Anexă · Ministerul Educației și Cercetării

Anexa din 14 octombrie 2026

pentru modificarea Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 4.616/2026 privind aprobarea programelor școlare asociate disciplinelor prevăzute în planurile-cadru pentru învățământul liceal special

prezumat în vigoare

Data actului
14 octombrie 2026
Emitent
Ministerul Educației și Cercetării
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 882 bis din 21 octombrie 2026
Citează
3 acte
Structură
0 articole, 2 anexe · 229.884 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Modifică 1

  • Ordinul nr. 4616/2026 4 august 2026 privind aprobarea programelor școlare asociate disciplinelor prevăzute în planurile-cadru …

Conținute de ORDINUL nr. 5.809 din 14 octombrie 2026 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 21 octombrie 2026.

Anexa 1 (Anexa nr. 142 la Ordinul nr. 4616/2026 ) Programa școlară pentru domeniul de pregătire profesională FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN pregătire teoretică de specialitate și pregătire practică Învățământ liceal special Clasa a IX-a Curriculum de specialitate(CS) pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, specializarea/calificarea profesională nivel 4 - Tehnician designer mobilă și amenajări interioare, Tehnician proiectant produse finite din lemn, Tehnician în prelucrarea lemnului și nivel 3 Tâmplar universal, Tapițer-plăpumar-saltelar, Sculptor-intarsier, Operator la fabricarea cherestelei, Operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn, dizabilități senzoriale și dizabilități intelectuale cu nivel de severitate ușor și mediu - 2026 - Programa școlară pentru domeniul de pregătire FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN, pregătire teoretică de specialitate și pregătire practică, Învățământ liceal special - clasa a IX-a, curriculum de specialitate (CS) pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, specializarea/calificarea profesională nivel 4 - Tehnician designer mobilă și amenajări interioare, Tehnician proiectant produse finite din lemn, Tehnician în prelucrarea lemnului și nivel 3 Tâmplar universal, Tapițer-plăpumar-saltelar, Sculptor-intarsier, Operator la fabricarea cherestelei, Operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn, dizabilități senzoriale și dizabilități intelectuale cu nivel de severitate ușor și mediu NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă școlară pentru domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn, clasa a IX-a, liceu tehnologic special, este elaborată în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile OMEC nr. 4350/2025 care aprobă planurile-cadru pentru învățământ liceal cu frecvență zi, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu actele normative subsecvente care reglementează organizarea și funcționarea învățământului special și special integrat, inclusiv OMEC nr. 6873/2025 . Documentul respectă integral cerințele privind adaptarea curriculară, individualizarea procesului de învățare și asigurarea accesului echitabil la educație pentru elevii cu dizabilități senzoriale și dizabilități intelectuale de nivel ușor și mediu. Finalitatea acesteia o constituie formarea competențelor profesionale necesare inserției socio-profesionale a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES). În vederea asigurării coerenței între formarea competențelor profesionale și cerințele curriculumului național, programa este realizată în acord cu Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a (anul școlar 2021-2022), respectând Standardul de pregătire profesională aprobat prin Ordinul nr. 4121/2016 , precum și curriculumul prevăzut în Anexa nr. 54 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 6930/19 decembrie 2025 . Demersul curricular are la bază principiul învățării centrate pe elev, valorificând particularitățile de dezvoltare, tipul și gradul dizabilităților, specificul colectivului de elevi și ritmul individual de învățare. În acest sens, conținuturile, metodele și activitățile didactice sunt adaptate astfel încât fiecare elev să poată dobândi competențe profesionale și abilități funcționale, relevante pentru viața cotidiană și pentru integrarea pe piața muncii. Programa este structurată ca Curriculum de specialitate (CS) pentru învățământul tehnologic special. Competențele și conținuturile sunt selectate gradual, cu un grad redus de complexitate, accentul fiind pus pe: învățarea prin exercițiu și repetiție; consolidarea prin rutină și generalizarea în contexte practice similare. Calificările din domeniul Fabricarea produselor din lemn presupun dezvoltarea unor competențe aplicative, în strânsă corelație cu cerințele actuale ale pieței muncii. Având în vedere posibilele lacune în achizițiile anterioare și specificul parcursului educațional din învățământul special, structura programei este una progresivă, de la simplu la complex, punând accent pe consolidarea deprinderilor de bază și pe formarea autonomiei în activitățile practice. Parcurgerea conținuturilor se realizează într-un ritm adaptat, cu reluări și aprofundări ori de câte ori este necesar. În clasa a IX a, liceul tehnologic special, domeniul Fabricarea produselor din lemn, calificările: Tehnician în prelucrarea lemnului, Tehnician proiectant produse finite din lemn și Tehnician designer mobile și amenajări interioare, se studiază următoarele module: – M I - Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului - teorie și instruire practică; ... – M II - Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn - teorie și laborator tehnologic. ... Alocarea numărului de ore la teorie și instruire practică pe module s-a făcut conform planului de învățământ aprobat prin OMENCS: nr. 4457/5.07.2016 , Anexa 2B, și planul cadru pentru învățământ special. Abordarea didactică este una interdisciplinară și integratoare, conținuturile fiind organizate în jurul unor situații concrete de muncă, pentru a facilita înțelegerea relației dintre noțiunile teoretice și aplicațiile practice. Această organizare sprijină transferul învățării și dezvoltarea unor competențe profesionale autentice. Un obiectiv esențial al programei îl reprezintă stimularea gândirii critice, a capacității de observare, analiză și rezolvare a unor probleme simple din domeniul fabricării produselor pe bază de lemn. Activitățile de învățare sunt predominant activității practice și aplicative; metode de exploarare a realității, fiind completate de demonstrații cu obiecte reale, exerciții dirijate, proiecte simple și activități de lucru în echipă. Elevii sunt încurajați să compare soluții, să identifice erori, să propună măsuri de remediere și să reflecteze asupra calității lucrărilor realizate. Acestea sunt adaptate tipului de dizabilitate, pentru a asigura accesibilitate, siguranță și succes educațional. Metoda presupune formarea de capacități și deprinderi specifice și este apreciată la instruirea practică a disciplinelor tehnice. Prin potențialul pedagogic această metodă dezvoltă spiritul de observație gândire logică și creativă; stimulează observația și favorizează formarea priceperilor și deprinde. Scopul urmărit prin metoda demonstrației este de a forma elevilor un bogat suport de imagini și reprezentări concrete, care vor facilita cunoașterea unor aspecte a realității, sau identificarea reproducerilor care stau la baza comportamentelor de ordin practic. Metode sugestive și convingătoare prezentând un caracter ilustrativ, în același timp ce face o îmbinare a demonstrației cu explicația și conversația sunt: Demonstrația cu ajutorul planșelor; Demonstrația cu ajutorul desenului pe tablă; Demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio-video moderne. De asemenea, colaborarea este valorificată pentru dezvoltarea abilităților sociale, a responsabilității și a spiritului de cooperare - competențe esențiale pentru integrarea profesională. Programa este corelată cu profilul de formare al absolventului din învățământul tehnologic special și urmărește dezvoltarea competențelor profesionale în forme funcționale, concrete și operaționale, adaptate potențialului real al elevilor. Accentul este pus pe: ● formarea autonomiei personale progresive; ● dezvoltarea comportamentului de muncă; ● respectarea regulilor și a normelor de siguranță; ● executarea de sarcini simple, clar structurate și repetitive; ● cooperarea în activități practice ghidate. În vederea asigurării unei învățări eficiente, centrate pe elev și adaptate stilurilor individuale de învățare (inclusiv pentru elevii cu CES), care să stimuleze interesul și să conducă la dobândirea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor prevăzute de SPP, se recomandă următoarele strategii: ● implementarea unor tehnici de predare-învățare active, cum ar fi învățarea prin descoperire, problematizarea și învățarea prin cooperare; ● observația proprie, exercițiul personal, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe cu activitățile propuse ● realizarea de proiecte și portofolii pentru a stimula aplicarea cunoștințelor și autoevaluarea; ● integrarea tehnologiei: utilizarea frecventă a calculatorului (TIC) în procesul didactic; ● parteneriat cu mediul de specialitate: organizarea de activități cu participarea directă a reprezentanților din domeniul fabricarea produselor din lemn (operatori economici). ● aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație; ● îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare) Procesul de învățare este centrat pe elev și adaptat particularităților dizabilităților intelectuale ușor și mediu, prin utilizarea: metodelor demonstrative și aplicații practice directe; exercițiului ghidat pas cu pas; sarcinilor fragmentate și clar delimitate; activităților repetitive desfășurate în ritm individualizat; suporturilor vizuale, vizualizarea pictogramelor, fișelor simplificate și tehnologiilor asistive unde este cazul. Evaluarea este concepută ca un proces continuu, centrat pe progresul individual al elevului, vizând atât achizițiile cognitive, cât și formarea deprinderilor practice și a atitudinilor față de muncă. În acest scop, sunt utilizate metode variate, precum probe practice, fișe de observație, portofolii și autoevaluarea, cu rol formativ. Prin structura sa flexibilă și prin corelarea conținuturilor, programa contribuie la dezvoltarea unei pregătiri profesionale coerente, adaptate nevoilor elevilor cu CES și cerințelor comunității locale, favorizând formarea unor competențe funcționale, durabile și transferabile. Această abordare curriculară promovează un învățământ incluziv, orientat spre aplicabilitate, calitate și valorizarea potențialului fiecărui elev. Mesajul educațional transmis elevilor este unul simplu, concret și motivant: "Învățăm să lucrăm corect, în siguranță și pas cu pas, pentru a ne pregăti pentru o meserie practică și utilă." Astfel, sunt susținute cele două trasee de formare: absolvirea ciclului de patru ani, cu posibilitatea certificării calificărilor profesionale de nivel 3, respectiv finalizarea întregului parcurs liceal (șase ani pentru elevii cu dizabilități moderate și ușoare), cu posibilitatea certificării calificărilor de nivel 4 CNC și accesul la examenul național de bacalaureat. A. Calificări profesionale de nivel 4 CNC 1. Tehnician designer mobilă și amenajări interioare, ... 2. Tehnician proiectant produse finite din lemn, ... 3. Tehnician în prelucrarea lemnului. ... ... B. Calificări profesionale de nivel 3 CNC 1. Tâmplar universal, ... 2. Tapițer-plăpumar-saltelar, ... 3. Sculptor-intarsier, ... 4. Operator la fabricarea cherestelei, ... 5. Operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ MODULUL 1 - "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" și MODULUL II - "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" fac parte din aria Curriculumului de Specialitate (CS) și sunt introduse la nivelul învățământului liceal tehnologic special cu scopul de a dezvolta competențe tehnice specifice domeniului fabricării produselor din industria lemnului. Aceste două module valorifică parțial cunoștințele și abilitățile dobândite de elevi în ciclul gimnazial, în special în cadrul disciplinelor tehnologice și aprofundează aceste achiziții prin introducerea unor concepte, principii și practici esențiale pentru formarea profesională. Prin conținuturile și activitățile propuse, disciplinele contribuie la formarea unei baze solide de cunoștințe privind materiile prime necesare și materialele tehnologice folosite în industria lemnului, precum și realizarea desenelor tehnice a produselor finite din lemn. Se aprofundează noțiuni despre proprietățile materialelor tehnologice și tehnologiile de execuție, facilitând astfel orientarea elevilor către integrarea pe piața muncii sau continuarea studiilor în domeniul tehnic. Elaborarea și implementarea acestor module se realizează în deplină concordanță cu cadrul legislativ național, respectiv cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și cu actele normative subsecvente, inclusiv ordinele de ministru, metodologiile și planurile-cadru în vigoare. Totodată, disciplina este aliniată la recomandările Uniunii Europene privind dezvoltarea competențelor-cheie și la Cadrul European al Calificărilor, promovând formarea unor competențe tehnice și profesionale relevante pentru viitorii specialiști din domeniul fabricării produselor de mobilier din industria lemnului. În acest sens, programa contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului, punând accent pe gândirea analitică, capacitatea de a lua decizii tehnice fundamentate și asumarea responsabilității profesionale în realizarea lucrărilor. Elevii sunt ghidați să înțeleagă faptul că alegerea și utilizarea corectă a materiilor prime și a materialelor din industria lemnului conduce la realizarea unor produse finite de calitate superioară. Deasemeni aplicarea tehnologiilor adecvate de execuție, influențează în mod direct durabilitatea, siguranța și calitatea lucrărilor. Această disciplină evidențiază importanța corelării cunoștințelor teoretice cu activitățile practice, contribuind astfel la dezvoltarea unor competențe aplicabile în contexte reale de muncă. Prin parcurgerea acestui modul, elevii beneficiază de oportunități concrete de orientare profesională, fiind pregătiți pentru accesul pe piața muncii sau pentru continuarea formării în domenii tehnice și inginerești. Introducerea acestor discipline la nivel liceal este pe deplin justificată atât prin necesitatea asigurării continuității învățării, cât și prin nevoia de specializare progresivă a elevilor. Modulul "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" valorifică achizițiile anterioare din gimnaziu, aduce și elemente de noutate prin abordarea unor conținuturi specifice evaluării materialelor din industria lemnului și a materialelor compozite precum și domenii actuale de utilizare a lemnului. Se aprofundează cunoștințe despre prezervarea lemnului, adezivii utilizați, materialele abrazive și materiale de finisare. Într-o primă etapă, elevii își însușesc noțiuni de bază privind tipurile de materii prime și materiale din industria lemnului, caracteristicile și proprietățile acestora, urmând ca ulterior să aplice aceste cunoștințe în contexte practice, precum evaluarea materialelor, planificarea executării produselor finite de mobilă cu respectarea standardelor de calitate. Fiind o disciplină de Curriculum de Specialitate, Modulele I și II pun accent atât pe aprofundarea teoretică, cât și pe dezvoltarea abilităților practice, esențiale pentru formarea profesională. Aceste module contribuie în mod specific la: ● formarea și consolidarea disciplinei de lucru; ● respectarea succesiunii etapelor tehnologice; ● dezvoltarea atenției și a coordonării motrice; ● exersarea comportamentului adecvat la locul de muncă; ● utilizarea corectă și în siguranță a materialelor și instrumentelor Procesul de predare-învățare este orientat spre utilizarea unor metode active și participative, care să stimuleze implicarea elevilor și să faciliteze învățarea prin experiență. Astfel, sunt promovate activități precum proiectele practice, studiile de caz, explorările digitale ale materialelor și materiilor prime tehnologice, activitățile colaborative. conversația de repetare și sistematizare. Conversația de verificare și apreciere apreciază gradul de înțelegere a cunoștințelor acumulate, precum și capacitatea de reproducere, de explicare și aplicare într-un exercițiu practic. Pentru ca în urma conversațiilor să se desprindă concluzii și finalizarea unui conținut științific întrebările și cerințele trebuie să aibă un conținut simplu accesibile elevilor, să fie precise, concise și să fie urmate de timp necesar gândirii răspunsului corect. Acestea contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză și a abilităților de lucru în echipă. Pentru elevii cu dizabilități senzoriale și dizabilități intelectuale cu nivel de severitate ușor și mediu, utilitatea disciplinei este una directă și aplicativă. Aceasta sprijină: ● dezvoltarea unei identități profesionale adaptate potențialului individual; ● formarea deprinderilor practice transferabile în viața cotidiană; ● creșterea șanselor de integrare în medii protejate sau în contexte de muncă asistată ● pregătirea pentru activități simple, repetitive și clar structurate. Pentru a avea o eficiență maximă și a acoperi cele 3 tipuri de învățare propunem utilizarea următoarelor metode și mijloace de învățare: ● introducerea secvențelor video; ● multimedia și fișe de documentare brainstorming; ● lucrări practice, joc de rol; ● teme și proiecte integrate, studiu de caz, dezbateri; ● vizite de documentare și vizite de studiu. Metodele de învățare vor fi adaptate pentru a răspunde celor trei stiluri principale de învățare: vizual, auditiv și practic (Kinestezic). Vizual/Vedere Auditiv/Ascultare Verificați dacă notițele sunt copiate corect. Folosiți culorile, ilustrațiile și schemele ca ajutor în procesul de învățare. Subliniați cuvintele cheie. Folosiți creioanele colorate în cazul scrierii cuvintelor dificile sau pe care le greșiți de obicei. Alcătuiți scheme de învățare. Transformați notițele în benzi desenate. Discutați ideile noi și explicați-le folosind propriile dumneavoastră cuvinte. Rugați să vi se explice din nou noțiunile neclare. Citiți cu voce tare. Utilizați un casetofon pentru a vă înregistra observațiile și gândurile. Învățați cu voce tare. Practic/Kinestetic Efectuați personal activități practice care vă ajută să înțelegeți mai bine. Scrieți lucrurile în ordinea lor, pas cu pas. Descrieți lucrurile cu propriile cuvinte. Transformați notițele în imagini sau benzi desenate. Urmăriți cu degetul titlurile, cuvintele dificile, apoi încercați memorarea acestora. Scrisul la tastatură vă avantajează. Evaluarea este concepută într-o manieră complexă și echilibrată, îmbinând evaluarea formativă, realizată prin portofolii, observație sistematică și teste practice, cu evaluarea sumativă, concretizată în proiecte aplicate, simulări de situații reale de lucru și evaluarea calității execuției unor produse finite. Se pune accent pe evaluarea autentică, care reflectă nivelul real de competență al elevilor. Prin conținuturile și abordările sale, se transmite un mesaj clar elevilor: "Dobândirea competențelor tehnice și profesionale reprezintă o etapă esențială în formarea lor ca viitori specialiști."

Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module: Unitatea de rezultate ale învățării – tehnice generale (URI) Denumire modul URÎ 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului URÎ 4. Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn MODUL I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului URÎ 2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn MODUL II. Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Clasa a IX-a Învățământ liceal - filiera tehnologică Aria curriculară Tehnologii Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Cultură de specialitate și pregătire practică săptămânală Total ore/an = 11 ore/săpt. x 30 săptămâni = 330 ore Modul I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Total ore/ an: 270, din care: Pregătire teoretică 60 Laborator tehnologic 0 Instruire practică 210 Modul II. Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn Total ore/ an: 60, din care: Pregătire teoretică 60 Laborator tehnologic 0 Instruire practică 0 Total ore/an = 11 ore/săpt. x 30 săptămâni = 330 ore

Stagiu de pregătire practică* - Curriculum în dezvoltare locală - Practică comasată (CDEOȘ) Total ore/an: 5 săpt. x 5 zile x 6 ore/zi = 150 ore/an (din care pentru acomodare, învățare remedială 0-60 ore)

Curriculum pentru aprofundare și inserție profesională** Total ore/an: 1 săpt. x 5 zile x 6 ore/zi = 30 ore/an TOTAL GENERAL 510 ore/an Notă: * În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfășoară în atelierele școală sau la operatorul economic/instituția publică parteneră. Denumirea și conținutul modulului/modulelor desfășurate în cadrul CDEOȘ vor fi stabilite de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului școlar. ** Curriculum-ul pentru aprofundare și inserție profesională reprezintă ore care se alocă de unitatea de învățământ, cu consultarea elevilor, din oferta dezvoltată în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale și care pot fi utilizate pentru stagii de pregătire practică sau pentru disciplinele de cultură generală în vederea dobândirii rezultatelor învățării necesare inserției pe piața muncii. CONȚINUTURI ALE ÎNVĂȚĂRII MODULUL I. MATERII PRIME ȘI MATERIALE TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA LEMNULUI și MODULUL II. REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN ● Notă introductivă Modulul I - "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" și Modulul II - "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" sunt proiectate pe baza rezultatelor învățării și urmăresc formarea cunoștințelor, deprinderilor practice și a atitudinilor necesare integrării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3 și 4, din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. Modulul I. "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului", componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală aferente clasei a IX-a, învățământ liceal, filieră tehnologică. Modulul are alocat un număr de 270 ore/an, conform planului de învățământ, din care: () 60 ore/an - pregătire teoretică, () 0 de ore/an - laborator tehnologic () 210 ore/an instruire practică. Modul II. Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn este o componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală aferente clasei a IX-a, învățământ liceal, filieră tehnologică. Modulul are alocat un număr de 60 ore/an, conform planului de învățământ, din care: () 60 ore/an - Pregătire teoretică () 0 de ore/an - laborator tehnologic ● Structură modul

