Decizia nr. 75/1995

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Prin Încheierea din 30 martie 1995 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în Dosarul nr. 1.292/R/1994, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a Decretului prezidential nr. 186/1989 privind exproprierea unor imobile, demolarea unor construcții, autorizarea efectuării unor schimburi de imobile, scoaterea din funcțiune a unor fonduri fixe, precum și realizarea și desființarea unor artere de circulație, situate în județul Covasna.

În motivarea excepției se susține, în esenta, ca, după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, actele emise de fostul Consiliul de Stat, precum și decretele prezidențiale de expropriere au devenit caduce în măsura în care imobilele la care se referă nu au fost preluate efectiv în vederea demolarii.

Se apreciază, de asemenea, ca decretele de expropriere au format corp comun cu Legea nr. 58/1974, astfel încât, prin abrogarea ei, acestea au devenit caduce.

Curtea de Apel Brașov, exprimindu-și opinia, considera excepția intemeiata.

În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Senatul, în punctul sau de vedere, arata ca situația imobilelor din categoria în care se afla și cel care face obiectul cauzei își găsește rezolvarea în Legea cu privire la situația imobilelor trecute în proprietatea statului, care se afla în curs de adoptare.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția este nefondata, întrucît Decretul nr. 467/1979, cu ale cărui dispoziții erau incidente decretele de expropriere, a fost abrogat prin Legea nr. 33/1994, urmînd ca instanța de fond să se pronunțe cu privire la efectele produse de decretele de expropriere față de persoanele în cauza.

Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

analizînd actele dosarului, punctele de vedere ale Senatului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile Decretului prezidential nr. 186/1989, raportate la dispozițiile constituționale, retine următoarele:

Curtea este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate, care a fost invocată în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, întrucît se contesta valabilitatea unui act anterior Constituției, a cărui aplicare este posterioară intrării în vigoare a acesteia.

Prin acțiune civilă, reclamantele Herman Marta, Kovacs Gizella și Pataki Ildiko au chemat în judecata pe piritii: Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe, Casa de Pensii și Asigurări Sociale pentru Taranime și Societatea Comercială "Extens" - S.R.L. Sfântu Gheorghe, solicitând anularea contractelor de închiriere încheiate cu casa de pensii și cu societatea comercială menționate și obligarea pârâților la respectarea proprietății și a posesiei asupra imobilelor în cauza, care sunt intabulate pe numele reclamantelor. Judecătoria Sfântu Gheorghe, prin Sentinta nr. 371/1993, a respins acțiunea. Sentinta a fost atacată cu apel la Tribunalul Covasna, care a menținut soluția instanței de fond, pronuntind Decizia nr. 186A/1994. Împotriva acestei decizii, reclamantele au declarat recurs, iar la termenul de judecată din 30 martie 1995 au invocat excepția de neconstituționalitate a Decretului prezidential nr. 186/1989, în baza căruia s-a dispus exproprierea și trecerea în proprietatea statului, în administrarea directa a fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Sfântu Gheorghe, printre altele și a imobilelor proprietatea reclamantelor. În susținerea excepției, se arata ca, după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, actele normative emise de fostul Consiliu de Stat, precum și decretele prezidențiale de expropriere au devenit caduce în măsura în care imobilele la care se referă nu au fost preluate efectiv în vederea demolarii. Se mai susține ca decretele de expropriere au devenit caduce și deoarece Legea nr. 58/1974, cu care acestea formau corp comun, a fost abrogată.

Potrivit regimului juridic al exproprierilor din anul 1989, când a fost emis Decretul prezidential nr. 186/1989 pe care se întemeiază acțiunea reclamantelor, asa cum rezultă din prevederile art. 4 din Decretul nr. 467/1979, imobilele nepreluate efectiv de stat, în vederea demolarii, rămân în proprietatea deținătorilor. Pe cale de consecința, în măsura în care un imobil expropriat nu a fost preluat efectiv de la proprietar până la intrarea în vigoare a Constituției, dreptul proprietarilor expropriati nu mai poate fi transferat la stat, ca urmare a actului de preluare, neexistand un temei legal pentru o asemenea operațiune. Deci, după intrarea în vigoare a Constituției, în măsura în care un imobil expropriat nu a fost preluat anterior, nu mai este posibila constituirea proprietății de stat asupra acelui imobil, în temeiul decretului de expropriere. În acest sens este Decizia Curții Constituționale nr. 45 din 14 iulie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 6 septembrie 1993, care, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție, este obligatorie pentru cetățeni și pentru toate autoritățile publice. Astfel cum s-a precizat și în cuprinsul acestei decizii, potrivit art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aceasta se pronunța numai asupra problemelor de drept, asa încât nu intră în competența sa de a stabili dacă a existat un act de preluare anterior Constituției, condiție de care depinde constituirea dreptului de proprietate al statului, și dacă acesta a avut loc înainte de intrarea în vigoare a Constituției. Fiind o problemă de fapt, acest aspect este de competența exclusiva a instanțelor de judecată, care urmează, în acest sens, a se pronunța și asupra consecințelor corespunzătoare cu privire la efectele decretului de expropriere.

Fața de cele arătate, rezultă ca excepția de neconstituționalitate este lipsită de interes, scopul urmărit prin invocarea ei fiind realizat în conformitate cu decizia Curții sus-menționată, bineînțeles numai în măsura în care se va constata de către instanța de judecată ca imobilul nu a fost preluat de stat înainte de intrarea în vigoare a Constituției.

În consecința, ținând seama de decizia Curții sus-menționată, care este obligatorie în temeiul art. 145 alin. (2) din Constituție, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă, în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ca vadit nefondata.

Fața de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. (c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 alin. (2) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Constata ca art. 4 din Decretul nr. 467/1979 privind evaluarea construcțiilor, terenurilor și plantațiilor, ce se preiau, cu plata, în proprietatea statului prin expropriere sau în alte cazuri prevăzute de lege, este abrogat de la intrarea în vigoare a Constituției, astfel cum s-a reținut prin Decizia Curții Constituționale nr. 1/1993, rămasă definitivă.

2. În consecința, respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate invocată de Herman Marta, domiciliata în municipiul Oradea, str. Nufarul nr. 13, bl. D137, ap. 8, județul Bihor, Kovacs Gizella, domiciliata în municipiul Sfântu Gheorghe, b-dul Grigore Balan nr. 35, bl. 52, sc. C, ap. 6, județul Covasna, și Pataki Ildiko, domiciliata în municipiul Sfântu Gheorghe, str. Nicolae Iorga nr. 59, bl. 10, sc. F, ap. 14, județul Covasna, în Dosarul nr. 1.292/R/1994 al Curții de Apel Brașov.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința din 27 iulie 1995.