăr, singurele texte ale

Legii nr. 521/2002

la care se referă Procesul-verbal nr. 0148041 din 11 martie 2003 al Gărzii Financiare Mures, prin care s-a aplicat autorului excepției amenda de 1 miliard de lei, sunt art. 52 alin. (1) lit. u) care prevede contravenția săvârșită - "comercializarea de produse supuse autorizării fără autorizație sau fără aprobarea Ministerului Finanțelor Publice, după caz", precum și art. 52 alin. (2) lit. f), text citat mai sus, care prevede sancțiunea pentru contravenția săvârșită (ultimul text fiind criticat pentru neconstituționalitate, cu motivarea că nu respecta limitele prevăzute de

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 ).

De altfel, Curtea observa ca excepția privind dispozițiile alin. (4) al art. 52 din Legea nr. 521/2001 este irelevanta și pentru ca în cauza nu s-a aplicat contravenientului o amenda actualizată de Guvern în baza împuternicirii legale cuprinse în text, ci chiar amenda prevăzută de textul

art. 52 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 521/2002 .

În ceea ce privește lipsa concordanței, invocată în susținerea excepției, dintre

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 180/2002 , pe de o parte, și

Legea nr. 521/2002 , pe de altă parte, Curtea constata ca aceasta, chiar dacă ar fi reală, nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind de resortul exclusiv al puterii legiuitoare.

Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibila, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 52 alin. (2) lit. b), f) și j), precum și ale alin. (4) din Legea nr. 521/2002

privind regimul de supraveghere și autorizare a producției, importului și circulației unor produse supuse accizelor, excepție ridicată de Societatea Comercială "Larix Forest" - S.R.L. în Dosarul nr. 938/2003 al Judecătoriei Reghin.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 septembrie 2003.