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării MI. MATERII PRIME ȘI MATERIALE TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA LEMNULUI Modul I. „Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului” Conținuturile învățării (codificate conform SPP) Rezultate ale învățării Conținuturile învățării (codificate conform SPP) Cunoștințe Abilități Atitudini 1.1.1. 4.1.1. 1.2.1. 1.2.2. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.2.19. 4.2.20 4.2.21 4.2.22 1.3.1. 4.3.1. Structura și identificarea macroscopică a lemnului • Noțiuni generale despre plantele producătoare de lemn • Caracteristici ale speciilor de rășinoase și de foioase • Părțile componente ale arborilor • Identificarea arborilor după aspectul exteri • Secțiuni principale prin trunchi: transversală, radială, tangențială • Caracterele structurii macroscopice a lemnului: măduva, alburn, lemn matur, duramen, inele anuale, lemn timpuriu, lemn târziu, porii lemnului, raze medulare, zone de fibre, pete medulare • Caracteristicile fizice ale lemnului: culoarea, luciul, textura, desenul, mirosul, gustul • Specii lemnoase indigene și exotice • Identificarea microscopică a speciilor lemnoase 1.1.2. 4.1.2 1.2.3, 1.2.12. 1.2.13, 1.2.14 4.2.5., 4.2.6. 4.2.7., 4.2.8. 4.2.19, 4.2.20 4.2.21. 4.2.22. 1.3.2. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.3. 4.3.7. Defectele lemnului • Definiție, cauze • Defecte de formă a trunchiului • Defecte de structură • Noduri • Crăpături • Găuri și galerii de insecte • Colorații anormale și alterații • Utilizarea rațională a lemnului cu defecte 4.1.3 4.2.9. 4.2.10. 4.2.11. 4.2.12. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22 4.3.1. 4.3.2. 4.3.4. 4.3.7. 4.3.8. Proprietățile lemnului: • Proprietăți fizice: densitatea, umiditatea, umflarea și contragerea • Proprietăți mecanice: elasticitatea, plasticitatea, rezistența la compresiune, rezistența la tracțiune, rezistența la încovoiere statică, rezistența la încovoiere prin șoc, rezistența la forfecare, rezistența la despicare, duritatea • Proprietăți tehnologice: uzură, rezistența la smulgerea cuielor și a șuruburilor, durabilitatea 1.1.3. 1.1.7. 1.2.4. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 1.3.3. 1.3.7. Materii prime pentru industria lemnului 1. Cherestea: definiție, terminologie, materia primă folosită la fabricarea cherestelei, clasificarea cherestelei, domenii de utilizare a cherestelei 2. Furnire estetice și tehnice: definiție, clasificare, dimensiuni , clase de calitate • Specii lemnoase folosite ca materie primă la obținerea furnirelor: indigene, și tropicale Produse stratificate din lemn • Ameliorarea lemnului prin stratificare 1. Placaj: definiție, structură; clasificare, formate, grosimi; proprietăți, domenii de utilizare. 2. Panel: definiție, structură; clasificare, materii prime folosite, clase de calitate, domenii de utilizare 3. Plăci celulare: definiție, terminologie, tipuri constructive, clasificare, domenii de utilizare 4. Lemn stratificat: definiție, avantajele lemnului stratificat, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare 5. Produse stratificate mulate: definiție, structură, dimensiuni și forme, avantajele produselor mulate, domenii de utilizare Produse aglomerate 1. Plăci din așchii de lemn (PAL): definiție, clasificare, dimensiuni, proprietăți, domenii de utilizare, materia primă folosită 2. Plăci din fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare, materia primă utilizată Produsele înnobilate din lemn : 1. Plăcile melaminate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 2. Plăcile emailate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 3. Plăcile texturate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 4. Plăci cașerate cu folii din materiale plastic: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 1.1.4. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.5., 1.2.6. 1.2.11. 1.2.12. 1.2.13, 1.2.14 4.2.13, 4.2.14. 4.2.16, 4.2.17. 4.2.19, 4.2.20. 4.2.21, 4.2.22.. 1.3.4. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Adezivi utilizați în industria lemnului: definiție, tipuri de adezivi, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, tipuri de încleiere, condiții impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate 1.1.5. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.7. 1.2.8. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.15. 4.2.16. 4.2.17. 1.3.5. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale abrazive: definiție, domeniul de utilizare, structura materialelor abrazive, granulația materialelor abrazive, notarea materialelor abrasive, condiții de calitate impuse materialelor abrazive 1.1.6. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.9. 1.2.10, 1.2.11. 1.2.12, 1.2.13. 1.2.14, 4.2.15. 4.2.16, 4.2.17. 4.2.19, 4.2.20. 4.2.21, 4.2.22. 1.3.6. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării • Definirea și clasificarea materialelor tehnologice de finisare • Materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării: decolorare, albire, umplerea porilor, grunduire, chituire, șpăcluire, colorare • Materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului: lacuri, emailuri, vopsele. Materiale de tapițerie • Stofe, pluș, catifea, mătase, materiale cu rol decorativ Accesorii și materiale decorative • Accesorii pentru: închidere, deschidere, blocare, susținere, ghidare, asamblare, acționare • Materiale decorative; ciucuri, franjuri, nasturi îmbrăcați, fustițe decorative, buzunare, huse etc 4.1.5. 4.2.18. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.7. 4.3.8. Materiale netradiționale Fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat, materiale plastic, material plastic metalizat, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă materiale ceramice, materiale termoizolante și fonoizolante. Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în URÎ 1." Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului" și URÎ 4. "Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn "se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul 3 și 4, respectiv dobândirea cunoștințelor/abilităților/atitudinilor necesare utilizării eficiente a materiilor prime și materialelor tehnologice din industria lemnului ● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic). – Echipamente de protecția muncii (EIP): salopetă de lucru, mănuși de protecție, ochelari de protecție, căști antifonice, măști de protecție împotriva prafului și vaporilor de lac, ... – Epruvete din lemn masiv de diferite specii, pe care sunt efectuate trei secțiuni principale ale trunchiului transversală, longitudinal-radială, tangențială. ... – Materiale și ustensile necesare identificării speciilor lemnoase: mostre de diferite specii lemnoase, epruvete, chei de identificare. ... – Materii prime: lemn masiv (cherestea de rășinoase și foioase), furnire estetice, panouri înnobilate, placaj, panel, PAL, PFL, MDF, OSB. panouri: furniruite, melaminate, emailate, texturate. ... – Mostre de lemn cu defecte: de formă, de structură, noduri, găuri și galerii de insecte, crăpături, colorații și alterații. ... – Materiale tehnologice: materiale de încleiere (adezivi), materiale abrazive, materiale de pregătire a suportului pentru finisare (decolorare, albire, colorare, umplerea porilor, chituire), lacuri, vopsele, emailuri, materiale pentru tapițerie (stofe, pluș, catifea, mătase, materiale cu rol decorativ), accesorii (pentru închidere, deschidere, blocare, susținere, ghidare, asamblare, acționare), materiale netradiționale (fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat, materiale plastic, material plastic metalizat, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă materiale ceramice, materiale termoizolante și fonoizolante). ... – Scule și utilaje pentru lucrări din lemn: fierăstraie manuale și electrice, rindele, dălți, tesle, bormașini, șurubelnițe electrice, mașini de găurit și înșurubat, precum și echipamente moderne precum circular electric, pendular (ferăstrău vertical), mașini CNC pentru prelucrarea lemnului (unde este posibil), sisteme de măsurare digitală pentru tâmplărie. ... – Scule, dispozitive și verificatoare generale: seturi complete de scule manuale și mecanizate specifice lucrărilor de tâmplărie în atelier: ciocane, dălți, clești, șurubelnițe, chei fixe și reglabile, nivele, rulete, precum și dispozitive de măsurare și control al execuției lucrărilor. ... – Instrumente și echipamente de măsurare și control: metru, ruletă, riglă metalică, colțar, șubler, cântar, precum și echipamente moderne precum nivela laser, senzori digitali de măsurare a umidității și temperaturii materialelor, precum și dispozitive de lucru, aparate: pensule, role, perie, tampon, aparat de pulverizat, lupe cu putere de mărire de cca. 10 ori, umidometru, vâscozimetru, balanță. ... – Materiale didactice: machete funcționale, planșe, mostre de materiale, filme educaționale, prezentări multimedia, resurse digitale oferite de producători din domeniu. ... – Echipamente IT și tehnologii digitale: calculatoare, laptopuri, videoproiector, tablă interactivă, imprimantă, precum și echipamente moderne precum software CAD (AutoCAD, SketchUp), aplicații BIM (Building Information Modeling), platforme e-learning, realitate virtuală (VR) și augmentată (AR) pentru instruire practică. ... MODEL DE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ MODULARĂ Unitatea de învățământ: Profilul: Tehnic Avizat, Director Domeniul de pregătire de bază: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN Modulul: I: MATERII PRIME ȘI MATERIALE TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA LEMNULUI Avizat Responsabil comisie metodică Nr de ore/an: 270 (T: 60; LT: 0; IP: 210) Nr. ore /săptămână: 9 h ; 9 x 30 săpt=270 h Clasa: a IX-a Dizabilității ușoare și mediu Profesor: Plan cadru aprobat prin OMEC nr 6873/09.12.2025 Programă adaptată după OMEC 6930/19.12.2025 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Nr. crt. Unitatea de rezultate ale învățării /Rezultate ale învățării Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului și Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn Conținuturile învățării Nr. ore Săptămâna Obs. Cunoștințe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP (0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) 1. 1.1.1. 4.1.1. 1.2.1. 1.2.2. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.2.19. 4.2.20 4.2.21 4.2.22 1.3.1. 4.3.1. Recapitulare. Evaluare inițială • Noțiuni generale despre plantele producătoare de lemn • Caracteristici ale speciilor de rășinoase și de foioase • Părțile componente ale arborilor • Identificarea arborilor după aspectul exterior Structura lemnului Structura macroscopică a lemnului • Definiție Structurile principale ale trunchiului • Secțiune transversală • Secțiune radială • Secțiune tangențială Caracterele structurii macroscopice a lemnului: măduva, alburn, lemn matur, duramen, inele anuale, lemn timpuriu, lemn târziu, porii lemnului, raze medulare, zone de fibre, pete medulare Caracteristicile fizice ale structurii lemnului: • Culoarea lemnului, luciul lemnului, • Textura lemnului, desenul lemnului, • Mirosul lemnului, gustul lemnului Identificarea macroscopică a speciei lemnoase Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 2. 1.1.2. 4.1.2 1.2.3. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.5. 4.2.6. 4.2.7. 4.2.8. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 1.3.2. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.3. 4.3.7. Defectele lemnului • Noțiuni introductive, definiție, cauze • Defecte de formă a trunchiului • Defecte de structură ale lemnului • Influența asupra prelucrării lemnului • Noduri și crăpături, găuri și galerii de insecte • Colorații anormale și alterații • Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale lemnului • Utilizarea rațională a lemnului cu defecte Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 3. 1.1.3. 1.1.7. 1.2.4. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 1.3.3 1.3.7 Materii prime pentru industria lemnului 1. Cherestea: definiție, terminologie, materia primă folosită la fabricarea cherestelei, clasificarea cherestelei, domenii de utilizare a cherestelei 2. Furnire estetice și tehnice: definiție, clasificare, dimensiuni, clase de calitate • Specii lemnoase folosite ca materie primă la obținerea furnirelor: indigene și tropicale Produse stratificate din lemn • Ameliorarea lemnului prin stratificare 1. Placaj: definiție, structură; clasificare, formate, grosimi; proprietăți, domenii de utilizare. 2. Panel: definiție, structură; clasificare, materii prime folosite, clase de calitate, domenii de utilizare 3. Plăci celulare: definiție, terminologie, tipuri constructive, clasificare, domenii de utilizare 4. Lemn stratificat: definiție, avantajele lemnului stratificat, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare 5. Produse stratificate mulate: definiție, structură, dimensiuni și forme, avantajele produselor mulate, domenii de utilizare Recapitulare și evaluare Produse aglomerate 1. Plăci din așchii de lemn (PAL): definiție, clasificare, dimensiuni, proprietăți, domenii de utilizare, materia primă folosită 2. Plăci din fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare, materia primă utilizată Produsele înnobilate din lemn: 1. Plăcile melaminate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 2. Plăcile emailate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 3. Plăcile texturate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 4. Plăci cașerate cu folii din materiale plastice: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 4. 1.1.4. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.5. 1.2.6. 1.2.11. 1.2.12. 1.2.13 1.2.14. 4.2.13. 4.2.14. 4.2.16. 4.2.17. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22.. 1.3.4 1.3.7 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Adezivi utilizați în industria lemnului: definiție, tipuri de adezivi, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, tipuri de încleiere, condiții impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 5. 1.1.5. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.7. 1.2.8. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.15. 4.2.16. 4.2.17. 1.3.5. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale abrazive: definiție, domeniul de utilizare, structura materialelor abrazive, granulația materialelor abrazive, notarea materialelor abrasive, condiții de calitate impuse materialelor abrazive Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 6. 1.1.6. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.9. 1.2.10. 1.2.11. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.15. 4.2.16. 4.2.17. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 1.3.6. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale tehnologice de finisare: • Tehnologia finisării: definirea și clasificarea materialelor tehnologice de finisare • Materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării: decolorarea, materiale pentru albirea suprafețelor, materiale pentru umplerea porilor, materiale pentru grunduire, chituire și șpăcluire, materiale pentru colorarea lemnului • Materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului: lacuri, emailuri, vopsele. • Domenii de utilizare a materialelor de finisare Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 7. 4.1.5. 4.2.18. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.7. 4.3.8. Materiale netradiționale: Fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat, materiale plastic, material plastic metalizat, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă materiale ceramice, materiale termoizolante și fonoizolante. Recapitulare și evaluare finală Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi Schema pentru un flux didactic complet la modulul "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" - clasa a IX-a, organizată pe cele două URÎ 1. și URÎ. 4. din Standardele de Pregătire Profesională. Tabelul este structurat pentru proiectarea unității de învățare. A)

URÎ 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului Competențe specifice Conținuturi Activități de învățare Standarde curriculare de învățare (SCÎ) Metode/Instrumente de evaluare Resurse Analizarea structurii macroscopice a lemnului Recunoașterea defectelor lemnului Structurile principale ale trunchiului Caracterele structurii macroscopice a lemnului Caracteristicile fizice ale structurii lemnului Defecte de formă și de structură ale lemnului - observarea imaginilor cu diferite secțiuni transversale, radiale și tangențială - recunoașterea caracteristicilor fizice ale lemnului debitat - studiază atent defecte întâlnite la speciile lemnoase Elevul identifică și clasifică principalele tipuri de structuri Urmărește prezentările cu defectele lemnului, identifică, participă activ la întrebările adresate Fișe de lucru, întrebări orale, test scurt, studiu de caz Manual, planșe, prezentări Internet Materiale din documentații manual Utilizarea rațională a lemnului și utilizarea lemnului cu defecte Influența asupra prelucrării lemnului a nodurilor, crăpăturilor, a găurilor și galeriilor de insecte Pierderile cauzate de colorațiile anormale, alterații la lemnul brut și utilizarea rațională a lemnului cu defecte - analizează rolul dăunător al factorilor climaterici asupra lemnului - descrie influența nodurilor la o piesă de cherestea și la un trunchi din lemn - observarea mostrelor de materiale Se calculează pierderile datorate defectului de formă ale trunchiului Elevii recunosc cazuri reale cu influențe la prelucrarea mecanică a arborelui Exercițiu practic Adaptarea evaluării pentru elevii cu dizabilități asociate Probă practică Mostre, Imagini cu diferite tipuri de defecte de structură Rulete, șublere Metrul liniar Umidometrul Identificarea Materiilor prime din industria lemnului după destinație Recunoașterea elementelor componente ale plăcii de placaj tehnic și identificarea grosimii acestuia Descrierea proprietăților materialelor stratificate Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă Clasificarea cherestelei: după condiții de calitate, pe grosimi, după lungime, după gradul de prelucrare a canturilor, după gradul de umiditate, după domenii de utilizare și după poziția piesei de cherestea în raport cu inelele anuale. Clasificarea furnirelor estetice și tehnice după: dimensiuni, clase de calitate și specii lemnoase folosite (indigene și tropicale) Identificarea Produselor stratificate din lemn: definiție, structură; clasificare, formate, grosimi; proprietăți, domenii de utilizare (Placaj, Panel, Plăci celulare, Lemn stratificat, Produse stratificate mulate) Descrie, clasifică, indică dimensiunile și proprietățile precum și domenii de utilizare a Produselor aglomerate din lemn, și a Plăcilor din fibre de lemn Explică caracteristicile, dimensiunile, clasa de calitate, proprietățile și materia primă a Produselor înnobilate din lemn (Plăcile melaminate, Plăcile emailate, Plăcile texturate și Plăci cașerate cu folii din materiale plastic) Norme SSM în domeniul fabricării produselor din lemn - clasificarea materialelor - exerciții de asociere material – utilizare - identifică dulapi, rigle, șipci și frize din dotare - vizualizarea unor cataloage cu tipuri de furnir exzotic - analizează textura, desenul furnirelor și grosimea acestora - exerciții de identificare a produselor stratificate - analiza caracteristicilor materialelor; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijate Explică comportamentul produselor din PAL și PFL la operații de găurire, debitare și rezistență Analiza unor schițe și planșe; exerciții de identificare; realizarea unor schițe simple Descrie proprietățile și materia primă și materialele tehnologice folosite Analiza caracteristicilor materialelor; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijate Exerciții practice cu repere din PAL melaminat, emailat , texturat și înnobilat Analiza unor situații de risc; discuții; realizarea unor reguli de securitate Elevii măsoară sortimentele de cherestea cu ruleta Verifică gradul de umiditate cu umidometrul Aplicații practice cu furnir, îmbinarea foilor cu hârtie gumată sau cu fir fuzibil Exerciții de formare a unei plăcii de placaj la scară mică Exerciții de formare a unei plăcii de Panel scară mică Exerciții de formare a unei plăcii de celulare la scară mică Demonstrații practice cu semifabricate fin lemn Elevul recunoaște și denumește tipurile materii prime Realizarea unui miniproiect cu aplicații practice Elevul descrie proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale materialelor Elevul execută operații simple de prelucrare a materialelor Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Chestionar, observație sistematică Fișe de evaluare, chestionar, prezentări orale Test grilă Asociere Completare spații libere Răspuns prin imagini Observație practică, fișe de lucru Evaluare practică, observație Probă practică Adaptarea evaluării pentru elevii cu dizabilități asociate Chestionar, observație sistematică Completează anumite informații de pe internet Furnire estetice Straturi de furnire tehnice Rolă de hârtie gumată Bobină de fir fuzibil Șipci din lemne frâte din PFL, Miez fagure fagure din hârtie Materii prime din dotare de la agenții economici Pliante Fișe de documentare Planșe tehnice, imagini Semifabricate din dotarea laboratorului Mostre materiale, manual Fișe SSM, afișe Întocmit .....

URÎ 4. Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn Competențe specifice Conținuturi Activități de învățare Standarde curriculare de învățare (SCÎ) Metode/Instrumente de evaluare Resurse Identificarea adezivilor utilizați în industria lemnului Utilizarea instrumentelor simple de lucru Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă Tipuri de adezivi, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, Tipuri de încleiere, condiții impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate Utilizarea uneltelor de bază Norme SSM în domeniul fabricării produselor din lemn la folosirea adezivilor Observarea și clasificarea adezivilor; prezentarea modului de utilizare Demonstrații practice; exerciții de folosire corectă a uneltelor Analiza unor situații de risc; discuții; realizarea unor reguli de securitate Elevul recunoaște și clasifică principalele tipuri de adezivi și precizează consumul specific de adezivi Elevul execută operația de încleiere/ ansamblare a reperelor ale unui panou din lemn masiv Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Test oral, observație sistematică Evaluare practică, observație Probă practică Aprecieri verbale Chestionar, observație sistematică Adezivi Prese de strângere Pensule diverse lățimi Ruloul Rola de cauciuc striată Mănuși de protecție Atelier, echipamente Fișe SSM, afișe Executarea unor operații simple cu materiale abrazive Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă Operații de șlefuire a reperelor din lemn Identificarea structurii materialelor abrazive, notarea materialelor abrazive, condiții de calitate impuse materialelor abrazive Demonstrații practice; realizarea unor lucrări simple; activități în echipă Analiza caracteristicilor materialelor; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijate Elevul execută operația de șlefuire cu hârtie abrazivă cu granulații de 80, 100, 120, 150 pe suport textil și pe suport de hârtie Test grilă Asociere Completare spații libere Răspuns prin imagini Aprecieri verbale Tipuri de abrazivi pe suport pânzat și pe hârtie Discuri abrazive Clasificarea Materialelor tehnologice de finisare Materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului: lacuri, emailuri, vopsele. Domenii de utilizare a materialelor de finisare Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă la finisarea suprafețelor din lemn Tehnologia finisări și clasificarea materialelor tehnologice de finisare Pregătirea suprafețelor pentru finisare (desprăfuirea, decolorarea, colorarea, grunduirea, chituirea) Aplicarea peliculelor de finisare (uleirea suprafețelor, ceruirea suprafețelor, vopsirea și lăcuirea suprafețelor) Norme SSM la folosirea solvenților, diluanților, lacurilor, vopselelor și a altor materiale de șlefuire și lustruire a peliculelor Analiza caracteristicilor materialelor de finisare a suportului lemnos; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijat Realizează operații practice cu coloranți-baițuri și umplutori de pori Execută sub observare dirijată operații de grunduire și pelicule de finisare Aplică corespunzător șlefuirea peliculelor, lustruirea peliculei, egalizarea folosind scule și dispozitive portabile corespunzătoare Analiza unor situații de risc; discuții; realizarea unor reguli de securitate Elevul identifică tipurile de materiale de finisare Descrie și compară suprafețele prelucrate Execută grunduirea unei suprafețe din lemn masiv Aplică cu pensule late sau perii soluții de baiț Utilizează tampoane textile pentru uleierea și ceruirea suprafețelor Folosește pensule sau aparat de pulverizat pentru aplicarea lacurilor si a vopselelor Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Demonstrația Exercițiu practic Chestionar Observație sistematică Test grilă Asociere Completare spații libere Răspuns prin imagini Evaluare orală Proba practică Chestionar Observație dirijată Portofoliul Aprecieri verbale Chestionar, observație sistematică Fișe de documentare Imagini explicative Manual Tampon de șlefuit Perii Pensule late și înguste Șpacluri Tampoane textile Lacuri Vopsele Coloranții Chitirii Coloranții Fișe SSM, afișe Identificarea și folosirea Materialelor netradiționale în componența produselor din lemn Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă la folosirea materialelor netradiționale Utilizarea materialelor netradiționale în industria fabricării produselor din lemn (Fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat) Estetica determinantă a materialelor din plastic, a materialelor metalizate, a plăcilor de marmură, ratan, paie de orez, bambus, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă, materiale ceramice sau piele ecologică la anumite produse Descrie rolul materialelor termoizolante și fonoizolante în industria fabricării produselor din lemn Norme SSM la folosirea diamantului pentru sticlă, a instrumentelor de trasat și tăiat, a prelucrării materialelor plastice și piatră Executarea unor operații simple de prelucrare a materialelor Demonstrații practice; realizarea unor lucrări simple; activități în echipă Operații simple de prelucrare (tăiere, măsurare, îmbinare) Analiza unor situații de risc; discuții; realizarea unor reguli de securitate Elevul aplică placa de marmură într-o ramă metalică la un cilindru lemnos pentru a realiza o măsuță de cafea Elevul folosește pielea ecologică pentru înnobilarea unui șezut de scaun Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Răspuns prin imagini Evaluare orală Proba practică Observație dirijată Portofoliul Observație sistematică Evaluare orală Aprecieri verbale Chestionar, observație sistematică Atelier, materiale Diamant pentru sticlă Dispozitive de tăiat marmura Unelte Capse și cuie Bandă adezivă, etc Fișe SSM, afișe Întocmit ............... ... EVALUAREA GRADULUI DE ACHIZIȚIE A COMPETENȚELOR ANTERIOARE Evaluarea inițială are rolul de a ajuta cadrul didactic în alegerea metodelor și strategiilor cele mai eficiente în lucrul diferențiat, astfel încât să îi ajute pe cei cu rămâneri în urmă să recupereze și pe copiii capabili de performanță să progreseze. Un test inițial este aplicabil numai în condițiile în care oferă date utile atât elevului, cât și profesorului, asigurând un feedback diferențiat. Testarea cunoștințelor trebuie urmată de un program de selectare riguroasă a conținuturilor învățării, de o tratare diferențiată a copiilor în funcție de cerințele fiecăruia, de utilizarea acelor metode care să îi antreneze, să asigure o învățare activparticipativă. Planificarea și proiectarea activității didactice vor avea ca bază de pornire rezultatele obținute la testele inițiale. În scopul încurajării elevilor care au obținut note bune și a remedierii situației în cazul elevilor slabi, se impun un set de măsuri cu caracter remedial și de încurajare a performanței: – Sarcini de lucru cu grade diferite de dificultate pentru grupe mici și omogene, constituite pe baza nivelului de cunoștințe sau abilități ... – Studiu individual ... – Sarcini de lucru care valorifică mijloace, metode și procedee didactice centrate pe elev; ... Rezultatele obținute de fiecare elev la evaluarea inițială ajută profesorul să aleagă metode și strategii didactice eficiente în vederea perfecționării procesului în etapele următoare. Evaluarea are rolul de a regla în permanență procesul instructiv-educativ. Modalități concrete de remediere prin: ● participarea la activități de pregătire suplimentară în afara orelor; ● rezolvarea de exerciții practice și studii de caz care să dezvolte capacitatea de sinteză - analiză; ● fișe de lucru identice cu sarcini progresive; ● fișe de lucru suplimentare pentru cei care nu stăpânesc materia; ● mai bună implicare în pregătirea proprie. ● lucru în echipe formate din elevi cu rezultate slabe și cu rezultate bune; ● teme individualizate; meditații de specialitate. ● exerciții de recunoaștere a sortimentelor de cherestea. ● exerciții cu itemi subiectivi de creativitate, dar și itemi subiectivi cu răspuns structurat în care elevii trebuie să recunoască folosirea corectă a unor itemi. ● aplicarea unor metode interactive - centrate pe el. ● diverse jocuri didactice folosind aplicațiile online. Itemii din structura testului inițial trebuie să verifice atingerea sau nu, de către fiecare elev, a competențelor la un nivel de performanță suficient pentru ca elevul să poată continua adecvat instruirea, în ritmul impus de parcurgerea programei disciplinei TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ - ORIENTATIV Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Numele și prenumele elevului: Data susținerii testului: Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 50 minute Se acordă 10 p Subiectul I ........... TOTAL: 12 puncte Încercuiți pe foaia de hârtie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Prin absorbția apei, lemnul: a) își mărește duritatea ... b) își mărește volumul ... c) își micșorează volumul ... ... 2. Furnirul tehnic este folosit la fabricarea următoarelor semifabricate: a) panel ... b) PAL ... c) PFL ... ... 3. Placajul este un material compozit sub formă de placă alcătuit dintr-un număr de foi de furnire: a) impar ... b) mai mare decât 8 ... c) par 4. ... ... Pentru confecționarea unui fluier se folosește lemn: a) cu putere calorică mare ... b) cu proprietăți acustice ... c) cu plasticitate ridicată în formă de placă alcătuit dintr-un număr de foi de furnire ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Subiectul II ........... TOTAL: 36 puncte Produsele de mobilier sunt destinate interioarelor de locuit. Ele trebuie să acumuleze și să transmită căldură omului, motiv pentru care se realizează din lemn, material capabil să îndeplinească aceste funcții. Lemnul pentru mobilă se obține din copacii aflați în pădure ce au funcții multiple atât în purificarea și eliberarea oxigenului precum și în captarea dioxidului de carbon în procesul de fotosinteză. Din acest motiv tăierea copacilor pentru mobilă trebuie realizată cu mare atenție deoarece ajungerea la maturitate a arborilor ce se taie durează ani de zile. În acest context se urmărește ca tot materialul lemnos să fie folosit cu eficiență iar resturile de fabricație să se refolosească. 1. Indicați trei specii de arbori ce se folosesc cel mai mult la fabricarea mobilei în țara noastră. ... 2. Motivați de ce nu trebuie tăiați arborii din pădure. ... 3. Identificați în locuința voastră cel puțin 3 produse confecționate din lemn. ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Subiectul III ........... TOTAL: 42 puncte FIȘĂ DE LUCRU Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Barem de corectare TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Subiectul I .... 12 puncte 1. b) 2. a) 3. a) b 4. b) Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte Subiect II 36 puncte 1. Molid, fag, stejar .... 6 puncte ... 2. Deoarece arborii au funcții multiple atât în purificarea și eliberarea oxigenului precum și în captarea dioxidului de carbon în procesul de fotosinteză .... 10 puncte ... 3. Identificarea a trei produse din lemn (biblioteca, noptiera, biroul de lucru) .... 10 puncte Motivarea alegerii lemnului pentru confecționarea produselor (culoare caldă, rezistență sporită, produs ecologic) .... 10 puncte ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte Subiect III ..... 42 puncte Răspuns: 1 - noptieră, 2 - lemn masiv, 3 - placă superioară, 4 - pereți laterali, 5 - placă inferioară, 6 - poliță; 7 - sertar (7 părți componente X 6 puncte fiecare) Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte TEST DE EVALUARE (SUMATIV) MODEL

URÎ 1. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Cunoștințe: 1.1.1. Structura și identificare macroscopică a lemnului Abilități: 1.2.1. Reprezentarea secțiunilor prin trunchi cu notarea caracterelor structurii macroscopice. ... 1.2.2. Recunoașterea speciilor pe baza caracterelor structurii macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului ... Atitudini: 1.3.1. Conștientizarea importanței recunoașterii speciilor lemnoase pentru calificarea vizată Tema: Structura și identificarea macroscopică a speciilor lemnoase Timp de lucru: 50 min - Transformarea punctelor în notă, 10 puncte din oficiu Subiectul I .... 30 de puncte I.1. Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1-3) scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. ... 6 puncte 1. Fac parte din grupa rășinoaselor: a. bradul, molidul, stejarul; ... b. bradul, molidul, pinul; ... c. abanosul, mahonul, santalul; ... d. bradul, mesteacănul, plopul. ... ... 2. Desenul lemnului este: a. caracteristică; ... b. proprietate mecanică; ... c. proprietate fizică; ... d. proprietate tehnologică. ... ... 3. Lemnul de stejar face parte din grupa: a. foioase moi; ... b. rășinoase; ... c. foioase tari; ... d. specii exotice ... ... ... I.2. În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate speciile lemnoase, iar în coloana B sunt enumerate categoria speciei lemnoase din care fac parte. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare din coloana B ...... 8 puncte Coloana A Coloana B 1. cireș a. specie exotică 2. molid b. specie de foioase 3. plop c. specie de rășinoase 4. mahon d. specie de foioase moi 5 e. specie indigenă ... I.3. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5. Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunțului și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă. ....... 10 puncte 1. Numărul de inele anuale determină vârsta arborelui. ... 2. Planul perpendicular pe axa arborelui poartă denumirea de secțiune tangențială. ... 3. Zona centrală, formată din celule moarte inactive fiziologic, se numește lemn matur. ... 4. Măduva este situată la marginea tulpinii. ... 5. Porii sunt prezenți numai la speciile de foioase care conțin vase. ... ... 1.4. Realizați asocierile între imaginile secțiunilor și denumirea acestora ...... 6 puncte ... Subiectul II ... 30 de puncte II.1. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile libere .... 15 puncte 1. Luciul este proprietatea lemnului de a reflecta ...(1)... și se exprimă prin comparație cu alte materiale. ... 2. Desenul ...(2)... apare pe suprafețele secționate, are aspect diferit în funcție de modul de tăiere. ... 3. Porii sunt prezenți numai la speciile de ...(3)... (care conțin vase). ... 4. Canalele rezinifere se prezintă pe secțiunea ...(4)... ca puncte albicioase sau gălbui-brune, mai frecvente la lemnul târziu. ... 5. Culoarea lemnului variază de la o ...(5)... lemnoasă la alta, de la alb până la negru. ... ... II.2. Enumerați 10 specii de foioase cu duramen ........ 15 puncte ... Subiectul III .... 30 de puncte III.1. Scrieți în spațiile libere elementele structurii macroscopice a lemnului corespunzătoare cifrelor indicate pe desenul de mai jos ..... 15 puncte ... III.2. Cunoscând aspectul și conturul inelelor anuale pe cele trei secțiuni principale ale lemnului răspundeți următoarelor cerințe: ...... 15 puncte a) 9 puncte și b) 6 puncte a. Reprezentați aspectul inelelor anuale pe secțiunile principale ale lemnului: ... b. Scrieți ce tip de contur au inelele anuale prezentate în desenele de mai jos. ... ... BAREM DE CORECTARE Tema: Structura și identificarea macroscopică a speciilor lemnoase Subiectul nr. 1 I.1. Răspuns: 1-b; 2-a; 3-c; ... 1.2. Răspuns: 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; ... I.3. Răspuns: 1-A; 2-F; 3-A; 4-F; 5-A; ... 1.4. Răspuns: A-c; B-a; C-b; ... Subiectul nr. 2 II.1. Răspuns: 1 - lumina; 2 - lemnului; 3 - foioase; 4 - transversală; 5 - specie ... II.2. Răspuns: Rășinoase: duglas, larice, pin negru, pin silvestru, tisa Foioase: stejar, ulm, nuc, frasin, cireș, castan, plop negru, salcie, salcâm ... Subiectul nr. 3 III.1. Răspuns: 1 - coaja moartă (ritidimul); 2 - coajă vie (liberul); 3 - cambiu; 4 - alburn; 5 - inel anual; 6 - duramen; ... III.2. Răspuns: b: a) ondulat cu retrageri în dreptul razelor medulare; b) regulat; c) ondulat fin ... FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Probă practică Analizați rama din figura de mai jos cu cotele de gabarit (500x500x21)mm și rezolvați următoarele sarcini de lucru: Reprezentați rama, realizați detaliul îmbinării lonjeronului cu traversa și completați tabelul de mai jos. Imaginați-vă operația practică, succesiunea operațiilor, specia lemnoasă, scule și dispozitive folosite. DESEN DE EXECUȚIE SAU SCHIȚA OPERAȚIEI: Nr. Crt. Denumirea operațiilor în ordinea execuției Materii Prime folosite Scule, dispozitive și verificatoare Obs. 1 2 3 PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE

URÎ 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului Aria curriculară: Tehnologii; Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Modulul I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Laborator tehnologic Calificarea ........... Clasa a IX-a .......... Timpul acordat - 50 min; Forma de organizare: frontală Tipul lecției: Lecție mixtă (lecție de predare - învățare) "Calitatea nu este niciodată un accident, este întotdeauna rezultatul unui efort de inteligență" John Ruschin Clasa a- IX liceu Disciplina Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Tipul lecției Lecție mixtă (lecție de predare –învățare DE CE VOI FACE Motivația Scop: Însușirea cunoștințelor despre defectele de structură ale lemnului Competențe specifice C 2.1. Identificarea defectelor de structură ale lemnului C.2.2. Analiza structurii lemnului, a compoziției chimice, a proprietăților acestuia C.2.3. Precizarea rolului defectelor de structură asupra calității produsului obținut și influența asupra prelucrărilor mecanice C.2.4. Formarea deprinderilor de utilizare rațională a lemnului cu defecte C.2.5. Însușirea termenilor de specialitate CE VOI FACE Conținuturi Modulul I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Unitatea de învățare: Defectele lemnului Titlul lecției: Defectele de structură ale lemnului Obiective operaționale Pe parcursul activității de predare–învățare se urmărește ca elevii să înțeleagă și să conștientizeze influența negativă sau estetică a defectelor de structură asupra calității produsului obținut. CU CE VOI FACE Strategii didactice Managementul resurselor Spațiul: Laborator tehnologic Mijloace materiale (materiale didactice) sunt: instructajul verbal și instrucțiuni proprii de lucru, elemente din cherestea cu defecte de lemn, fișe tehnologice sau fișe de documentare. Adaptarea materialelor didactice se realizează ținând cont de nevoia fiecărui elev cu CES Mijloace procedurale: conversația dirijată, explicația, demonstrația cu acțiune, învățarea prin descoperire sau rezolvare unor aplicații practice. - Furnizarea de material vizual pentru a îmbunătății comunicarea și obținerea unui feed-back propus. - Prin potențialul pedagogic aceaste metode dezvoltă spiritul de observație gândire logică și creativă; stimulează observația și favorizează formarea priceperilor și deprinderilor practice - În cazul unui experiment individual de cercetare și aplicativ, fiecare elev îndeplinește o anumită sarcină concretă, diferită de a celorlalți colegi, prin utilizarea de mijloace didactice adecvate. CUM VOI FACE Activități de învățare Evocarea: Se descrie și se clasifică însemnătatea defectelor de structură în fabricarea produselor din lemn Identificăm și explicăm cum influențează creșterea anormală a lemnului valoarea de utilizare precum și indiciile de utilizare Realizarea sensului/Comunicarea cunoștințelor noi: - Exemplificăm cu imagini, prin discuții libere condițiile de creștere și accidentele ce intervin în timpul vieții arborelui - Analizăm nerespectarea tehnologiei de exploatare, transport, depozitare și prelucrare - Identificăm soluții de valorificare a lemnului cu defecte Reflecția: Se realizează pe parcursul orei prin fixarea și sistematizarea conținutului ; prin răspunsuri la probleme și exercițiu de transfer, precum și interacționarea la oră printr-o observare dirijată. Forme de organizare: frontală, independent. CÂT S-A REALIZAT Evaluare Criterii de performanță Forme de evaluare: continuă pe parcursul lecției prin observare sistematică a comportamentului elevilor și îndeplinirea unei sarcini date Metode și instrumente de evaluare: evaluarea orală individuală și prin fișe de fixare a cunoștințelor prin care elevul dovedește că este capabil să atingă criteriile de performanță și un test scurt cu itemi cu alegere duală și itemi cu răspuns scurt. Bibliografie: M. Murari, Melania Murari – 2005 Fabricarea Produselor din Lemn, ed. Niculescu ***Standard de Pregătire Profesională nivel 3, OMENCS, nr. 4121/13.06.2016 , anexele 2; ***Curriculum pentru cl .a IX-a , OMENCS, nr. 4457/05.07.2016 , anexa 6. *** Notițe internet, TIC, fișe de prezentare și fișe de documentare individuală

Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Exerciții propuse spre rezolvare la capitolul Materiale abrazive pentru stimularea creativității Exercițiul nr. 1 (scris) - Diagramă În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală cuvinte specifice alegerii materialelor abrazive. Găsiți-le și încercuiți-le! Exercițiul nr. 2 Completând pe orizontală cerințele, pe verticala AB va rezulta titlul capitolului studiat. 1: prin eliminarea lor se obțin suprafețe fine. 2: scopul șlefuirii. 3: materialele abrazive au forma unei ........ 4: cea mai cunoscută specie lemnoasă din țara noastră. 5: este dată de mărimea urmelor lăsate de granulele abrazive. 6: un fel de suport pentru materiale abrazive. 7: de ei depinde calitatea șlefuirii. 8: fără ei fixarea granulelor abrazive nu s-ar realiza. 9: abrazivii se prezintă sub formă de ............ Rezolvare: asperități; 2: calitate; 3: benzi; 4: fagul; 5: rugozitate; 6: hârtie; 7: abraziv; 8: adezivi; 9: granul MODULUL II. REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN Modulul II. Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn, aduce ca noutate întocmirea schiței unui produs simplu din lemn și reprezentarea ansamblărilor, a complexelor și a subansamblurilor specifice construcției produselor finite din lemn și răspunde cerințelor actuale ale pieței muncii, oferind elevilor o pregătire avansată și aplicată, care nu poate fi substituită de disciplinele generale. Astfel, contribuie în mod direct la conturarea profilului tehnic al elevului și la dezvoltarea competențelor profesionale necesare exercitării unor meserii din domeniul industriei lemnului. Structura programului este concepută astfel încât să asigure o progresie logică a învățării, de la dobândirea cunoștințelor fundamentale către formarea competențelor specializate. În vederea asigurării unei învățări eficiente, centrate pe elev și adaptate stilurilor individuale de învățare (inclusiv pentru elevii cu CES), care să stimuleze interesul și să conducă la dobândirea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor prevăzute de SPP, se recomandă următoarele strategii: ● implementarea unor tehnici de predare-învățare active, cum ar fi învățarea prin descoperire, problematizarea și învățarea prin cooperare; observația proprie, exercițiul persona, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu activitățile ● realizarea de proiecte și portofolii pentru a stimula aplicarea cunoștințelor și autoevaluarea; ● integrarea tehnologiei: utilizarea frecventă a calculatorului (TIC) în procesul didactic; ● parteneriat cu mediul de specialitate: organizarea de activități cu participarea directă a reprezentanților din domeniul fabricarea produselor din lemn (operatori economici). ● aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație; ● îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare) Finalitățile sunt formulate într-o manieră concretă și accesibilă elevilor, fiind centrate pe înțelegerea unor principii simple și funcționale: ● calitatea produsului depinde de respectarea regulilor; ● materialele trebuie pregătite corect înainte de utilizare; ● fiecare etapa are un rol clar și trebuie realizată în ordine. ● responsabilitatea respectări liniilor și cotărilor în desenul tehnic ● reprezentarea incorectă a reprezentărilor conduce la un rebut iremediabil ● Structură modul

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării Modul I. Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn Conținuturile învățării (codificate conform SPP) Rezultate ale învățării Conținuturile învățării (codificate conform SPP) Cunoștințe Abilități Atitudini 2.1.1. 2.2.1. 2.3.1. Instrumente pentru măsurat și trasat • Materiale (hârtie, creioane, tuș) • Instrumente: rigla, compas, echer, raportor, florar, planșetă 2.1.2 2.2.2. 2.2.3. 2.2.10. 2.3.4. Norme generale de reprezentare în desenul tehnic • Formate utilizate în desenul tehnic • Linii folosite în desenul tehnic • Scări de reprezentare: de mărire, de micșorare, de mărime naturală • Indicatorul și tabelul de componență 2.1.3. 2.2.4. 2.3.2. Semne și reprezentări convenționale în industria lemnului • Semne convenționale pentru materii prime utilizate la fabricarea produselor finite din lemn • Semne convenționale pentru accesorii metalice • Semne convenționale pentru reprezentarea tapițeriei 2.1.4. 2.1.2. 2.2.5. 2.2.10. 2.3.3 2.3.4. Mijloace și reguli generale de reprezentare a produselor din lemn • Reprezentarea vederilor: stabilirea numărului de vederi, amplasarea vederilor în desen • Reprezentarea secțiunilor: stabilirea numărului de secțiuni, reprezentarea planului de secțiune, amplasarea secțiunilor în desen 2.1.5. 2.1.4. 2.1.2. 2.2.6 2.2.10. 2.3.4. Întocmirea schiței și a desenului la scară • Executarea schiței: - etapele întocmirii schiței: identificarea piesei; - analiza tehnologică; studiul formei; - stabilirea numărului minim de proiecții • Executarea desenului la scară - etapele executării desenului la scară: alegerea scării; - determinarea formatului hârtiei de desen; desenarea proiecțiilor; • Cotarea în desenul tehnic 2.1.6. 2.1.4. 2.1.2. 2.2. 8. 2.2.7 2.3.4. Reprezentarea asamblărilor a complexelor și a subansamblurilor specifice produselor finite din lemn • Asamblări pentru repere din lemn - îmbinări: cu cep drept întreg, cu cep aplicat, cu cep deschis, ascuns, străpuns, la 90°, la 45°; - înnădiri: dreaptă, cu lambă și uluc, în falț, cu dinți, în dinți coadă de rândunică; - încheieturi: cu dinți drepți, cu dinți coadă de rândunică, cu falț și uluc, cu falț dublu, cu cepuri cilindrice aplicate; • Reprezentarea în desen a complexelor: rame, cadre; • Reprezentarea în desen a subansamblurilor: sertarul. ● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic): Pentru desfășurarea eficientă a activităților didactice și practice, precum și pentru formarea competențelor profesionale specifice domeniului, este necesară asigurarea unui set diversificat de resurse materiale, care să includă atât echipamente tradiționale, cât și tehnologii modern: – Instrumente: hârtie de desen, planșetă, liniar, compas, raportor, echer, metru, creion, radieră ... – Mostre de materii prime: lemnul masiv, PAL, PFL, placaj, panel, lemn lamelat, plăci celulare, rame, poliuretan, materiale de umplutură, arcuri ... – Produse simple din lemn ... – Documentații tehnice (planșe, schițe, cărți de desen tehnic) pentru informare și ghidar ... – Echipamente IT și tehnologii digitale: calculatoare, laptopuri, videoproiector, tablă interactivă, imprimantă, precum și echipamente moderne precum software CAD (AutoCAD, SketchUp), aplicații BIM (Building Information Modeling), platforme e-learning, realitate virtuală (VR) și augmentată (AR) pentru instruire practică. ... MODEL DE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ MODULARĂ MODULUL II. REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN Nr. crt. Unitatea de rezultate ale învățării/Rezultate ale învățării URÎ 2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn Conținuturile învățării Nr. ore Săptămâna Obs. Cunoștințe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP (0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) 1. 2.1.1. 2.2.1. 2.3.1. Evaluare inițială Instrumente pentru măsurat și trasat • Materiale (hârtie, creioane, tuș) • Instrumente: rigla, compas, echer, raportor, florar, planșetă Recapitulare și evaluare 2. 2.1.2 2.2.2. 2.2.3. 2.2.10. 2.3.4. Norme generale de reprezentare în desenul tehnic • Formate utilizate în desenul tehnic • Linii folosite în desenul tehnic • Scări de reprezentare: de mărire, de micșorare, de mărime naturală • Indicatorul și tabelul de componență Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 3. 2.1.3. 2.2.4. 2.3.2. Semne și reprezentări convenționale în industria lemnului • Semne convenționale pentru materii prime utilizate la fabricarea produselor finite din lemn • Semne convenționale pentru accesorii metalice • Semne convenționale pentru reprezentarea tapițeriei Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 4. 2.1.4. 2.1.2. 2.2.5. 2.2.10 2.3.3 2.3.4. Mijloace și reguli generale de reprezentare a produselor din lemn • Reprezentarea vederilor: stabilirea numărului de vederi, amplasarea vederilor în desen • Reprezentarea secțiunilor: stabilirea numărului de secțiuni, reprezentarea planului de secțiune, amplasarea secțiunilor în desen Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 5. 2.1.5. 2.1.4. 2.1.2. 2.2.6 2.2.10. 2.3.4. Întocmirea schiței și a desenului la scară • Executarea schiței: - etapele întocmirii schiței: identificarea piesei; - analiza tehnologică; studiul formei; - stabilirea numărului minim de proiecții • Executarea desenului la scară - etapele executării desenului la scară: alegerea scării; determinarea formatului hârtiei de desen; desenarea proiecțiilor; • Cotarea în desenul tehnic Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 6. 2.1.6. 2.1.4. 2.1.2. 2.2.8. 2.2.7 2.3.4. Reprezentarea asamblărilor a complexelor și a subansamblurilor specifice produselor finite din lemn • Asamblări pentru repere din lemn - îmbinări: cu cep drept întreg, cu cep aplicat, cu cep deschis, ascuns, străpuns, la 90°, la 45°; - înnădiri: dreaptă, cu lambă și uluc, în falț, cu dinți, în dinți coadă de rândunică; - încheieturi: cu dinți drepți, cu dinți coadă de rândunică, cu falț și uluc, cu falț dublu, cu cepuri cilindrice aplicate; • Reprezentarea în desen a complexelor: rame, cadre; • Reprezentarea în desen a subansamblurilor: sertarul Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi Întocmit ........... Schema pentru un flux didactic complet la modulul "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" - clasa a IX-a, organizată pe URÎ 2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn Tabelul este structurat pentru proiectarea unității de învățare. Competențe specifice Conținuturi Activități de învățare Standarde curriculare de învățare (SCÎ) Metode/Instrumente de evaluare Resurse Identificarea tipurilor de instrumente de măsurat și trasat după destinație Clasificarea instrumentelor de trasat și măsurat (hârtie, creioane, tuș, riglă, compas, echer, raportor, florar, planșetă) Observarea imaginilor cu diferite instrumente; tipuri de creioane, clasificarea acestora; completarea unor tabele Folosește hârtia în diferite formate Elevul identifică și clasifică principalele Instrumente pentru măsurat și trasat după destinație Fișe de lucru, întrebări orale, Corectitudinea operațiilor executate hârtie, echer, creioane, tuș, rigla, compas, raportor Recunoașterea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic Clasificarea desenelor tehnice Analizează formatele normalizate de hârtie și liniile utilizate în desenul tehnic , Clasifică scările de reprezentare: de mărire, de micșorare, de mărime naturală Descrie rolul indicatorului și a tabelului de componență Analiza unor schițe și planșe; exerciții de identificare; realizarea unor schițe simple Elevul învață noțiuni despre standardizarea desenelor și STAS-urilor Elevul își însușește noțiunile despre caracterizarea liniilor în desenul tehnic Elevul execută elementele grafice ale unui format Analizează și consemnează pe caiet caracteristicile liniilor utilizate în desenul tehnic Aprecieri verbale Aspectul reprezentărilor Corectitudinea operațiilor executate Planșe tehnice, imagini Formate de hârtie Instrumente de trasat și măsurat Descrierea Semnelor și reprezentări convenționale în industria lemnului Utilizează semnele și reprezentările convenționale în industria lemnului Indică semnele convenționale pentru materiile prime utilizate la fabricarea produselor finite din lemn Descrie semnele convenționale pentru accesoriile metalice Identifică semnele convenționale pentru reprezentarea tapițeriei Explicații privind importanța cunoașterii reprezentării convenționale a materiilor prime și accesoriilor metalice Demonstrații practice; realizarea unor lucrări simple; activități în echipă Elevul identifică principalele STAS-uri învățate Elevul utilizează corect instrumentele simple de lucru Elevul își notează pe caiet toate semnele convenționale învățate Fișe de evaluare, Chestionar, Prezentări orale Fișă de lucru Mostre materiale, manual Formate de hârtie Instrumente de trasat și măsurat Identifică Mijloace și reguli generale de reprezentare a produselor din lemn Întocmirea schiței și a desenului la scară Utilizarea instrumentelor simple de lucru Executarea unei schiței cu parcurgerea unor etape: - etapele întocmirii schiței: identificarea piesei; - analiza tehnologică; studiul formei; -stabilirea numărului minim de proiecții Executarea desenului la scară a unui produs simplu din lemn Descrie Cotarea în desenul tehnic Reprezentarea vederilor și a secțiunilor a celui mai simplu produs ( rama) Se ține cont de: - Fazele premergătoare executării unei schițe - Etapele de execuție ale unei schițe - Fazele alcătuirii desenului la scară Se respectă proiecțiile arătând forma și dimensiunile reperelor Se cotează desenul cu respectare grosimii liniilor Demonstrații practice; realizarea unor lucrări simple; activități în echipă Elevul descrie schița produsului și părțile componente Execută desenul după un model dat Elevul întocmește pe planșa de desen o ramă cu respectare scării de micșorare Aprecieri verbale Aspectul reprezentărilor Corectitudinea operațiilor executate Test oral, observație sistematică Observație practică, fișe de lucru Formate de hârtie Instrumente de trasat și măsurat TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ M II: Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn Numele și prenumele elevului: Data susținerii testului: Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 50 minute Se acordă 10 p SUBIECTUL I. .... 29 puncte A. Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1 - 2) scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. 1. Precizați forma geometrică de bază a unui dulap, necesară executării schiței acestuia: a) sferă; ... b) piramidă; ... c) prismă; ... d) con. 2. ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 2. Alegerea scării la care se execută desenul se face astfel încât: a) să se folosească o suprafață cât mai mică de hârtie; ... b) să se asigurare reprezentarea cât mai clară a proiecțiilor; ... c) fiecare vedere să ocupe un format de hârtie; ... d) atât schița cât și desenul la scară să ocupe un singur format de hârtie. ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... ... B. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5. Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunțului și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. 1. La executarea schiței se respectă proporțiile între dimensiunile piesei. ... 2. Conturul schiței se trasează cu linie întreruptă. 10 puncte ... 3. Desenul la scară se execută cu mâna liberă, fără a utiliza instrumente de desen. ... 4. La reprezentarea obiectelor de mobilă se utilizează scări de reducere (micșorare). ... 5. Cotele se scriu deasupra liniei de cotă, la mijlocul acesteia. ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... C. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile libere: Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte. 1. Desenul la scară se întocmește după executarea ........ ... 2. Cotele de gabarit sunt dimensiunile ....... ale obiectului reprezentat. ... 3. Liniile ajutătoare folosite la cotare se trasează cu linie continuă ........ . ... 4. Cota se exprimă în ......... ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... SUBIECTUL II. ... 25 puncte 1. Calculați dimensiunea desenată a unui obiect știind că dimensiunea măsurată este de 120 mm iar scara de reprezentare este de 1:10. .... 4 puncte ... 2. În tabelul de mai jos, în coloana A sunt prezentate utilizări ale instrumentelor folosite în desen, iar în coloana B sunt enumerate instrumente de desen tehnic. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare din coloana B. ..... 12 puncte Coloana A – Utilizare Coloana B - Instrumente de desen tehnic 1. trasarea cercurilor 2. măsurarea unghiurilor 3. trasarea liniilor drepte 4. trasarea liniilor înclinate sub un anumit unghi a. riglă b. echer c. florar d. raportor e. compas Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 3. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile libere: .... 9 puncte 1. Pentru trasarea liniilor perpendiculare se folosește ...(1)... ... 2. Materia primă folosită la fabricarea ...(2)... o reprezintă lemnul. ... 3. Desenul tehnic este o ...(3)... grafică. ... ... SUBIECTUL III. .... 36 puncte PROIECT: Pentru realizarea dulapului din figura de mai jos este necesar să se întocmească, pe o coală de hârtie, desenul acestuia. Desenul se execută folosind instrumente de măsurat și trasat. La realizarea desenului se utilizează scări de reprezentare. L x l x H (1000 x 500 x 1800) mm 1. Identificați dimensiunile reale, de gabarit ale dulapului (lungime, lățime, înălțime); ... 2. Precizați figurile geometrice care se folosesc la realizarea vederii din față a dulapului; ... 3. Știind că scara de reprezentare reprezintă raportul dintre dimensiunea unui obiect măsurată pe desen și dimensiunea reală a obiectului, calculați dimensiunile de desenare a dulapului pentru scara de reprezentare de 1:20; ... 4. Indicați instrumentele de desen folosite la realizarea decorului. ... 5. Argumentați importanța decorării. ... 6. Ce vedeți în partea inferioară sub dulap ... Barem de corectare la TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ M II: Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn SUBIECTUL I. .... 29 puncte A. Răspuns: 1 - c; 2 - b. .... 6 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... B. Răspuns: Identificarea valorii de adevăr a afirmațiilor .... 15 puncte 1 - A; 2 - F; 3 - F; 4 - A; 5 - A. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... C. Răspuns: 8 puncte 1 - schiței; 2 - maxime; 3 - subțire; 4 - milimetri. Pentru fiecare răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... SUBIECTUL II. .... 25 puncte 1. Răspuns ... 4 puncte Dimensiunea desenată = Scara x Dimensiunea reală Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte Dimensiunea desenată = 120 : 10 = 12 mm. Pentru răspuns corect și complet se acordă câte 2 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 2. Răspuns: 12 puncte 3. 1 - e; 2 - d; 3 - a; 4 -b. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 3. Răspuns: II.3 (6 p.) 1 - echerul; 2 - mobilei; 3 - reprezentare ... 9 puncte Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 3 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... SUBIECTUL III ... 36 puncte Răspuns PROIECT: 1. Lungimea = 1000 mm; lățimea = 500 mm; înălțimea = 1800 mm. Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 2. Dreptunghi, cerc Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 3. 1800: 20 = 90 (mm); 1000:20 = 50 (mm); 500 : 20 = 25 (mm) Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 4. Riglă, echer Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 6 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 5. Decorarea se face pentru a spori valoarea estetică a produselor. Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... 6. Soclu față și picioare Pentru răspuns corect și complet se acordă 6 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. ... Domeniul pregătirii de bază: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN Modulul II. REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN Nr. de ore/an: 66 ore, Nr. ore/săpt 2 ore, din care: T = 1 oră, DT = 1 oră, clasa a IX-a.; Prof. ........ Exemple nr 1: SCHIȚA UNUI PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ Clasa a IX-a Disciplina REPREZENTAREA ÎN DESEN A PRODUSELOR SIMPLE DIN LEMN Tipul lecției SCĂRI DE REPREZENTARE DE CE VOI FACE? Motivația Scop :Micșorarea sau mărirea în desenul a unui produs Competențe specifice/derivate () Scopul executări () Realizarea tuturor detaliilor () Respectarea scări de mărire, sau a scări de reducere () Utilizarea termenilor de specialitate CE VOI FACE? Conținuturi Modulul II. Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn Unitatea de învățare: Formate și standarde Titlul lecției: Scări de reprezentare CU CE VOI FACE? Managementul resurselor Spațiul: Atelierul de tâmplărie din școală Mijloace materiale: instructajul verbal și instrucțiuni de lucru, trusa de desen, foi 4. Mijloace procedurale: conversația dirijată, explicația, demonstrația cu acțiune, învățarea prin descoperire prin rezolvare de aplicații practice , exercițiu practic, problematizarea Timp: 50 min. CUM VOI FACE? Activități de învățare Evocarea: Prezint însemnătatea desenului tehnic în fabricarea produselor din lemn Realizarea sensului/Comunicarea cunoștințelor noi: - Exemplificăm , prin discuții libere importanta lucrării - Analizăm cum se face corect - Identificăm standardele naționale și internaționale Reflecția: Se realizează pe parcursul orei prin fixarea și sistematizarea conținutului ; prin răspunsuri la probleme și exercițiu de transfer ,precum și interacționarea la oră printr-o observare dirijată Forme de organizare: frontală, independent. CÂT S-A REALIZAT? Evaluare Forme de evaluare: continuă pe parcursul lecției prin observare sistematică Metode și instrumente de evaluare: evaluarea orală individuală și prin fișe de aplicație și de fixare a cunoștințelor. Bibliografie : M. Murari, Melania Murari – 2005 Fabricarea Produselor din Lemn, ed. Niculescu ***Standard de Pregătire Profesională nivel 3, OMENCS, nr. 4121/13.06.2016 , anexele 2; ***Curriculum pentru cl. a IX-a OMENCS, nr. 4457/05.07.2016 , anexa 6. ACTIVITATEA DE ÎNVĂȚARE FAȚĂ ÎN FAȚĂ NR. 1 Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn Întocmirea schiței și a desenului la scară Modulul: M II: Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn Tema: Executarea schiței Tip de activitate: de laborator tehnologic Rezultate ale învățării vizate Cunoștințe Abilități Atitudini 2.1.5. Întocmirea schiței și a desenului la scară: - executarea schiței. 2.1.4. Mijloace și reguli generale de reprezentare a produselor din lemn: - reprezentarea vederilor; - reprezentarea secțiunilor. 2.1.2. Norme generale de reprezentare în desenul tehnic: - linii folosite în desenul tehnic. 2.2.6. Utilizarea instrucțiunilor date pentru reprezentarea schiței și a desenului la scară 2.2.10. Utilizarea vocabularului comun și a celui de specialitate la prezentarea normelor generale de reprezentare în desenul tehnic. 2.3.4. Respectarea normelor și a condițiilor tehnice specifice realizării desenului la scară pentru produsele simple din lemn.

Activitatea este realizată prin metoda piramidei ("bulgăre de zăpadă"). Scurtă descriere a metodei: Metoda "piramidei" sau metoda "bulgărelui de zăpadă" are la bază împletirea activității individuale cu cea desfășurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Etapele realizării acestei metode: 1. Faza introductivă: sunt prezentate datele problemei de către cadrul didactic. ... 2. Faza lucrului individual: – într-un interval de 5 minute fiecare elev încearcă să soluționeze problema lucrând singur; ... – elevii notează întrebările ce apar în legătură cu problema luată în studiu. ... ... 3. Faza lucrului în perechi: – elevii formează perechi și discută soluțiile identificate în etapa anterioară; ... – elevii solicită colegilor răspunsuri la întrebările identificate anterior. ... ... 4. Faza reuniunii în grupe mai mari: – perechile se reunesc și alcătuiesc două grupe mari, cu număr egal de participanți; ... – se discută soluțiile de rezolvare a problemei identificate în etapa 3; ... – se găsesc răspunsuri la întrebări nesoluționate. ... ... 5. Faza raportării soluțiilor în colective: – se analizează, la nivelul întregii clase, soluțiile găsite; ... – soluțiile pot fi scrise pe tablă pentru a putea fi văzute de toți și comparate; ... – se dau răspunsuri la întrebările nesoluționate, cu ajutorul cadrului didactic. ... ... 6. Faza decizională: se alege soluția cea mai potrivită de rezolvare a problemei și se trag concluzii cu privire la demersurile elevilor. Obiective Mod de organizare a activității/a clasei Resurse materiale Identificarea piesei; - Analiza tehnologică a piesei; - Identificarea formei piesei; - Determinarea numărului minim de proiecții; - Reprezentarea schiței - activitate independentă; - activitate pe grupe; - activitate frontală. - macheta unui taburet; - planșete de desen A3 sau A4; - creioane; - hârtie albă opacă pentru desen format A4; - fișă de lucru. ... Modalitatea de aplicarea metodei pentru conținutul ales – Etape de lucru: ● Profesorul scrie pe tablă "Executarea schiței", prezintă macheta unui taburet și supune spre rezolvare sarcina de lucru: identificarea operațiilor executării schiței și reprezentarea schiței. ● Fiecare elev primește o fișă de lucru în care va stabili singur soluția pentru problema pusă, identificând piesa, realizând analiza tehnologică, studiul formei, stabilirea numărului minim de proiecții și va executa schița taburetului. Sunt notate problemele apărute. ● Se formează perechi de elevi și discută soluțiile identificate în etapa anterioară, solicită colegilor răspunsuri la întrebările identificate anterior. ● Perechile de elevi se reunesc și formează două grupe mari, cu număr egal de participanți, discută soluțiile de rezolvare a problemei identificate în perechi, se găsesc răspunsuri la întrebările nesoluționate. ● Se analizează la nivelul întregii clase soluțiile găsite, se scriu pe tablă pentru a fi văzute de toți și comparate unele cu celelalte. Se dau răspunsuri la întrebările nesoluționate, cu ajutorul profesorului și se alege soluția corectă de reprezentare a schiței taburetului. ... Fazele premergătoare a executării schiței Aplicații Identificarea piesei Denumirea piesei Taburet Poziția de funcționare Verticală Studiul formei Formele geometrice componente Este compus din nouă paralelipipede și patru trunchiuri de piramidă Analiza tehnologică Materialul din care este executată piesa Șezutul este din PAL furniruit pe fețe și canturi Picioarele taburetului, traversele și legăturile sunt din cherestea de fag (cu precizarea dimensiunilor) Stabilirea numărului minim de proiecții Proiecția principală (vederea din față), vederea de sus; STANDARDE CURRICULARE DE ÎNVĂȚARE Pentru evaluarea nivelului inițial de pregătire al elevilor și a gradului de achiziție a competențelor dobândite în anul anterior, se vor aloca, la începutul anului școlar, aproximativ 2-3 săptămâni destinate aplicării testelor de evaluare inițială și activităților de diagnosticare educațională. Acest demers are rolul de a identifica nivelul real de cunoștințe, abilități și deprinderi al elevilor, precum și eventualele lacune care pot influența procesul de învățare ulterior. Evaluarea va fi realizată într-o manieră diferențiată și adaptată particularităților elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES), în special celor cu dizabilități moderate, având în vedere ritmul individual de învățare, nivelul de dezvoltare cognitivă și capacitatea de concentrare și implicare în activitățile școlare. În acest sens, instrumentele de evaluare vor fi simplificate, structurate clar și vor include suport vizual, sarcini concrete și itemi accesibili, care să permită elevilor să demonstreze în mod real competențele dobândite. Se va pune accent pe evaluarea funcțională, orientată spre identificarea competențelor de bază și a abilităților practice, utilizând metode variate, precum observația sistematică, probele practice, exercițiile aplicative și fișele de lucru adaptate. De asemenea, se va urmări crearea unui climat de evaluare pozitiv și motivant, în care elevii să se simtă încurajați și sprijiniți, evitându-se situațiile generatoare de stres sau anxietate. Rezultatele evaluării inițiale vor constitui un reper esențial în proiectarea demersului didactic ulterior, permițând adaptarea conținuturilor, a strategiilor didactice și a ritmului de predare în funcție de nevoile reale ale elevilor. Astfel, se asigură premisele unei învățări eficiente, incluzive și centrate pe progresul individual al fiecărui elev. Standardele curriculare de învățare reprezintă repere de performanță care evidențiază ceea ce elevii trebuie să demonstreze că știu și sunt capabili să realizeze la finalul unei unități de învățare. Acestea constituie un instrument esențial în procesul de evaluare, fiind utilizate pentru verificarea gradului de formare a competențelor prevăzute în programă. Rolul standardelor curriculare de învățare este de a stabili nivelul minim de performanță pe care elevii trebuie să îl atingă, de a orienta și susține procesul de evaluare, de a asigura coerența dintre competențe, conținuturi și evaluare, precum și de a permite cadrului didactic să aprecieze în mod obiectiv dacă rezultatele învățării au fost atinse. Aceste standarde se caracterizează printr-o formulare clară și concisă, fiind centrate pe descrierea unor performanțe observabile și măsurabile. Ele sunt în strânsă corelație cu competențele prevăzute în programă, indică nivelul minim acceptat de performanță și constituie repere fundamentale în evaluarea progresului elevilor. În general, standardele curriculare de învățare sunt formulate prin utilizarea unor verbe de acțiune, precum: identifică, descrie, clasifică, utilizează, selectează, explică, aplică sau execută. Formularea acestora respectă câteva principii esențiale: se referă la rezultatele învățării și nu la activitatea profesorului, descriu comportamente observabile ale elevilor, indică nivelul minim de performanță și sunt exprimate într-o manieră generală, dar evaluabilă. Un exemplu de formulare a unui standard curricular de învățare este: "Elevul identifică și clasifică principalelor tipuri de adezivi utilizați la fabricarea produselor din lemn." În cadrul învățământului tehnologic, Standardele de Pregătire Profesională (SPP) stabilesc rezultatele învățării, structurate în cunoștințe, abilități și atitudini, specifice unei calificări profesionale. Programa școlară preia aceste rezultate și le organizează în Unități de rezultate ale învățării (URÎ), iar standardele curriculare de învățare descriu nivelul de performanță pe care elevii trebuie să îl demonstreze pentru a confirma dobândirea competențelor. Pentru modulul Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului și Modulul II: Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn standardele curriculare de învățare aferente celor trei Unități de Rezultate ale Învățării prevăzute în SPP stabilesc nivelul minim de performanță ce trebuie atins de elevi la finalul parcurgerii fiecărei unități. Acestea sunt formulate la un nivel general, vizând ansamblul competențelor dezvoltate, și nu în mod specific fiecare lecție. STANDARDE NAȚIONALE DE EVALUARE Standardele Naționale de Evaluare (SNE) reprezintă repere oficiale utilizate în sistemul de învățământ pentru stabilirea criteriilor și a nivelurilor de performanță pe baza cărora sunt apreciate rezultatele învățării elevilor. Acestea contribuie la realizarea unei evaluări unitare, obiective și comparabile la nivel național, asigurând coerența și echitatea procesului de evaluare. Din perspectivă pedagogică, Standardele Naționale de Evaluare constituie descrieri explicite ale nivelurilor de performanță ale elevilor, indicând măsura în care competențele prevăzute în curriculum au fost dobândite și demonstrate în contexte de evaluare. Ele oferă un cadru clar de referință atât pentru profesori, cât și pentru elevi, facilitând înțelegerea așteptărilor privind performanța școlară. Aceste standarde evidențiază în mod concret: () ceea ce elevul trebuie să demonstreze în cadrul evaluării; () nivelul de performanță corespunzător unui anumit calificativ sau note; () criteriile în baza cărora cadrul didactic apreciază rezultatele elevilor. În procesul educațional, Standardele Naționale de Evaluare îndeplinesc mai multe funcții esențiale. În primul rând, ele asigură unitatea evaluării, oferind un set comun de criterii aplicabile tuturor elevilor, indiferent de unitatea de învățământ. În al doilea rând, stabilesc niveluri de performanță clar delimitate, definind trepte precum nivel minim, mediu și avansat, corespunzătoare gradului de dezvoltare a competențelor. De asemenea, acestea ghidează activitatea profesorilor în elaborarea instrumentelor de evaluare, oferind repere pentru construirea testelor, probelor practice sau a altor forme de evaluare. Nu în ultimul rând, permit compararea rezultatelor elevilor la nivel de clasă, școală sau sistem educațional, contribuind la monitorizarea calității procesului de învățământ. În practică, Standardele Naționale de Evaluare sunt organizate pe niveluri de performanță, fiecare descriind un anumit grad de stăpânire a competențelor. La nivel minim (satisfăcător), elevul demonstrează capacitatea de a recunoaște și identifica informațiile de bază și de a realiza sarcini simple, de regulă cu sprijin sau ghidaj. Acest nivel reflectă atingerea pragului minim de competență necesar pentru continuarea învățării. La nivel mediu (bine), elevul este capabil să aplice cunoștințele dobândite în situații obișnuite, să explice concepte și să le utilizeze în contexte familiare, demonstrând o înțelegere funcțională a conținuturilor. La nivel avansat (foarte bine), elevul manifestă capacitatea de analiză, corelare și transfer al cunoștințelor, aplicându-le în situații noi sau mai complexe, ceea ce indică o stăpânire solidă și flexibilă a competențelor. În cadrul modulului "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului", aceste standarde sunt raportate la cele două Unități de rezultate ale învățării (URÎ) prevăzute în Standardele de Pregătire Profesională. Pentru URÎ 1 "Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului", elevul demonstrează capacitatea de a identifica și poate să descrie tipurile de materii prime și materiale tehnologice în funcție de destinație, de proprietățile și caracteristicile acestora. La nivel mediu, elevul este capabil să clasifice tipurile de materii prime în funcție de destinație și structură, să descrie rolul elementelor componente. La nivel avansat, elevul demonstrează capacitatea de a analiza utilizarea diferitelor materiale în funcție de destinație și să coreleze materialele cu proprietățile lor, să cunoască structura miezului la un placaj tehnic sau la Panel, de a compara diferite materiale în funcție de proprietăți și utilizări, de a selecta elemente constructive adecvate pentru realizarea unei lucrări simple și de a utiliza corect și adecvat terminologia tehnică specifică domeniului. În cadrul URÎ 4 "Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn" elevul este capabil să explice diferențele dintre folosirea produselor stratificate din lemn, a produselor aglomerate din lemn (PAL) și a produselor înnobilate. De asemeni poate explică și argumentează capacitatea de a folosi un anumit tip de adeziv, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, tipuri de încleiere și condițiile impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate. Totodată, elevul este capabil să execute operații simple cu materiile prime studiate și disponibile, să respecte normele de securitate și sănătate în muncă și să aplice reguli de organizare eficientă a locului de muncă. Prin aceste standarde curriculare de învățare se asigură o evaluare coerentă, obiectivă și orientată spre competențe, contribuind la formarea profesională solidă a elevilor și la pregătirea acestora pentru integrarea în domeniul fabricării produselor pe bază de lemn Pentru modului II. "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" sunt vizate Standardele de Pregătire Profesională URÎ 2. "Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn" la nivel minim elevul identifică principalele instrumente de măsurat și trasat, identifică liniile utilizate în desenul tehnic și face diferența între un desen de execuție și o schiță. La nivel mediu, elevul descrie semnele convenționale pentru materiale și execută reprezentarea accesoriilor din folosiți în industria mobile La nivel avansat, elevul este capabil să explice etapele de execuție ale schiței unui produs, să identifice reprezentarea îmbinărilor, înnădirilor, încheieturilor și să execute reprezentarea în desen a ansamblelor din lemn. Prin utilizarea acestor standarde, procesul de evaluare devine transparent, coerent și orientat spre competențe, oferind un cadru clar pentru aprecierea progresului elevilor și pentru dezvoltarea unei pregătiri profesionale relevante. În acest context, proiectarea didactică a modului "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" se realizează integrat, pe baza unui flux coerent al activităților de predare-învățare-evaluare, structurat în raport cu cele două Unități de rezultate ale învățării, astfel încât să se asigure atingerea progresivă a standardelor de performanță stabilite. La baza elaborării curriculum-ului "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" sunt valabile aceleași Standardele de Pregătire Profesională pentru nivelele 3 și 4, domeniul Fabricarea produselor din lemn, respectiv rezultatul învățării URÎ 2. Aplicarea normelor generale de reprezentare în desen a produselor simple din lemn. Sugestii metodologice Conținuturile modulului URÎ 2: "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" trebuie să fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor. Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în URÎ 2 se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul 3 și 4, respectiv dobândirea de către elevi a cunoștințelor/abilităților/atitudinilor necesare utilizării eficiente a desenului din industria lemnului. Modulul II "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus pentru atingerea rezultatelor învățării. Parcurgerea conținuturilor este obligatorie, iar numărului de ore alocate fiecărei teme se face pe baza unei evaluări atente, ținând cont de resursele materiale disponibile, de nivelul inițial de cunoștințe al elevilor, de ritmul lor de asimilare a informațiilor și de relevanța temei în cadrul specializării. Plecând de la principiul includerii, acceptând că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice care să ia în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES, pentru dezvoltarea rezultatelor învățării propuse în Standardul de Pregătire Profesională. Pentru predarea lecțiilor la "Reprezentarea în desen a produselor simple din lemn" sunt bine venite strategii centrate pe abilități practice pentru că desenul tehnic este, prin excelență, o disciplină practică, bazată pe deprinderi. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA Evaluarea elevilor va avea în principal un caracter formativ, fiind orientată spre evidențierea progresului individual și spre dezvoltarea încrederii în propriile capacități. În acest sens, se recomandă utilizarea unor metode variate de evaluare, precum: – observarea sistematică a comportamentului și implicării elevilor; ... – analiza produselor realizate în cadrul activităților practice; ... – fișe de lucru adaptate nivelului de înțelegere al elevilor; ... – probe practice simple. ... Feedback-ul oferit elevilor va avea rol de sprijin și motivare, contribuind la consolidarea deprinderilor formate și la creșterea gradului de autonomie în realizarea sarcinilor de lucru. Prin aplicarea acestor sugestii metodologice, modulul "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" contribuie la formarea unor competențe profesionale de bază și a unor deprinderi elementare de muncă, favorizând dezvoltarea autonomiei personale și facilitând integrarea socio-profesională a elevilor, în acord cu particularitățile și potențialul fiecăruia. Evaluarea reprezintă etapa finală a demersului didactic și are rolul de a măsura eficiența procesului instructiv-educativ, precum și gradul de atingere a rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de pregătire profesională. În activitatea cu elevi cu dizabilități intelectuale severe, evaluarea trebuie să respecte un set de principii didactice fundamentale: ● Principiul accesibilității cognitive și operaționale Evaluarea trebuie adaptată nivelului de înțelegere al elevului, prin: – simplificarea limbajului și a cerințelor; fragmentarea sarcinilor în pași mici, secvențiali; ... – utilizarea suportului vizual (pictograme, imagini, modele); ... – demonstrarea practică a sarcinii înainte de execuție. ... Se evită supraîncărcarea cognitivă, ambiguitatea și Cerințele abstracte. ● Principiul individualizării și diferențierii Evaluarea se raportează la profilul psihopedagogic individual, ținând cont de: – ritmul propriu de învățare, nivelul de autonomie; ... – tipul de sprijin necesar (verbal, gestual, fizic). Se acceptă realizarea sarcinilor cu sprijin, iar progresul este analizat în raport cu performanțele anterioare. ... ● Principiul funcționalității Evaluarea vizează competențe aplicabile în situații reale de viață și muncă, precum – utilizarea corectă a instrumentelor, respectarea etapelor de lucru; ... – adoptarea unui comportament adecvat în mediul de lucru. ... Accentul cade pe "a ști să faci", nu doar pe "a ști". ● Principiul continuității și al caracterului formativ Evaluarea se realizează permanent, fiind integrată în activitatea curentă. Aceasta are rol de: – reglare a demersului didactic, consolidare a învățării; ... – prevenire a eșecului școlar. ... ● Principiul feedbackului imediat și pozitiv Feedbackul trebuie să fie: – clar, concret; ... – orientat spre sarcină; ... – oferit imediat după răspuns. ... Se utilizează formule simple și încurajatoare, însoțite de modelare practică. Finalitățile sunt formulate într-o manieră concretă și accesibilă elevilor, fiind centrate pe înțelegerea unor principii simple și funcționale: – calitatea produsului depinde de respectarea regulilor; ... – materialele trebuie pregătite corect înainte de utilizare; ... – fiecare etapa are un rol clar și trebuie realizată în ordine. ... – responsabilitatea respectări liniilor și cotărilor în desenul tehnic ... – reprezentarea incorectă a reprezentărilor conduce la un rebut iremediabil ... Cadrul didactic are libertatea de a alege metodele, tehnicile și activitățile de învățare cele mai eficiente. Acestea trebuie să asigure o pregătire de bază solidă pentru dobândirea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor specifice calificării de nivel 3 și nivel 4. În selecția strategiilor didactice, este obligatoriu să se țină cont de diversitatea elevilor. SUGESTII METODOLOGICE La baza elaborării curriculum-ului "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" am utilizat Standardele de Pregătire Profesională pentru nivelele 3 și 4, domeniul Fabricarea produselor din lemn, respectiv rezultatul învățării URÎ 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului și URÎ 4. Folosirea materiilor prime și a materialelor tehnologice la fabricarea produselor din lemn. Predarea conținuturilor din Modulul I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului necesită o abordare integrată și flexibilă. Metodele didactice alese trebuie să fie adaptate atât obiectivelor specifice ale modulului, cât și particularităților individuale și nivelului de cunoștințe al fiecărui elev. Structura flexibilă a Modulului permite integrarea facilă a noilor mijloace și resurse didactice pe tot parcursul procesului educativ. Pregătirea este recomandată să se desfășoare în laboratoare, cabinete de specialitate, cu dotări conforme specificațiilor minime.

Organizarea evaluării Evaluarea scoate în evidență măsura în care se formează competențele cheie și competențele tehnice și specializate din standardul de pregătire profesională. Evaluarea sumativă are importanța ei deloc de neglijat. Ea asigură dovezi pentru elevi, angajatori și instituții educaționale, despre realizările unui elev în ceea ce privește cunoștințele, înțelegerea și abilitățile după criterii definite. La monitorizarea procesului de evaluare formativă și sumativă, alături de maistrul instructor/profesorul de specialitate, participă și tutorele din partea agentului economic la care se efectuează activitatea de pregătire practică. Evaluarea se realizează pe tot parcursul efectuării stagiului de practică. De asemenea veți fi informați în ceea ce privește data evaluării finale și de faptul că portofoliul de practică, jurnalul de practică constituie probe care reflectă modul în care el v-ați însușit competențele și ați deprins abilitățile practice prevăzute în SPP pentru modulul respectiv. Evaluarea implică mai ales probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fișa de observație. Instrumentele de evaluare sunt adecvate scopului urmărit și vă permit să demonstrați că ați atins standardele de pregătire profesională, pentru unitatea de competență definită. Ca metode de evaluare pot fi folosite: – observarea proceselor de evoluție a elevilor; ... – evaluarea produselor finale; ... – autoevaluarea. ... Probele de evaluare pot fi orale, scrise și practice în funcție de cerințele unității de competențe și probele de evaluare formulate în standardul de pregătire profesională și de condițiile de aplicabilitate ale competenței individuale din standardul de pregătire profesională pentru calificarea cerută. Instrumentele de evaluare și autoevaluare pot fi concepute sub formă de fișe de lucru, fișe de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi), portofolii, temă de lucru, probe practice. Organizarea clasei poate fi făcută pe grupe de elevi astfel încât să vă puteți forma abilitățile cheie legate de comunicare, rezolvarea de probleme, prin asumarea responsabilității, colaborarea cu colegii, coordonarea activității unei grupe, asigurarea calității, lucrul în echipă și asigurarea igienei și protecției muncii.

Formele evaluării a) Evaluarea inițială (diagnostică) - Se realizează la începutul activității didactice și are rolul de a identifica nivelul de pornire al elevului. Caracteristici: ● predominant orală și practică; ● bazată pe recunoaștere și manipulare, sprijinită vizual și contextual. Instrumente: ● observația directă; ● sarcini de identificare (ex: "indică-recunoaște instrumentele de desen"); ● exerciții simple de manipulare, conversația dirijată. Rezultatele evaluării inițiale ... b) Evaluare formativă (pe parcursul modulului) - Se realizează sistematic, pe tot parcursul derulării modulului, cu scopul monitorizării progresului elevilor și al ajustării intervenției didactice. Recomandări metodologice: – Fragmentarea conținuturilor și evaluarea secvențială a achizițiilor. ... – Utilizarea unor sarcini clare, structurate, cu grad progresiv de dificultate. ... – Oferirea de feedback imediat, concret și constructiv. ... – Asigurarea unui climat securizant, care să reducă anxietatea evaluativă. ... Instrumente de evaluare recomandate: – Fișe de observație sistematică a comportamentului de învățare și a deprinderilor practice. ... – Fișe de lucru cu itemi obiectivi (alegere multiplă cu număr redus de variante, itemi duali, itemi de asociere, completare dirijată). ... – Probe practice (măsurare, identificare, pliere, determinarea formatului finit). ... – Evaluare orală structurată, cu întrebări scurte și suport vizual. ... – Instrumente de autoevaluare simplificate (scale vizuale, grile cu descriptorii performanței). ... Planificarea evaluărilor trebuie realizată echilibrat, evitând supraîncărcarea elevilor. Evaluarea formativă se realizează în raport cu standardul de evaluare aferent fiecărei unități de rezultate ale învățării. ... c) Evaluarea sumativă sau evaluarea finală Evaluarea sumativă se aplică la finalul modulului și are rolul de a verifica atingerea rezultatelor învățării, în conformitate cu criteriile și indicatorii prevăzuți în Standardul de pregătire profesională.entează proiectarea diferențiată a activităților Aceasta trebuie: ● să fie corelată direct cu competențele specifice modulului; ● să utilizeze sarcini relevante, cu aplicabilitate practică; ● să respecte nivelul funcțional al elevilor; ● să valorifice progresul individual. Instrumente recomandate pentru evaluare () Fișe de observație; () Fișe de lucru; () Fișe de autoevaluare; () Teste de evaluare a cunoștințelor elaborate folosind: – itemi cu alegere multiplă, ... – itemi cu alegere duală, ... – itemi de completare, ... – itemi de tip pereche, ... – itemi de tip rezolvare de probleme ... Proiect individual sau de grup, evaluând: () aplicarea corectă a relației dintre formatul brut și formatul finit; () utilizarea adecvată a instrumentelor de măsurare; organizarea coerentă a informațiilor într-o fișă tehnică simplificată; respectarea Cerințelor de redactare și prezentare. () Studiu de caz adaptat, constând în descrierea/analiza unui produs tipografic (afiș, pliant, pagină de revistă) din perspectiva formatului și a utilizării standardelor. () Probă practică, care vizează executarea corectă a unei sarcini tehnice (determinarea formatului finit, calculul necesarului de hârtie). Elevii vor fi evaluați exclusiv în raport cu rezultatele învățării prevăzute în modul. Evaluarea trebuie să evidențieze progresul individual și să susțină dezvoltarea autonomiei funcționale. ... REFERINȚE - BIBLIOGRAFICE 1. Ciulea A., ș.a., (2006), Standarde de pregătire profesională, nivelul 3, Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Calificarea - tehnician designer mobilă și amenajări interioare, București ... 2. Breben, S., Goncea, E., Ruiu, G., Fulga, M., "Metode interactive de grup. Ghid metodic", Editura Arves, Craiova, 2002; ... 3. Grosseck, G., Crăciun, D., "Ghid practic de resurse educaționale și digitale pentru instruire online", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020; ... 4. Pentilescu, M., Georgescu, E., "Fabricarea produselor din lemn. Manual pentru cultura de specialitate, Școala de Arte și Meserii, Clasa a IX-a", Editura Economică Preuniversitaria, București, 2004; ... 5. Popescu, M., "Auxiliar curricular", Modulul: Reprezentarea produselor din lemn, Clasa a XI-a, Domeniul: Fabricarea produselor din lemn, Program PHARE TVET RO 2002/000 586.05.01.02.01.01, 2005; ... 6. Vrînceanu, S., "Desen tehnic și ornamental în industria lemnului. Manual pentru clasa a IX-a și a X-a", Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1997; ... 7. Curriculum pentru clasa a IX-a, Învățământ liceal - Filiera tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2016; ... 8. https://www.manuale.edu.ro/. ... 9. www.basic-skills.co.uk: multe materiale și idei despre abilități cheie și abilități de bază. ... 10. http://www.vts.rdn.ac.uk/: de pe Resourse Discovery Network., puteți accesa toate ghidurile pentru toate subiectele. Un site web excelent cu învățare interactivă în majoritatea domeniilor profesionale, cărți îndrumătoare pentru profesori și ghiduri pentru elevi. ... 11. www.techdis.ac.uk: serviciu de sprijin pentru tehnologii și elevi cu deficiențe. ... 12. www.techdis.ac.uk/pdf/curricula.pdf: curriculum-uri accesibile - documente privind practica inclusivă. ... 13. www.cowork.ac.uk/devleopment/materials/video/video.htm și ... 14. www.rnib.org.uk/seeitright/welcom.htm sunt resurse utile privind utilizarea culorilor și materialelor. ... 15. www.skill.org.uk este Biroul Național pentru elevi cu deficiențe care dispune de resurse și fișe informative. ... GRUP DE LUCRU Nume și prenume Grad didactic/Titlu științific Instituție de apartenență, localitate, județ SOBEC MARINELA Grad didactic I Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași VASILIU COCA MARLENA Grad didactic I Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași ALBERT ANDREI Grad didactic I Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași NEGRU MARIETA Grad didactic I Liceul Tehnologic Special Nr. 3, București TACCIU NICULINA Grad didactic I Școala Profesională Specială Nr. 2, București COORDONATORI/RESPONSABILI/CONSULTANȚI ȘTIINȚIFICI Nume și prenume Funcție/Titlu științific Instituție de apartenență MITRAN DUȚU LIANA-MARIA ȘEF SERVICIU MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII VRÎNCEANU GABRIEL NARCIS ȘEF SERVICIU CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI DEZVOLTARE

Anexa 2 (Anexa nr. 181 la Ordinul nr. 4616/2026 ) Programa școlară pentru disciplina Pregătire teoretică de specialitate și Pregătire practică săptămânală Învățământ liceal special Clasa a IX-a Curriculum de specialitate (CS) pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, domeniul Fabricarea produselor din lemn, specializarea/calificarea profesională nivel 4 - Tehnician designer mobilă și amenajări interioare, Tehnician proiectant produse finite din lemn, Tehnician în prelucrarea lemnului și nivel 3 Tâmplar universal, Tapițer-plăpumar-saltelar, Sculptor-intarsier, Operator la fabricarea cherestelei, Operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn, dizabilități intelectuale/asociate cu nivel de severitate accentuat și grav - 2026 - Programa școlară pentru disciplina Pregătire teoretică de specialitate și Pregătire practică săptămânală, clasa a IX-a, învățământ liceal special, curriculum de specialitate (CS) pentru filiera tehnologică, profilul tehnic, domeniul Fabricarea produselor din lemn, specializarea/calificarea profesională nivel 4 - Tehnician designer mobilă și amenajări interioare, Tehnician proiectant produse finite din lemn, Tehnician în prelucrarea lemnului și nivel 3 Tâmplar universal, Tapițer-plăpumar-saltelar, Sculptor-intarsier, Operator la fabricarea cherestelei, Operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn, dizabilități intelectuale/asociate cu nivel de severitate accentuat și grav NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă școlară pentru domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn, clasa a IX-a, liceu tehnologic special, este elaborată în conformitate cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 , cu modificările și completările ulterioare, prevederile OMEC nr. 4350/2025 care aprobă planurile-cadru pentru învățământ liceal cu frecvență zi, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu actele normative subsecvente care reglementează organizarea și funcționarea învățământului special și special integrat, inclusiv OMEC nr. 6873/2025 , anexa 1.6. Documentul respectă integral cerințele privind adaptarea curriculară, individualizarea procesului de învățare și asigurarea accesului echitabil la educație pentru elevii cu dizabilități intelectuale/asociate cu nivel de severitate accentuat și grav. Finalitatea acesteia o constituie formarea competențelor profesionale necesare inserției socio-profesionale a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES). În vederea asigurării coerenței între formarea competențelor profesionale și cerințele curriculumului național, programa este realizată în acord cu Reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a IX-a (anul școlar 2021-2022), respectând Standardul de pregătire profesională aprobat prin Ordinul nr. 4121/2016 , precum și curriculumul prevăzut în Anexa nr. 54 la Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 6930/19 decembrie 2025 . Demersul curricular are la bază principiul învățării centrate pe elev, valorificând particularitățile de dezvoltare, tipul și gradul dizabilităților, specificul colectivului de elevi și ritmul individual de învățare. În acest sens, conținuturile, metodele și activitățile didactice sunt adaptate astfel încât fiecare elev să poată dobândi competențe profesionale și abilități funcționale, relevante pentru viața cotidiană și pentru integrarea pe piața muncii. Programa este structurată ca Curriculum de specialitate (CS) pentru învățământul tehnologic special. Competențele și conținuturile sunt selectate gradual, cu un grad redus de complexitate, accentul fiind pus pe: învățarea prin exercițiu și repetiție; consolidarea prin rutină și generalizarea în contexte practice similare. Calificările din domeniul Fabricarea produselor din lemn presupun dezvoltarea unor competențe aplicative, în strânsă corelație cu cerințele actuale ale pieței muncii. Având în vedere posibilele lacune în achizițiile anterioare și specificul parcursului educațional din învățământul special, structura programei este una progresivă, de la simplu la complex, punând accent pe consolidarea deprinderilor de bază și pe formarea autonomiei în activitățile practice. Parcurgerea conținuturilor se realizează într-un ritm adaptat, cu reluări și aprofundări ori de câte ori este necesar. În clasa a IX a, liceul tehnologic special, domeniul Fabricarea produselor din lemn, calificările: Tehnician în prelucrarea lemnului, Tehnician proiectant produse finite din lemn și Tehnician designer mobile și amenajări interioare, se studiază următoarele modul: – M I - Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului - teorie și instruire practică; ... Alocarea numărului de ore la teorie și instruire practică pe module s-a făcut conform planului de învățământ aprobat prin OMENCS: nr. 4457/5.07.2016 , Anexa 2B, și planul cadru pentru învățământ special. Abordarea didactică este una interdisciplinară și integratoare, conținuturile fiind organizate în jurul unor situații concrete de muncă, pentru a facilita înțelegerea relației dintre noțiunile teoretice și aplicațiile practice. Această organizare sprijină transferul învățării și dezvoltarea unor competențe profesionale autentice. Un obiectiv esențial al programei îl reprezintă stimularea gândirii critice, a capacității de observare, analiză și rezolvare a unor probleme simple din domeniul fabricării produselor pe bază de lemn. Activitățile de învățare sunt predominant activității practice și aplicative; metode de exploarare a realității, fiind completate de demonstrații cu obiecte reale, exerciții dirijate, proiecte simple și activități de lucru în echipă. Elevii sunt încurajați să compare soluții, să identifice erori, să propună măsuri de remediere și să reflecteze asupra calității lucrărilor realizate. Acestea sunt adaptate tipului de dizabilitate, pentru a asigura accesibilitate, siguranță și succes educațional. Metoda presupune formarea de capacități și deprinderi specifice și este apreciată la instruirea practică a disciplinelor tehnice. Prin potențialul pedagogic această metodă dezvoltă spiritul de observație gândire logică și creativă; stimulează observația și favorizează formarea priceperilor și deprinde. Scopul urmărit prin metoda demonstrației este de a forma elevilor un bogat suport de imagini și reprezentări concrete, care vor facilita cunoașterea unor aspecte a realității, sau identificarea reproducerilor care stau la baza comportamentelor de ordin practic. Metode sugestive și convingătoare prezentând un caracter ilustrativ, în același timp ce face o îmbinare a demonstrației cu explicația și conversația sunt: Demonstrația cu ajutorul planșelor; Demonstrația cu ajutorul desenului pe tablă; Demonstrația cu ajutorul mijloacelor audio-video moderne. De asemenea, colaborarea este valorificată pentru dezvoltarea abilităților sociale, a responsabilității și a spiritului de cooperare - competențe esențiale pentru integrarea profesională. Programa este corelată cu profilul de formare al absolventului din învățământul tehnologic special și urmărește dezvoltarea competențelor profesionale în forme funcționale, concrete și operaționale, adaptate potențialului real al elevilor. Accentul este pus pe: ● formarea autonomiei personale progresive; ● dezvoltarea comportamentului de muncă; ● respectarea regulilor și a normelor de siguranță; ● executarea de sarcini simple, clar structurate și repetitive; ● cooperarea în activități practice ghidate. În vederea asigurării unei învățări eficiente, centrate pe elev și adaptate stilurilor individuale de învățare (inclusiv pentru elevii cu CES), care să stimuleze interesul și să conducă la dobândirea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor prevăzute de SPP, se recomandă următoarele strategii: ● implementarea unor tehnici de predare-învățare active, cum ar fi învățarea prin descoperire, problematizarea și învățarea prin cooperare; ● observația proprie, exercițiul personal, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe cu activitățile propuse ● realizarea de proiecte și portofolii pentru a stimula aplicarea cunoștințelor și autoevaluarea; ● integrarea tehnologiei: utilizarea frecventă a calculatorului (TIC) în procesul didactic; ● parteneriat cu mediul de specialitate: organizarea de activități cu participarea directă a reprezentanților din domeniul fabricarea produselor din lemn (operatori economici). ● aplicarea metodelor centrate pe elev, activizarea structurilor cognitive și operatorii ale elevilor, exersarea potențialului psiho-fizic al acestora, transformarea elevului în coparticipant la propria instruire și educație; ● îmbinarea și alternarea sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare) Procesul de învățare este centrat pe elev și adaptat particularităților dizabilităților intelectuale/asociate cu nivel de severitate accentuat și grav, prin utilizarea: metodelor demonstrative și aplicații practice directe; exercițiului ghidat pas cu pas; sarcinilor fragmentate și clar delimitate; activităților repetitive desfășurate în ritm individualizat; suporturilor vizuale, vizualizarea pictogramelor, fișelor simplificate și tehnologiilor asistive unde este cazul. Evaluarea este concepută ca un proces continuu, centrat pe progresul individual al elevului, vizând atât achizițiile cognitive, cât și formarea deprinderilor practice și a atitudinilor față de muncă. În acest scop, sunt utilizate metode variate, precum probe practice, fișe de observație, portofolii și autoevaluarea, cu rol formativ. Prin structura sa flexibilă și prin corelarea conținuturilor, programa contribuie la dezvoltarea unei pregătiri profesionale coerente, adaptate nevoilor elevilor cu CES și cerințelor comunității locale, favorizând formarea unor competențe funcționale, durabile și transferabile. Această abordare curriculară promovează un învățământ incluziv, orientat spre aplicabilitate, calitate și valorizarea potențialului fiecărui elev. Mesajul educațional transmis elevilor este unul simplu, concret și motivant: "Învățăm să lucrăm corect, în siguranță și pas cu pas, pentru a ne pregăti pentru o meserie practică și utilă." Astfel, sunt susținute cele două trasee de formare: absolvirea ciclului de patru ani, cu posibilitatea certificării calificărilor profesionale de nivel 3, respectiv finalizarea întregului parcurs liceal (șapte ani pentru elevii cu dizabilități intelectuale/asociate cu nivel de severitate accentuat și grav), cu posibilitatea certificării calificărilor de nivel 4 CNC și accesul la examenul național de bacalaureat. A. Calificări profesionale de nivel 4 CNC 1. Tehnician designer mobilă și amenajări interioare, ... 2. Tehnician proiectant produse finite din lemn, ... 3. Tehnician în prelucrarea lemnului. ... ... B. Calificări profesionale de nivel 3 CNC 1. Tâmplar universal, ... 2. Tapițer-plăpumar-saltelar, ... 3. Sculptor-intarsier, ... 4. Operator la fabricarea cherestelei, ... 5. Operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ MODULUL 1 - "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" face parte din aria Curriculumului de Specialitate (CS) și sunt introduse la nivelul învățământului liceal tehnologic special cu scopul de a dezvolta competențe tehnice specifice domeniului fabricării produselor din industria lemnului. Aceste două module valorifică parțial cunoștințele și abilitățile dobândite de elevi în ciclul gimnazial, în special în cadrul disciplinelor tehnologice și aprofundează aceste achiziții prin introducerea unor concepte, principii și practici esențiale pentru formarea profesională. Prin conținuturile și activitățile propuse, disciplinele contribuie la formarea unei baze solide de cunoștințe privind materiile prime necesare și materialele tehnologice folosite în industria lemnului, precum și realizarea schița produselor finite din lemn. Se aprofundează noțiuni despre proprietățile materialelor tehnologice și tehnologiile de execuție, facilitând astfel orientarea elevilor către integrarea pe piața muncii sau continuarea studiilor în domeniul tehnic. Elaborarea și implementarea acestor module se realizează în deplină concordanță cu cadrul legislativ național, respectiv cu prevederile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și cu actele normative subsecvente, inclusiv ordinele de ministru, metodologiile și planurile-cadru în vigoare. Totodată, disciplina este aliniată la recomandările Uniunii Europene privind dezvoltarea competențelor-cheie și la Cadrul European al Calificărilor, promovând formarea unor competențe tehnice și profesionale relevante pentru viitorii specialiști din domeniul fabricării produselor de mobilier din industria lemnului. În acest sens, programa contribuie la dezvoltarea profilului de formare al absolventului, punând accent pe gândirea analitică, capacitatea de a lua decizii tehnice fundamentate și asumarea responsabilității profesionale în realizarea lucrărilor. Elevii sunt ghidați să înțeleagă faptul că alegerea și utilizarea corectă a materiilor prime și a materialelor din industria lemnului conduce la realizarea unor produse finite de calitate superioară. Deasemeni aplicarea tehnologiilor adecvate de execuție, influențează în mod direct durabilitatea, siguranța și calitatea lucrărilor. Această disciplină evidențiază importanța corelării cunoștințelor teoretice cu activitățile practice, contribuind astfel la dezvoltarea unor competențe aplicabile în contexte reale de muncă. Prin parcurgerea acestui modul, elevii beneficiază de oportunități concrete de orientare profesională, fiind pregătiți pentru accesul pe piața muncii sau pentru continuarea formării în domenii tehnice și inginerești. Introducerea acestor discipline la nivel liceal este pe deplin justificată atât prin necesitatea asigurării continuității învățării, cât și prin nevoia de specializare progresivă a elevilor. Modulul "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" valorifică achizițiile anterioare din gimnaziu, aduce și elemente de noutate prin abordarea unor conținuturi specifice evaluării materialelor din industria lemnului și a materialelor compozite precum și domenii actuale de utilizare a lemnului. Se aprofundează cunoștințe despre prezervarea lemnului, adezivii utilizați, materialele abrazive și materiale de finisare. Într-o primă etapă, elevii își însușesc noțiuni de bază privind tipurile de materii prime și materiale din industria lemnului, caracteristicile și proprietățile acestora, urmând ca ulterior să aplice aceste cunoștințe în contexte practice, precum evaluarea materialelor, planificarea executării produselor finite de mobilă cu respectarea standardelor de calitate. Fiind o disciplină de Curriculum de Specialitate, Modulul pune accent atât pe aprofundarea teoretică, cât și pe dezvoltarea abilităților practice, esențiale pentru formarea profesională. Acest modul contribuie în mod specific la: ● formarea și consolidarea disciplinei de lucru; ● respectarea succesiunii etapelor tehnologice; ● dezvoltarea atenției și a coordonării motrice; ● exersarea comportamentului adecvat la locul de muncă; ● utilizarea corectă și în siguranță a materialelor și instrumentelor Procesul de predare-învățare este orientat spre utilizarea unor metode active și participative, care să stimuleze implicarea elevilor și să faciliteze învățarea prin experiență. Astfel, sunt promovate activități precum proiectele practice, studiile de caz, explorările digitale ale materialelor și materiilor prime tehnologice, activitățile colaborative. conversația de repetare și sistematizare. Conversația de verificare și apreciere apreciază gradul de înțelegere a cunoștințelor acumulate, precum și capacitatea de reproducere, de explicare și aplicare într-un exercițiu practic. Pentru ca în urma conversațiilor să se desprindă concluzii și finalizarea unui conținut științific întrebările și cerințele trebuie să aibă un conținut simplu accesibile elevilor, să fie precise, concise și să fie urmate de timp necesar gândirii răspunsului corect. Acestea contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a capacității de analiză și a abilităților de lucru în echipă. Pentru elevii cu dizabilități senzoriale și dizabilități intelectuale/asociate cu nivel de severitate accentuat și grav, utilitatea disciplinei este una directă și aplicativă. Aceasta sprijină: ● dezvoltarea unei identități profesionale adaptate potențialului individual; ● formarea deprinderilor practice transferabile în viața cotidiană; ● creșterea șanselor de integrare în medii protejate sau în contexte de muncă asistată ● pregătirea pentru activități simple, repetitive și clar structurate. Pentru a avea o eficiență maximă și a acoperi cele 3 tipuri de învățare propunem utilizarea următoarelor metode și mijloace de învățare: ● introducerea secvențelor video; ● multimedia și fișe de documentare brainstorming; ● lucrări practice, joc de rol; ● teme și proiecte integrate, studiu de caz, dezbateri; ● vizite de documentare și vizite de studiu. Metodele de învățare vor fi adaptate pentru a răspunde celor trei stiluri principale de învățare: vizual, auditiv și practic (Kinestezic). Metodele și strategiile de învățare vor fi adaptate particularităților elevilor cu dizabilități intelectuale și dizabilități asociate, cu nivel de severitate accentuat și grav, având în vedere nevoile individuale de dezvoltare, ritmul propriu de învățare, nivelul de funcționare cognitivă, capacitatea de comunicare și gradul de autonomie personală. Activitățile didactice vor fi organizate astfel încât să faciliteze accesul elevilor la informație prin experiențe concrete, repetitive și multisenzoriale, utilizând predominant suport vizual, demonstrație practică și stimulare directă. Procesul de predare-învățare va valorifica cele trei modalități principale de receptare și prelucrare a informației: vizuală, auditivă și practic-kinestezică, integrate într-o manieră accesibilă și funcțională.

Învățarea prin suport vizual Elevii cu dizabilități intelectuale severe și asociate înțeleg și rețin mai ușor informațiile prezentate vizual, concret și intuitiv. Din acest motiv, activitățile vor include: ● imagini sugestive, pictograme și simboluri; ● fotografii, desene și materiale intuitive; ● demonstrații vizuale pas cu pas; ● coduri de culori pentru identificarea materialelor și instrumentelor; ● fișe de lucru ilustrate și simplificate; ● modele concrete și obiecte reale; ● secvențiere vizuală a sarcinilor de lucru. Informațiile vor fi prezentate clar, în pași mici, folosind elemente grafice atractive și repetitive, pentru a facilita înțelegerea și memorarea.

Învățarea prin stimulare auditivă Comunicarea verbală va fi realizată într-un limbaj simplu, clar și accesibil, adaptat nivelului de înțelegere al fiecărui elev. Instrucțiunile vor fi scurte, formulate pas cu pas și repetate ori de câte ori este necesar. În activitatea didactică se recomandă: ● explicații concise și repetitive; ● utilizarea unui ton calm și încurajator; ● dialog dirijat și întrebări simple; ● asocierea comenzilor verbale cu gesturi și demonstrații; ● exerciții de recunoaștere și denumire; ● citirea și repetarea verbală a informațiilor esențiale. Sprijinul verbal permanent contribuie la dezvoltarea comunicării, a atenției și a capacității de participare activă la activitățile educaționale.

Învățarea practică și kinestezică Pentru elevii cu dizabilități intelectuale accentuate și grave, învățarea practică reprezintă modalitatea principală de formare a deprinderilor funcționale și profesionale. Activitățile practice permit dezvoltarea coordonării motrice, a autonomiei și a capacității de aplicare concretă a cunoștințelor. Activitățile vor fi: ● demonstrate anterior de cadrul didactic; ● împărțite în etape mici și ușor de realizat; ● repetate sistematic pentru consolidarea deprinderilor; ● realizate în contexte concrete și funcționale; ● susținute permanent prin feedback pozitiv și încurajare. Se recomandă: ● exerciții practice de manipulare și utilizare a materialelor; ● activități de identificare, sortare și asociere; ● învățarea prin imitație și modelare; ● jocuri didactice și activități aplicative; ● utilizarea tehnologiilor asistive și a resurselor interactive; ● activități repetitive pentru formarea deprinderilor de muncă și autonomie. Întregul demers educațional trebuie să se desfășoare într-un climat securizant, predictibil și motivant, care să stimuleze participarea activă, încrederea în sine și progresul individual al fiecărui elev. Accentul se va pune pe dezvoltarea competențelor funcționale, a autonomiei personale și a integrării școlare și sociale, valorificând fiecare progres realizat de elev, indiferent de nivelul acestuia. Evaluarea este concepută într-o manieră complexă și echilibrată, îmbinând evaluarea formativă, realizată prin portofolii, observație sistematică și teste practice, cu evaluarea sumativă, concretizată în proiecte aplicate, simulări de situații reale de lucru și evaluarea calității execuției unor produse finite. Se pune accent pe evaluarea autentică, care reflectă nivelul real de competență al elevilor. Prin conținuturile și abordările sale, se transmite un mesaj clar elevilor: "Dobândirea competențelor tehnice și profesionale reprezintă o etapă esențială în formarea lor ca viitori specialiști."

Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și modul: Unitatea de rezultate ale învățării – tehnice generale (URI) Denumire modul URÎ 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului URÎ 4. Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn MODUL I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului PLAN DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Clasa a IX-a Învățământ liceal - filiera tehnologică Aria curriculară Tehnologii Domeniul de pregătire profesională: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN

Cultură de specialitate și pregătire practică săptămânală Total ore/an = 11 ore/săpt. x 30 săptămâni = 330 ore Modul I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Total ore/ an: 330, din care: Pregătire teoretică 120 Laborator tehnologic 0 Instruire practică 210 Total ore/an = 11 ore/săpt. x 30 săptămâni = 330 ore

Stagiu de pregătire practică* - Curriculum în dezvoltare locală - Practică comasată (CDEOȘ) Total ore/an: 5 săpt. x 5 zile x 6 ore/zi = 150 ore/an (din care pentru acomodare, învățare remedială 0-60 ore)

Curriculum pentru aprofundare și inserție profesională** Total ore/an: 1 săpt. x 5 zile x 6 ore/zi = 30 ore/an TOTAL GENERAL 510 ore/an Notă: * În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfășoară în atelierele școală sau la operatorul economic/instituția publică parteneră. Denumirea și conținutul modulului/modulelor desfășurate în cadrul CDEOȘ vor fi stabilite de către unitatea de învățământ în parteneriat cu operatorul economic/instituția publică parteneră, cu avizul inspectoratului școlar. ** Curriculum-ul pentru aprofundare și inserție profesională reprezintă ore care se alocă de unitatea de învățământ, cu consultarea elevilor, din oferta dezvoltată în parteneriat cu operatorii economici/autoritățile administrației publice locale și care pot fi utilizate pentru stagii de pregătire practică sau pentru disciplinele de cultură generală în vederea dobândirii rezultatelor învățării necesare inserției pe piața muncii. CONȚINUTURI ALE ÎNVĂȚĂRII

MODULUL I. MATERII PRIME ȘI MATERIALE TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA LEMNULUI ● Notă introductivă Modulul I - "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" este proiectat pe baza rezultatelor învățării și urmăresc formarea cunoștințelor, deprinderilor practice și a atitudinilor necesare integrării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 3 și 4, din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior. Modulul I. "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului", componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională Fabricarea produselor din lemn face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală aferente clasei a IX-a, învățământ liceal, filieră tehnologică. Modulul are alocat un număr de 270 ore/an, conform planului de învățământ, din care: () 120 ore/an - pregătire teoretică, () 0 ore/an - laborator tehnologic () 210 ore/an instruire practică. ● Structură modul Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării M I. MATERII PRIME ȘI MATERIALE TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA LEMNULUI Modul I. „Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului” Conținuturile învățării (codificate conform SPP) Rezultate ale învățării Conținuturile învățării (codificate conform SPP) Cunoștințe Abilități Atitudini 1.1.1. 4.1.1. 1.2.1. 1.2.2. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.2.19. 4.2.20 4.2.21 4.2.22 1.3.1. 4.3.1. Structura și identificarea macroscopică a lemnului • Noțiuni generale despre plantele producătoare de lemn • Caracteristici ale speciilor de rășinoase și de foioase • Părțile componente ale arborilor • Identificarea arborilor după aspectul exteri • Secțiuni principale prin trunchi: transversală, radială, tangențială • Caracterele structurii macroscopice a lemnului: măduva, alburn, lemn matur, duramen, inele anuale, lemn timpuriu, lemn târziu, porii lemnului, raze medulare, zone de fibre, pete medulare • Caracteristicile fizice ale lemnului: culoarea, luciul, textura, desenul, mirosul, gustul • Specii lemnoase indigene și exotice • Identificarea microscopică a speciilor lemnoase 1.1.2. 4.1.2 1.2.3, 1.2.12. 1.2.13,1.2.14 4.2.5., 4.2.6. 4.2.7., 4.2.8. 4.2.19, 4.2.20 4.2.21. 4.2.22. 1.3.2. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.3. 4.3.7. Defectele lemnului • Definiție, cauze • Defecte de formă a trunchiului • Defecte de structură • Noduri • Crăpături • Găuri și galerii de insecte • Colorații anormale și alterații • Utilizarea rațională a lemnului cu defecte 4.1.3 4.2.9. 4.2.10. 4.2.11. 4.2.12. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22 4.3.1. 4.3.2. 4.3.4. 4.3.7. 4.3.8. Proprietățile lemnului: • Proprietăți fizice: densitatea, umiditatea, umflarea și contragerea • Proprietăți mecanice: elasticitatea, plasticitatea, rezistența la compresiune, rezistența la tracțiune, rezistența la încovoiere statică, rezistența la încovoiere prin șoc, rezistența la forfecare, rezistența la despicare, duritatea • Proprietăți tehnologice: uzură, rezistența la smulgerea cuielor și a șuruburilor, durabilitatea 1.1.3. 1.1.7. 1.2.4. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 1.3.3. 1.3.7. Materii prime pentru industria lemnului 1. Cherestea: definiție, terminologie, materia primă folosită la fabricarea cherestelei, clasificarea cherestelei, domenii de utilizare a cherestelei 2. Furnire estetice și tehnice: definiție, clasificare, dimensiuni , clase de calitate • Specii lemnoase folosite ca materie primă la obținerea furnirelor: indigene, și tropicale Produse stratificate din lemn • Ameliorarea lemnului prin stratificare 1. Placaj: definiție, structură; clasificare, formate, grosimi; proprietăți, domenii de utilizare. 2. Panel: definiție, structură; clasificare, materii prime folosite, clase de calitate, domenii de utilizare 3. Plăci celulare: definiție, terminologie, tipuri constructive, clasificare, domenii de utilizare 4. Lemn stratificat: definiție, avantajele lemnului stratificat, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare 5. Produse stratificate mulate: definiție, structură, dimensiuni și forme, avantajele produselor mulate, domenii de utilizare Produse aglomerate 1. Plăci din așchii de lemn (PAL): definiție, clasificare, dimensiuni, proprietăți, domenii de utilizare, materia primă folosită 2. Plăci din fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare, materia primă utilizată Produsele înnobilate din lemn: 1. Plăcile melaminate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 2. Plăcile emailate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 3. Plăcile texturate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 4. Plăci cașerate cu folii din materiale plastic: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 1.1.4. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.5., 1.2.6. 1.2.11. 1.2.12. 1.2.13, 1.2.14 4.2.13, 4.2.14. 4.2.16, 4.2.17. 4.2.19, 4.2.20. 4.2.21, 4.2.22. 1.3.4. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Adezivi utilizați în industria lemnului: definiție, tipuri de adezivi, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, tipuri de încleiere, condiții impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate 1.1.5. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.7. 1.2.8. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.15. 4.2.16. 4.2.17. 1.3.5. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale abrazive: definiție, domeniul de utilizare, structura materialelor abrazive, granulația materialelor abrazive, notarea materialelor abrasive, condiții de calitate impuse materialelor abrazive 1.1.6. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.9. 1.2.10, 1.2.11. 1.2.12, 1.2.13. 1.2.14, 4.2.15. 4.2.16, 4.2.17. 4.2.19, 4.2.20. 4.2.21, 4.2.22. 1.3.6. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării • Definirea și clasificarea materialelor tehnologice de finisare • Materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării: decolorare, albire, umplerea porilor, grunduire, chituire, șpăcluire, colorare • Materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului: lacuri, emailuri, vopsele. Materiale de tapițerie • Stofe, pluș, catifea, mătase, materiale cu rol decorativ Accesorii și materiale decorative • Accesorii pentru: închidere, deschidere, blocare, susținere, ghidare, asamblare, acționare • Materiale decorative; ciucuri, franjuri, nasturi îmbrăcați, fustițe decorative, buzunare, huse etc 4.1.5. 4.2.18. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.7. 4.3.8. Materiale netradiționale Fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat, materiale plastic, material plastic metalizat, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă materiale ceramice, materiale termoizolante și fonoizolante. Prin parcurgerea conținuturilor prevăzute în URÎ 1." Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului" și URÎ 4. "Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn "se asigură obținerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul 3 și 4, respectiv dobândirea cunoștințelor/abilităților/atitudinilor necesare utilizării eficiente a materiilor prime și materialelor tehnologice din industria lemnului ● Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic). – Echipamente de protecția muncii (EIP): salopetă de lucru, mănuși de protecție, ochelari de protecție, căști antifonice, măști de protecție împotriva prafului și vaporilor de lac, ... – Epruvete din lemn masiv de diferite specii, pe care sunt efectuate trei secțiuni principale ale trunchiului transversală, longitudinal-radială, tangențială. ... – Materiale și ustensile necesare identificării speciilor lemnoase: mostre de diferite specii lemnoase, epruvete, chei de identificare. ... – Materii prime: lemn masiv (cherestea de rășinoase și foioase), furnire estetice, panouri înnobilate, placaj, panel, PAL, PFL, MDF, OSB. panouri: furniruite, melaminate, emailate, texturate. ... – Mostre de lemn cu defecte: de formă, de structură, noduri, găuri și galerii de insecte, crăpături, colorații și alterații. ... – Materiale tehnologice: materiale de încleiere (adezivi), materiale abrazive, materiale de pregătire a suportului pentru finisare (decolorare, albire, colorare, umplerea porilor, chituire), lacuri, vopsele, emailuri, materiale pentru tapițerie (stofe, pluș, catifea, mătase, materiale cu rol decorativ), accesorii (pentru închidere, deschidere, blocare, susținere, ghidare, asamblare, acționare), materiale netradiționale (fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat, materiale plastic, material plastic metalizat, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă materiale ceramice, materiale termoizolante și fonoizolante). ... – Scule și utilaje pentru lucrări din lemn: fierăstraie manuale și electrice, rindele, dălți, tesle, bormașini, șurubelnițe electrice, mașini de găurit și înșurubat, precum și echipamente moderne precum circular electric, pendular (ferăstrău vertical), mașini CNC pentru prelucrarea lemnului (unde este posibil), sisteme de măsurare digitală pentru tâmplărie. ... – Scule, dispozitive și verificatoare generale: seturi complete de scule manuale și mecanizate specifice lucrărilor de tâmplărie în atelier: ciocane, dălți, clești, șurubelnițe, chei fixe și reglabile, nivele, rulete, precum și dispozitive de măsurare și control al execuției lucrărilor. ... – Instrumente și echipamente de măsurare și control: metru, ruletă, riglă metalică, colțar, șubler, cântar, precum și echipamente moderne precum nivela laser, senzori digitali de măsurare a umidității și temperaturii materialelor, precum și dispozitive de lucru, aparate: pensule, role, perie, tampon, aparat de pulverizat, lupe cu putere de mărire de cca. 10 ori, umidometru, vâscozimetru, balanță. ... – Materiale didactice: machete funcționale, planșe, mostre de materiale, filme educaționale, prezentări multimedia, resurse digitale oferite de producători din domeniu. ... – Echipamente IT și tehnologii digitale: calculatoare, laptopuri, videoproiector, tablă interactivă, imprimantă. ... MODEL DE PLANIFICARE CALENDARISTICĂ MODULARĂ Unitatea de învățământ: Profilul: Tehnic Avizat, Director Domeniul de pregătire de bază: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN Modulul: I: MATERII PRIME ȘI MATERIALE TEHNOLOGICE DIN INDUSTRIA LEMNULUI Avizat responsabil Comisie metodică Nr de ore/an: 270 (T: 120; LT: 0; IP: 210) Nr. ore /săptămână: h ; 11 x 30 săpt=330 h Clasa: a IX-a Dizabilității intelectuale/ asociate cu nivel de severitate accentuat și grav Profesor: Plan cadru aprobat prin OMEC nr 6873/09.12.2025 Programă adaptată după OMEC 6930/19.12.2025 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ Nr. crt. Unitatea de rezultate ale învățării /Rezultate ale învățării Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului și Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn Conținuturile învățării Nr. ore Săptămâna Obs. Cunoștințe Abilități Atitudini T LT IP T LT IP (0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) (11) 1. 1.1.1. 4.1.1. 1.2.1. 1.2.2. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. 4.2.4. 4.2.19. 4.2.20 4.2.21 4.2.22 1.3.1. 4.3.1. Recapitulare. Evaluare inițială • Noțiuni generale despre plantele producătoare de lemn • Caracteristici ale speciilor de rășinoase și de foioase • Părțile componente ale arborilor • Identificarea arborilor după aspectul exterior Structura lemnului Structura macroscopică a lemnului • Definiție Structurile principale ale trunchiului • Secțiune transversală • Secțiune radială • Secțiune tangențială Caracterele structurii macroscopice a lemnului: măduva, alburn, lemn matur, duramen, inele anuale, lemn timpuriu, lemn târziu, porii lemnului, raze medulare, zone de fibre, pete medulare Caracteristicile fizice ale structurii lemnului: • Culoarea lemnului, luciul lemnului, • Textura lemnului, desenul lemnului, • Mirosul lemnului, gustul lemnului Identificarea macroscopică a speciei lemnoase Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 2. 1.1.2. 4.1.2 1.2.3. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.5. 4.2.6. 4.2.7. 4.2.8. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 1.3.2. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.3. 4.3.7. Defectele lemnului • Noțiuni introductive, definiție, cauze • Defecte de formă a trunchiului • Defecte de structură ale lemnului • Influența asupra prelucrării lemnului • Noduri și crăpături, găuri și galerii de insecte • Colorații anormale și alterații • Proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale lemnului • Utilizarea rațională a lemnului cu defecte Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 3. 1.1.3. 1.1.7. 1.2.4. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 1.3.3 1.3.7 Materii prime pentru industria lemnului 1. Cherestea: definiție, terminologie, materia primă folosită la fabricarea cherestelei, clasificarea cherestelei, domenii de utilizare a cherestelei 2. Furnire estetice și tehnice: definiție, clasificare, dimensiuni, clase de calitate • Specii lemnoase folosite ca materie primă la obținerea furnirelor: indigene și tropicale Produse stratificate din lemn • Ameliorarea lemnului prin stratificare 1. Placaj: definiție, structură; clasificare, formate, grosimi; proprietăți, domenii de utilizare. 2. Panel: definiție, structură; clasificare, materii prime folosite, clase de calitate, domenii de utilizare 3. Plăci celulare: definiție, terminologie, tipuri constructive, clasificare, domenii de utilizare 4. Lemn stratificat: definiție, avantajele lemnului stratificat, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare 5. Produse stratificate mulate: definiție, structură, dimensiuni și forme, avantajele produselor mulate, domenii de utilizare Recapitulare și evaluare Produse aglomerate 1. Plăci din așchii de lemn (PAL): definiție, clasificare, dimensiuni, proprietăți, domenii de utilizare, materia primă folosită 2. Plăci din fibre de lemn (PFL): definiție, clasificare, dimensiuni, clase de calitate, domenii de utilizare, materia primă utilizată Produsele înnobilate din lemn: 1. Plăcile melaminate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 2. Plăcile emailate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 3. Plăcile texturate: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă 4. Plăci cașerate cu folii din materiale plastice: definiție, dimensiuni, clase de calitate, proprietăți, materia primă Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 4. 1.1.4. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.5. 1.2.6. 1.2.11. 1.2.12. 1.2.13 1.2.14. 4.2.13. 4.2.14. 4.2.16. 4.2.17. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22.. 1.3.4 1.3.7 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Adezivi utilizați în industria lemnului: definiție, tipuri de adezivi, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, tipuri de încleiere, condiții impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 5. 1.1.5. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.7. 1.2.8. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.15. 4.2.16. 4.2.17. 1.3.5. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale abrazive: definiție, domeniul de utilizare, structura materialelor abrazive, granulația materialelor abrazive, notarea materialelor abrasive, condiții de calitate impuse materialelor abrazive Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 6. 1.1.6. 1.1.7. 4.1.4. 1.2.9. 1.2.10. 1.2.11. 1.2.12. 1.2.13. 1.2.14. 4.2.15. 4.2.16. 4.2.17. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 1.3.6. 1.3.7. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.5. 4.3.6. 4.3.7. 4.3.8. Materiale tehnologice de finisare: • Tehnologia finisării: definirea și clasificarea materialelor tehnologice de finisare • Materiale tehnologice de pregătire a suportului lemnos în vederea finisării: decolorarea, materiale pentru albirea suprafețelor, materiale pentru umplerea porilor, materiale pentru grunduire, chituire și șpăcluire, materiale pentru colorarea lemnului • Materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului: lacuri, emailuri, vopsele. • Domenii de utilizare a materialelor de finisare Recapitulare și evaluare Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi 7. 4.1.5. 4.2.18. 4.2.19. 4.2.20. 4.2.21. 4.2.22. 4.3.1. 4.3.2. 4.3.7. 4.3.8. Materiale netradiționale: Fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat, materiale plastic, material plastic metalizat, marmură, ratan, paie de orez, bambus, piele ecologică, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă materiale ceramice, materiale termoizolante și fonoizolante. Recapitulare și evaluare finală Pentru fiecare unitate de învățare se va aloca 25% din timp pentru consolidare, fixare și transfer de competențe în viața de zi cu zi Schema pentru un flux didactic complet la modulul "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" - clasa a IX-a, organizată pe cele două URÎ 1. și URÎ. 4. din Standardele de Pregătire Profesională. Tabelul este structurat pentru proiectarea unității de învățare. A)

URÎ 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului Competențe specifice Conținuturi Activități de învățare Standarde curriculare de învățare (SCÎ) Metode Instrumente de evaluare Resurse Analizarea structurii macroscopice a lemnului Recunoașterea defectelor lemnului Structurile principale ale trunchiului Caracterele structurii macroscopice a lemnului Caracteristicile fizice ale structurii lemnului Defecte de formă și de structură ale lemnului - observarea imaginilor cu diferite secțiuni transversale, radiale și tangențială - recunoașterea caracteristicilor fizice ale lemnului debitat - studierea defectelor întâlnite la speciile lemnoase Elevul identifică și clasifică principalele tipuri de structuri Urmărește prezentările cu defectele lemnului, identifică, participă activ la întrebările adresate Fișe de lucru, întrebări orale, test scurt, studiu de caz Manual, planșe, prezentări Internet Materiale din documentații manual Utilizarea rațională a lemnului și utilizarea lemnului cu defecte Influența asupra prelucrării lemnului a nodurilor, crăpăturilor, a găurilor și galeriilor de insecte Pierderile cauzate de colorațiile anormale, alterații la lemnul brut și utilizarea rațională a lemnului cu defecte - analizarea rolului dăunător al factorilor climaterici asupra lemnului - descrierea influenței nodurilor la o piesă de cherestea și la un trunchi din lemn - observarea mostrelor de materiale Se calculează pierderile datorate defectului de formă ale trunchiului Elevii recunosc cazuri reale cu influențe la prelucrarea mecanică a arborelui Exercițiu practic Adaptarea evaluării pentru elevii cu dizabilități asociate Probă practică Mostre , Imagini cu diferite tipuri de defecte de structură Rulete, șublere Metrul liniar Umidometrul Identificarea Materiilor prime din industria lemnului după destinație Clasificarea cherestelei: după condiții de calitate, pe grosimi, după lungime, după gradul de prelucrare a canturilor, după gradul de umiditate, după domenii de utilizare și după poziția piesei de cherestea în raport cu inelele anuale. Clasificarea furnirelor estetice și tehnice după: dimensiuni , clase de calitate și specii lemnoase folosite (indigene, și tropicale) - clasificarea materialelor - asocierea materialelor cu diferite moduri de utilizare - identificarea dulapilor, riglelor, șipcilor și frizelor din dotare - vizualizarea unor cataloage cu tipuri de furnir exzotic - analizarea texturii, desenelor furnirelor și grosimii acestora - identificarea produselor stratificate - analizarea caracteristicilor materialelor; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijate Elevii măsoară sortimentele de cherestea cu ruleta Verifică gradul de umiditate cu umidometrul Aplicații practice cu furnir, îmbinarea foilor cu hârtie gumată sau cu fir fuzibil Exerciții de formare a unei plăcii de placaj la scară mică Exerciții de formare a unei plăcii de Panel scară mică Chestionar, observație sistematică Fișe de evaluare, chestionar, prezentări orale Test grilă Completează anumite informații de pe internet Furnire estetice Straturi de furnire tehnice Rolă de hârtie gumată Bobină de fir fuzibil Șipci din lemne frâte din PFL, Recunoașterea elementelor componente ale plăcii de placaj tehnic și identificarea grosimii acestuia Descrierea proprietăților materialelor stratificate Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă Identificarea Produselor stratificate din lemn: definiție, structură; clasificare, formate, grosimi; proprietăți, domenii de utilizare (Placaj, Panel, Plăci celulare, Lemn stratificat, Produse stratificate mulate) Descrie, clasifică, indică dimensiunile și propietățile precum și domenii de utilizare a Produselor aglomerate din lemn, și a Plăcilor din fibre de lemn Explică caracteristicile, dimensiunile, clasa de calitate, propietățile și materia primă a Produselor înnobilate din lemn (Plăcile melaminate, Plăcile emailate, Plăcile texturate și Plăci cașerate cu folii din materiale plastic) Norme SSM în domeniul fabricării produselor din lemn - explicarea comportamentului produselor din PAL și PFL la operații de găurire, debitare și rezistență - analizarea unor schițe și planșe; realizarea unor schițe simple - descrierea proprietăților, a materiei prime și materialele tehnologice folosite - analizarea caracteristicilor materialelor; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijate - demonstrații practice cu repere din PAL melaminat, emailat, texturat și înnobilat - analizarea unor situații de risc; discuții; realizarea unor reguli de securitate Exerciții de formare a unei plăcii de celulare la scară mică Demonstrații practice cu semifabricate fin lemn Elevul recunoaște și denumește tipurile materii prime Realizarea unui miniproiect cu aplicații practice Elevul descrie proprietățile fizice, mecanice și tehnologice ale materialelor Elevul execută operații simple de prelucrare a materialelor Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Asociere Completare spații libere Răspuns prin imagini Observație practică, fișe de lucru Evaluare practică, observație Probă practică Adaptarea evaluării pentru elevii cu dizabilități asociate Chestionar, observație sistematică Miez fagure fagure din hârtie Materii prime din dotare de la agenții economici Pliante Fișe de documentare Planșe tehnice, imagini Semifabricate din dotarea laboratorului Mostre materiale, manual Fișe SSM, afișe Întocmit .....

URÎ 4. Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn Competențe specifice Conținuturi Activități de învățare Standarde curriculare de învățare (SCÎ) Metode/Instrumente de evaluare Resurse Identificarea adezivilor utilizați în industria lemnului Utilizarea instrumentelor simple de lucru Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă Tipuri de adezivi, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, Tipuri de încleiere, condiții impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate Utilizarea uneltelor de bază Norme SSM în domeniul fabricării produselor din lemn la folosirea adezivilor - observarea și clasificarea adezivilor; prezentarea modului de utilizare - demonstrații practice de folosire corectă a uneltelor - analizarea unor situații de risc; discuții; exersarea unor reguli de securitate Elevul recunoaște și clasifică principalele tipuri de adezivi și precizează consumul specific de adezivi Elevul execută operația de încleiere/ ansamblare a reperelor ale unui panou din lemn masiv Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Test oral, observație sistematică Evaluare practică, observație Probă practică Aprecieri verbale Chestionar, observație sistematică Adezivi Prese de strângere Pensule diverse lățimi Ruloul Rola de cauciuc striată Mănuși de protecție Atelier, echipamente Fișe SSM, afișe Executarea unor operații simple cu materiale abrazive Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă Operații de șlefuire a reperelor din lemn Identificarea structurii materialelor abrazive, notarea materialelor abrazive, condiții de calitate impuse materialelor abrazive - demonstrații practice; realizarea unor lucrări simple; activități în echipă - analizarea caracteristicilor materialelor; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijate Elevul execută operația de șlefuire cu hârtie abrazivă cu granulații de 80, 100, 120, 150 pe suport textil și pe suport de hârtie Test grilă Asociere Completare spații libere Răspuns prin imagini Aprecieri verbale Tipuri de abrazivi pe suport pânzat și pe hârtie Discuri abrazive Clasificarea Materialelor tehnologice de finisare Materiale tehnologice peliculogene de finisare transparentă și opacă a lemnului: lacuri, emailuri, vopsele. Domenii de utilizare a materialelor de finisare Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă la finisarea suprafețelor din lemn Tehnologia finisări și clasificarea materialelor tehnologice de finisare Pregătirea suprafețelor pentru finisare (desprăfuirea, decolorarea, colorarea, grunduirea, chituirea) Aplicarea peliculelor de finisare (uleirea suprafețelor, ceruirea suprafețelor, vopsirea și lăcuirea suprafețelor) Norme SSM la folosirea solvenților, diluanților, lacurilor, vopselelor și a altor materiale de șlefuire și lustruire a peliculelor - analizarea caracteristicilor materialelor de finisare a suportului lemnos; realizarea unor tabele comparative; discuții dirijat; - realizarea operațiilor practice cu coloranți-baițuri și umpluturi de pori - executarea sub observare dirijată a operațiilor de grunduire și pelicule de finisare - șlefuirea peliculelor, lustruirea peliculei, egalizarea folosind scule și dispozitive portabile corespunzătoare - analizarea unor situații de risc; discuții; exersarea unor reguli de securitate Elevul identifică tipurile de materiale de finisare Descrie și compară suprafețele prelucrate Execută grunduirea unei suprafețe din lemn masiv Aplică cu pensule late sau perii soluții de baiț Utilizează tampoane textile pentru uleierea și ceruirea suprafețelor Folosește pensule sau aparat de pulverizat pentru aplicarea lacurilor si a vopselelor Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Demonstrația Exercițiu practic Chestionar Observație sistematică Test grilă Asociere Completare spații libere Răspuns prin imagini Evaluare orală Proba practică Chestionar Observație dirijată Portofoliul Aprecieri verbale Chestionar, observație sistematică Fișe de documentare Imagini explicative Manual Tampon de șlefuit Perii Pensule late și înguste Șpacluri Tampoane textile Lacuri Vopsele Coloranții Chiturii Coloranții Fișe SSM, afișe Identificarea și folosirea Materialelor netradiționale în componența produselor din lemn Respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă la folosirea materialelor netradiționale Utilizarea materialelor netradiționale în industria fabricării produselor din lemn (Fonte, oțeluri, metale și aliaje neferoase, fier forjat) Estetica determinantă a materialelor din plastic, a materialelor metalizate, a plăcilor de marmură, ratan, paie de orez, bambus, roci naturale, sticlă și produsele din sticlă, materiale ceramice sau piele ecologică la anumite produse Descrie rolul materialelor termoizolante și fonoizolante în industria fabricării produselor din lemn Norme SSM la folosirea diamantului pentru sticlă, a instrumentelor de trasat și tăiat, a prelucrării materialelor plastice și piatră - executarea unor operații simple de prelucrare a materialelor - demonstrații practice; realizarea unor lucrări simple; activități în echipă - realizarea operațiilor simple de prelucrare (tăiere, măsurare, îmbinare) - analizarea unor situații de risc; discuții; exersarea unor reguli de securitate Elevul aplică placa de marmură într-o ramă metalică la un cilindru lemnos pentru a realiza o măsuță de cafea Elevul folosește pielea ecologică pentru înnobilarea unui șezut de scaun Elevul aplică regulile de securitate și sănătate în muncă Răspuns prin imagini Evaluare orală Proba practică Observație dirijată Portofoliul Observație sistematică Evaluare orală Aprecieri verbale Chestionar, observație sistematică Atelier, materiale Diamant pentru sticlă Dispozitive de tăiat marmura Unelte Capse și cuie Bandă adezivă, etc Fișe SSM, afișe Întocmit ............ ... EVALUAREA GRADULUI DE ACHIZIȚIE A COMPETENȚELOR ANTERIOARE Evaluarea inițială are rolul de a identifica nivelul real de dezvoltare și pregătire al elevilor cu dizabilități cu nivel de severitate accentuat și grav, precum și de a sprijini cadrul didactic în alegerea celor mai eficiente metode și strategii educaționale adaptate nevoilor individuale ale acestora. Procesul de evaluare urmărește atât identificarea competențelor funcționale, practice și cognitive deja formate, cât și evidențierea potențialului de dezvoltare al fiecărui elev, în raport cu particularitățile sale psihoindividuale, ritmul propriu de învățare și gradul de autonomie personală. Evaluarea inițială are un caracter predominant funcțional și aplicativ, fiind orientată spre observarea capacității elevului de a executa sarcini simple, de a utiliza materiale și instrumente specifice, de a respecta indicații și de a participa activ la activitățile de învățare. Accentul se pune pe ceea ce elevul poate realiza concret și practic, evitându-se situațiile care pot genera anxietate, blocaj emoțional sau sentimentul de eșec școlar. Activitățile de evaluare trebuie desfășurate într-un climat educațional securizant, pozitiv și stimulativ, bazat pe încurajare, susținere permanentă și valorizarea fiecărui progres realizat. Feedbackul oferit elevilor trebuie să fie imediat, accesibil și formulat într-o manieră pozitivă, adaptată nivelului de înțelegere și comunicare al acestora. Rezultatele evaluării inițiale constituie baza proiectării și organizării demersului didactic ulterior, permițând adaptarea conținuturilor, a strategiilor de predare-învățare și a ritmului de lucru la nevoile reale ale elevilor. În funcție de nivelul de dezvoltare identificat, cadrul didactic va selecta activități funcționale și sarcini de lucru accesibile, structurate gradual și prezentate într-o manieră concretă și intuitivă. Procesul de învățare va fi organizat astfel încât să favorizeze participarea activă a elevilor, dezvoltarea autonomiei personale și formarea deprinderilor practice necesare integrării școlare și sociale. Activitățile vor fi scurte, repetitive și susținute prin demonstrații practice, suport vizual și exerciții aplicative. În vederea susținerii progresului individual și a recuperării eventualelor dificultăți de învățare, se recomandă aplicarea unor măsuri remediale și de sprijin educațional, precum: ● activități individualizate și diferențiate; ● sarcini de lucru simple, structurate progresiv; ● exerciții practice repetitive și activități demonstrative; ● utilizarea materialelor intuitive și a suportului vizual; ● fișe de lucru adaptate nivelului funcțional al elevilor; ● învățarea prin joc didactic și activități interactive; ● exerciții de manipulare și recunoaștere a materialelor și instrumentelor; ● activități desfășurate în perechi sau grupuri mici; ● consolidarea permanentă a deprinderilor practice și de autonomie; ● activități suplimentare de sprijin și recuperare; ● încurajarea implicării active și valorizarea progresului individual. Evaluarea are un rol permanent de reglare și adaptare a procesului instructiv-educativ, contribuind la monitorizarea continuă a progresului elevilor și la optimizarea strategiilor didactice utilizate. Aceasta trebuie să evidențieze evoluția elevului în raport cu propriul nivel de dezvoltare și cu obiectivele funcționale stabilite, evitând comparațiile între elevi. Instrumentele de evaluare utilizate vor fi accesibile și adaptate particularităților cognitive, funcționale și comportamentale ale elevilor cu dizabilități intelectuale severe și asociate. Se recomandă utilizarea: ● observației sistematice; ● probelor practice și aplicative; ● conversației dirijate; ● exercițiilor de identificare și asociere; ● demonstrației practice; ● fișelor de lucru simplificate și ilustrate; ● evaluării prin joc didactic; ● portofoliului educațional și practic. Itemii utilizați în evaluarea inițială trebuie formulați clar, concis și accesibil, având un grad redus de dificultate și fiind însoțiți, atunci când este necesar, de imagini, simboluri sau demonstrații practice. Evaluarea trebuie să urmărească verificarea competențelor de bază necesare continuării procesului de instruire și să evidențieze capacitatea elevului de a realiza activități concrete, funcționale și practice în contexte reale sau simulate de lucru. În cazul elevilor cu dizabilități intelectuale și dizabilități asociate cu nivel de severitate accentuat și grav, evaluarea nu urmărește exclusiv acumularea de cunoștințe teoretice, ci mai ales dezvoltarea competențelor funcționale, a autonomiei personale, a comunicării și a deprinderilor practice utile vieții cotidiene și integrării socio-profesionale. TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ - ORIENTATIV Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Numele și prenumele elevului: Data susținerii testului: Toate subiectele sunt obligatorii. Timp de lucru: 50 minute Se acordă 10 p Subiectul I ..... TOTAL: 12 puncte Încercuiți pe foaia de hârtie litera corespunzătoare răspunsului corect. 1. Prin absorbția apei, lemnul: a) își mărește duritatea ... b) își mărește volumul ... c) își micșorează volumul ... ... 2. Furnirul tehnic este folosit la fabricarea următoarelor semifabricate: a) panel ... b) PAL ... c) PFL ... ... 3. Placajul este un material compozit sub formă de placă alcătuit dintr-un număr de foi de furnire: a) impar ... b) mai mare decât 8 ... c) par 4. ... ... Pentru confecționarea unui fluier se folosește lemn: a) cu putere calorică mare ... b) cu proprietăți acustice ... c) cu plasticitate ridicată în formă de placă alcătuit dintr-un număr de foi de furnire ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Subiectul II ...... TOTAL: 36 puncte Produsele de mobilier sunt destinate interioarelor de locuit. Ele trebuie să acumuleze și să transmită căldură omului, motiv pentru care se realizează din lemn, material capabil să îndeplinească aceste funcții. Lemnul pentru mobilă se obține din copacii aflați în pădure ce au funcții multiple atât în purificarea și eliberarea oxigenului precum și în captarea dioxidului de carbon în procesul de fotosinteză. Din acest motiv tăierea copacilor pentru mobilă trebuie realizată cu mare atenție deoarece ajungerea la maturitate a arborilor ce se taie durează ani de zile. În acest context se urmărește ca tot materialul lemnos să fie folosit cu eficiență iar resturile de fabricație să se refolosească. 1. Indicați trei specii de arbori ce se folosesc cel mai mult la fabricarea mobilei în țara noastră. ... 2. Motivați de ce nu trebuie tăiați arborii din pădure. ... 3. Identificați în locuința voastră cel puțin 3 produse confecționate din lemn. ... Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Subiectul III ........ TOTAL: 42 puncte FIȘĂ DE LUCRU Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte. Barem de corectare TEST DE EVALUARE INIȚIALĂ Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Subiectul I .... 12 puncte 1. b) 2. a) 3. a) b 4. b) Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte Subiect II ..... 36 puncte 1. Molid, fag, stejar .... 6 puncte ... 2. Deoarece arborii au funcții multiple atât în purificarea și eliberarea oxigenului precum și în captarea dioxidului de carbon în procesul de fotosinteză .... 10 puncte ... 3. Identificarea a trei produse din lemn (biblioteca, noptiera, biroul de lucru) .... 10 puncte ... Motivarea alegerii lemnului pentru confecționarea produselor (culoare caldă, rezistență sporită, produs ecologic) .... 10 puncte Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte Subiect III .... 42 puncte Răspuns: 1 - noptieră, 2 - lemn masiv, 3 - placă superioară, 4 - pereți laterali, 5 - placă inferioară, 6 - poliță; 7 - sertar (7 părți componente X 6 puncte fiecare) Pentru răspuns incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0 puncte TEST DE EVALUARE (SUMATIV) MODEL

URÎ 1. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Cunoștințe: 1.1.1. Structura și identificare macroscopică a lemnului Abilități: 1.2.1. Reprezentarea secțiunilor prin trunchi cu notarea caracterelor structurii macroscopice. ... 1.2.2. Recunoașterea speciilor pe baza caracterelor structurii macroscopice și a caracteristicilor fizice ale lemnului ... Atitudini: 1.3.1. Conștientizarea importanței recunoașterii speciilor lemnoase pentru calificarea vizată Tema: Structura și identificarea macroscopică a speciilor lemnoase Timp de lucru: 50 min - Transformarea punctelor în notă, 10 puncte din oficiu Subiectul I .... 30 de puncte I.1. Pentru fiecare dintre cerințele de mai jos (1-3) scrieți, pe foaia cu răspunsuri, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. ..... 6 puncte 1. Fac parte din grupa rășinoaselor: a. bradul, molidul, stejarul; ... b. bradul, molidul, pinul; ... c. abanosul, mahonul, santalul; ... d. bradul, mesteacănul, plopul. ... ... 2. Desenul lemnului este: a. caracteristică; ... b. proprietate mecanică; ... c. proprietate fizică; ... d. proprietate tehnologică. ... ... 3. Lemnul de stejar face parte din grupa: a. foioase moi; ... b. rășinoase; ... c. foioase tari; ... d. specii exotice ... ... ... I.2. În tabelul de mai jos, în coloana A sunt enumerate speciile lemnoase, iar în coloana B sunt enumerate categoria speciei lemnoase din care fac parte. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A și literele corespunzătoare din coloana B ...... 8 puncte Coloana A Coloana B 1. cireș a. specie exotică 2. molid b. specie de foioase 3. plop c. specie de rășinoase 4. mahon d. specie de foioase moi 5 e. specie indigenă ... I.3. Citiți, cu atenție, afirmațiile următoare, numerotate cu cifre de la 1 la 5. Pentru fiecare dintre afirmațiile de la 1 la 5, scrieți, pe foaia cu răspunsuri, cifra corespunzătoare enunțului și notați în dreptul ei litera A, dacă apreciați că afirmația este adevărată, sau litera F, dacă apreciați că afirmația este falsă. ...... 10 puncte 1. Numărul de inele anuale determină vârsta arborelui. ... 2. Planul perpendicular pe axa arborelui poartă denumirea de secțiune tangențială. ... 3. Zona centrală, formată din celule moarte inactive fiziologic, se numește lemn matur. ... 4. Măduva este situată la marginea tulpinii. ... 5. Porii sunt prezenți numai la speciile de foioase care conțin vase. ... ... 1.4. Realizați asocierile între imaginile secțiunilor și denumirea acestora ..... 6 puncte ... Subiectul II ... 30 de puncte II.1. Scrieți, pe foaia cu răspunsuri, informația corectă care completează spațiile libere .... 15 puncte 1. Luciul este proprietatea lemnului de a reflecta .....(1)... și se exprimă prin comparație cu alte materiale. ... 2. Desenul ....(2)... apare pe suprafețele secționate, are aspect diferit în funcție de modul de tăiere. ... 3. Porii sunt prezenți numai la speciile de .....(3)... (care conțin vase). ... 4. Canalele rezinifere se prezintă pe secțiunea .....(4)... ca puncte albicioase sau gălbui-brune, mai frecvente la lemnul târziu. ... 5. Culoarea lemnului variază de la o .....(5)... lemnoasă la alta, de la alb până la negru. ... ... II.2. Enumerați 10 specii de foioase cu duramen ...... 15 puncte ... Subiectul III .... 30 de puncte III.1. Scrieți în spațiile libere elementele structurii macroscopice a lemnului corespunzătoare cifrelor indicate pe desenul de mai jos ..... 15 puncte ... III.2. Cunoscând aspectul și conturul inelelor anuale pe cele trei secțiuni principale ale lemnului răspundeți următoarelor cerințe: ..... 15 puncte a) 9 puncte și b) 6 puncte a. Reprezentați aspectul inelelor anuale pe secțiunile principale ale lemnului: ... b. Scrieți ce tip de contur au inelele anuale prezentate în desenele de mai jos. ... ... BAREM DE CORECTARE Tema: Structura și identificarea macroscopică a speciilor lemnoase Subiectul nr. 1 I.1. Răspuns: 1-b; 2-a; 3-c; ... 1.2. Răspuns: 1-b; 2-c; 3-d; 4-a; ... I.3. Răspuns: 1-A; 2-F; 3-A; 4-F; 5-A; ... 1.4. Răspuns: A-c; B-a; C-b; ... Subiectul nr. 2 II.1. Răspuns: 1 - lumina; 2 - lemnului; 3 - foioase; 4 - transversală; 5 - specie ... II.2. Răspuns: Rășinoase: duglas, larice, pin negru, pin silvestru, tisa Foioase: stejar, ulm, nuc, frasin, cireș, castan, plop negru, salcie, salcâm ... Subiectul nr. 3 III.1. Răspuns: 1 - coaja moartă (ritidimul); 2 - coajă vie (liberul); 3 - cambiu; 4 - alburn; 5 - inel anual; 6 - duramen; ... III.2. Răspuns: b: a) ondulat cu retrageri în dreptul razelor medulare; b) regulat; c) ondulat fin ... FIȘĂ TEHNOLOGICĂ

Probă practică Analizați rama din figura de mai jos cu cotele de gabarit (500x500x21)mm și rezolvați următoarele sarcini de lucru: Reprezentați rama, realizați detaliul îmbinării lonjeronului cu traversa și completați tabelul de mai jos. Imaginați-vă operația practică, succesiunea operațiilor, specia lemnoasă, scule și dispozitive folosite. DESEN DE EXECUȚIE SAU SCHIȚA OPERAȚIEI: Nr. Crt. Denumirea operațiilor în ordinea execuției Materii Prime folosite Scule, dispozitive și verificatoare Obs. 1 2 3 PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE

URÎ 1. Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului Aria curriculară: Tehnologii; Domeniul: Fabricarea produselor din lemn Modulul I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Laborator tehnologic Calificarea ..................... Clasa a IX-a ............................ Timpul acordat - 50 min; Forma de organizare: frontală Tipul lecției: Lecție mixtă (lecție de predare - învățare) "Calitatea nu este niciodată un accident, este întotdeauna rezultatul unui efort de inteligență" John Ruschin Clasa a- IX liceu Disciplina Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Tipul lecției Lecție mixtă (lectie de predare –învățare DE CE VOI FACE Motivația Scop: Însușirea cunoștințelor despre defectele de structură ale lemnului Competențe specifice C 2. 1. Identificarea defectelor de structură ale lemnului C.2.2. Analiza structurii lemnului, a compoziției chimice, a proprietăților acestuia C.2.3. Precizarea rolului defectelor de structură asupra calității produsului obținut și influența asupra prelucrărilor mecanice C.2.4. Formarea deprinderilor de utilizare rațională a lemnului cu defecte C.2.5. Însușirea termenilor de specialitate CE VOI FACE Conținuturi Obiective operaționale Modulul I. Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului Unitatea de învățare: Defectele lemnului Titlul lecției: Defectele de structură ale lemnului Pe parcursul activității de predare–învățare se urmărește ca elevii să înțeleagă și să conștientizeze influența negativă sau estetică a defectelor de structură asupra calității produsului obținut. CU CE VOI FACE Strategii didactice Managementul resurselor Spațiul: Laborator tehnologic Mijloace materiale (materiale didactice) sunt: instructajul verbal și instrucțiuni proprii de lucru, elemente din cherestea cu defecte de lemn, fișe tehnologice sau fișe de documentare. Adaptarea materialelor didactice se realizează ținând cont de nevoia fiecărui elev cu CES Mijloace procedurale: conversația dirijată, explicația, demonstrația cu acțiune, învățarea prin descoperire sau rezolvare unor aplicații practice. - Furnizarea de material vizual pentru a îmbunătății comunicarea și obținerea unui feed-back propus. - Prin potențialul pedagogic aceaste metode dezvoltă spiritul de observație gândire logică și creativă; stimulează observația și favorizează formarea priceperilor și deprinderilor practice - În cazul unui experiment individual de cercetare și aplicativ, fiecare elev îndeplinește o anumită sarcină concretă, diferită de a celorlalți colegi, prin utilizarea de mijloace didactice adecvate. CUM VOI FACE Activități de învățare Evocarea: Se descrie și se clasifică însemnătatea defectelor de structură în fabricarea produselor din lemn Identificăm și explicăm cum influențează creșterea anormală a lemnului valoarea de utilizare precum și indiciile de utilizare Realizarea sensului/Comunicarea cunoștințelor noi: - Exemplificăm cu imagini, prin discuții libere condițiile de creștere și accidentele ce intervin în timpul vieții arborelui - Analizăm nerespectarea tehnologiei de exploatare, transport, depozitare și prelucrare - Identificăm soluții de valorificare a lemnului cu defecte Reflecția: Se realizează pe parcursul orei prin fixarea și sistematizarea conținutului ; prin răspunsuri la probleme și exercițiu de transfer, precum și interacționarea la oră printr-o observare dirijată. Forme de organizare: frontală, independent. CÂT S-A REALIZAT Evaluare Criterii de performanță Forme de evaluare: continuă pe parcursul lecției prin observare sistematică a comportamentului elevilor și îndeplinirea unei sarcini date Metode și instrumente de evaluare: evaluarea orală individuală și prin fișe de fixare a cunoștințelor prin care elevul dovedește că este capabil să atingă criteriile de performanță și un test scurt cu itemi cu alegere duală și itemi cu răspuns scurt. Bibliografie : M. Murari, Melania Murari – 2005 Fabricarea Produselor din Lemn, ed. Niculescu ***Standard de Pregătire Profesională nivel 3, OMENCS, nr. 4121/13.06.2016 , anexele 2; ***Curriculum pentru cl. a IX-a , OMENCS, nr. 4457/05.07.2016 , anexa 6. *** Notițe internet, TIC, fișe de prezentare și fișe de documentare individuală Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului

Exerciții propuse spre rezolvare la capitolul Materiale abrazive pentru stimularea creativității Exercițiul nr. 1 (scris) - Diagramă În diagrama de mai jos sunt ascunse pe orizontală cuvinte specifice alegerii materialelor abrazive. Găsiți-le și încercuiți-le! Exercițiul nr. 2 Completând pe orizontală cerințele, pe verticala AB va rezulta titlul capitolului studiat. 1: prin eliminarea lor se obțin suprafețe fine. 2: scopul șlefuirii. 3: materialele abrazive au forma unei ........ 4: cea mai cunoscută specie lemnoasă din țara noastră. 5: este dată de mărimea urmelor lăsate de granulele abrazive. 6: un fel de suport pentru materiale abrazive. 7: de ei depinde calitatea șlefuirii. 8: fără ei fixarea granulelor abrazive nu s-ar realiza. 9: abrazivii se prezintă sub formă de ....... Rezolvare: asperități; 2: calitate; 3: benzi; 4: fagul; 5: rugozitate; 6: hârtie; 7: abraziv; 8: adezivi; 9: granul STANDARDE CURRICULARE DE ÎNVĂȚARE Pentru evaluarea nivelului inițial de pregătire al elevilor și a gradului de achiziție a competențelor dobândite în anul anterior, se vor aloca, la începutul anului școlar, aproximativ 2-3 săptămâni destinate aplicării testelor de evaluare inițială și activităților de diagnosticare educațională. Acest demers are rolul de a identifica nivelul real de cunoștințe, abilități și deprinderi al elevilor, precum și eventualele lacune care pot influența procesul de învățare ulterior. Evaluarea va fi realizată într-o manieră diferențiată și adaptată particularităților elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES), în special celor cu dizabilități intelectuale cu nivel de severitate accentuat și grav, având în vedere ritmul individual de învățare, nivelul de dezvoltare cognitivă și capacitatea de concentrare și implicare în activitățile școlare. În acest sens, instrumentele de evaluare vor fi simplificate, structurate clar și vor include suport vizual, sarcini concrete și itemi accesibili, care să permită elevilor să demonstreze în mod real competențele dobândite. Se va pune accent pe evaluarea funcțională, orientată spre identificarea competențelor de bază și a abilităților practice, utilizând metode variate, precum observația sistematică, probele practice, exercițiile aplicative și fișele de lucru adaptate. De asemenea, se va urmări crearea unui climat de evaluare pozitiv și motivant, în care elevii să se simtă încurajați și sprijiniți, evitându-se situațiile generatoare de stres sau anxietate. Rezultatele evaluării inițiale vor constitui un reper esențial în proiectarea demersului didactic ulterior, permițând adaptarea conținuturilor, a strategiilor didactice și a ritmului de predare în funcție de nevoile reale ale elevilor. Astfel, se asigură premisele unei învățări eficiente, incluzive și centrate pe progresul individual al fiecărui elev. Standardele curriculare de învățare reprezintă repere de performanță care evidențiază ceea ce elevii trebuie să demonstreze că știu și sunt capabili să realizeze la finalul unei unități de învățare. Acestea constituie un instrument esențial în procesul de evaluare, fiind utilizate pentru verificarea gradului de formare a competențelor prevăzute în programă. Rolul standardelor curriculare de învățare este de a stabili nivelul minim de performanță pe care elevii trebuie să îl atingă, de a orienta și susține procesul de evaluare, de a asigura coerența dintre competențe, conținuturi și evaluare, precum și de a permite cadrului didactic să aprecieze în mod obiectiv dacă rezultatele învățării au fost atinse. Aceste standarde se caracterizează printr-o formulare clară și concisă, fiind centrate pe descrierea unor performanțe observabile și măsurabile. Ele sunt în strânsă corelație cu competențele prevăzute în programă, indică nivelul minim acceptat de performanță și constituie repere fundamentale în evaluarea progresului elevilor. În general, standardele curriculare de învățare sunt formulate prin utilizarea unor verbe de acțiune, precum: identifică, descrie, clasifică, utilizează, selectează, explică, aplică sau execută. Formularea acestora respectă câteva principii esențiale: se referă la rezultatele învățării și nu la activitatea profesorului, descriu comportamente observabile ale elevilor, indică nivelul minim de performanță și sunt exprimate într-o manieră generală, dar evaluabilă. Un exemplu de formulare a unui standard curricular de învățare este: "Elevul identifică și clasifică principalelor tipuri de adezivi utilizați la fabricarea produselor din lemn." În cadrul învățământului tehnologic, Standardele de Pregătire Profesională (SPP) stabilesc rezultatele învățării, structurate în cunoștințe, abilități și atitudini, specifice unei calificări profesionale. Programa școlară preia aceste rezultate și le organizează în Unități de rezultate ale învățării (URÎ), iar standardele curriculare de învățare descriu nivelul de performanță pe care elevii trebuie să îl demonstreze pentru a confirma dobândirea competențelor. Pentru modulul Modulul I: Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului standardele curriculare de învățare aferente celor trei Unități de Rezultate ale Învățării prevăzute în SPP stabilesc nivelul minim de performanță ce trebuie atins de elevi la finalul parcurgerii fiecărei unități. Acestea sunt formulate la un nivel general, vizând ansamblul competențelor dezvoltate, și nu în mod specific fiecare lecție. STANDARDE DE EVALUARE Standardele Naționale de Evaluare (SNE) reprezintă repere oficiale utilizate în sistemul de învățământ pentru stabilirea criteriilor și a nivelurilor de performanță pe baza cărora sunt apreciate rezultatele învățării elevilor. Acestea contribuie la realizarea unei evaluări unitare, obiective și comparabile la nivel național, asigurând coerența și echitatea procesului de evaluare. Din perspectivă pedagogică, Standardele Naționale de Evaluare constituie descrieri explicite ale nivelurilor de performanță ale elevilor, indicând măsura în care competențele prevăzute în curriculum au fost dobândite și demonstrate în contexte de evaluare. Ele oferă un cadru clar de referință atât pentru profesori, cât și pentru elevi, facilitând înțelegerea așteptărilor privind performanța școlară. Aceste standarde evidențiază în mod concret: () ceea ce elevul trebuie să demonstreze în cadrul evaluării; () nivelul de performanță corespunzător unui anumit calificativ sau note; () criteriile în baza cărora cadrul didactic apreciază rezultatele elevilor. În procesul educațional, Standardele Naționale de Evaluare îndeplinesc mai multe funcții esențiale. În primul rând, ele asigură unitatea evaluării, oferind un set comun de criterii aplicabile tuturor elevilor, indiferent de unitatea de învățământ. În al doilea rând, stabilesc niveluri de performanță clar delimitate, definind trepte precum nivel minim, mediu și avansat, corespunzătoare gradului de dezvoltare a competențelor. De asemenea, acestea ghidează activitatea profesorilor în elaborarea instrumentelor de evaluare, oferind repere pentru construirea testelor, probelor practice sau a altor forme de evaluare. Nu în ultimul rând, permit compararea rezultatelor elevilor la nivel de clasă, școală sau sistem educațional, contribuind la monitorizarea calității procesului de învățământ. În practică, Standardele Naționale de Evaluare sunt organizate pe niveluri de performanță, fiecare descriind un anumit grad de stăpânire a competențelor. La nivel minim (satisfăcător), elevul demonstrează capacitatea de a recunoaște și identifica informațiile de bază și de a realiza sarcini simple, de regulă cu sprijin sau ghidaj. Acest nivel reflectă atingerea pragului minim de competență necesar pentru continuarea învățării. La nivel mediu (bine), elevul este capabil să aplice cunoștințele dobândite în situații obișnuite, să explice concepte și să le utilizeze în contexte familiare, demonstrând o înțelegere funcțională a conținuturilor. La nivel avansat (foarte bine), elevul manifestă capacitatea de analiză, corelare și transfer al cunoștințelor, aplicându-le în situații noi sau mai complexe, ceea ce indică o stăpânire solidă și flexibilă a competențelor. În cadrul modulului "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului", aceste standarde sunt raportate la cele două Unități de rezultate ale învățării (URÎ) prevăzute în Standardele de Pregătire Profesională. Pentru URÎ 1 "Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului", elevul demonstrează capacitatea de a identifica și poate să descrie tipurile de materii prime și materiale tehnologice în funcție de destinație, de proprietățile și caracteristicile acestora. La nivel mediu, elevul este capabil să clasifice tipurile de materii prime în funcție de destinație și structură, să descrie rolul elementelor componente. La nivel avansat, elevul demonstrează capacitatea de a analiza utilizarea diferitelor materiale în funcție de destinație și să coreleze materialele cu proprietățile lor, să cunoască structura miezului la un placaj tehnic sau la Panel, de a compara diferite materiale în funcție de proprietăți și utilizări, de a selecta elemente constructive adecvate pentru realizarea unei lucrări simple și de a utiliza corect și adecvat terminologia tehnică specifică domeniului. În cadrul URÎ 4 "Folosirea materiilor și materiale tehnologice la fabricarea produselor din lemn" elevul este capabil să explice diferențele dintre folosirea produselor stratificate din lemn, a produselor aglomerate din lemn (PAL) și a produselor înnobilate. De asemeni poate explică și argumentează capacitatea de a folosi un anumit tip de adeziv, proprietățile și caracteristicile tehnice ale adezivilor, caracteristicile generale ale adezivilor, tipuri de încleiere și condițiile impuse suprafețelor care urmează a fi încleiate. Totodată, elevul este capabil să execute operații simple cu materiile prime studiate și disponibile, să respecte normele de securitate și sănătate în muncă și să aplice reguli de organizare eficientă a locului de muncă. Prin aceste standarde curriculare de învățare se asigură o evaluare coerentă, obiectivă și orientată spre competențe, contribuind la formarea profesională solidă a elevilor și la pregătirea acestora pentru integrarea în domeniul fabricării produselor pe bază de lemn ● Principiul accesibilității cognitive și operaționale Evaluarea trebuie adaptată nivelului de înțelegere al elevului, prin: – simplificarea limbajului și a cerințelor; fragmentarea sarcinilor în pași mici, secvențiali; ... – utilizarea suportului vizual (pictograme, imagini, modele); ... – demonstrarea practică a sarcinii înainte de execuție. ... Se evită supraîncărcarea cognitivă, ambiguitatea și Cerințele abstracte. ● Principiul individualizării și diferențierii Evaluarea se raportează la profilul psihopedagogic individual, ținând cont de: – ritmul propriu de învățare, nivelul de autonomie; ... – tipul de sprijin necesar (verbal, gestual, fizic). Se acceptă realizarea sarcinilor cu sprijin, iar progresul este analizat în raport cu performanțele anterioare. ... ● Principiul funcționalității Evaluarea vizează competențe aplicabile în situații reale de viață și muncă, precum – utilizarea corectă a instrumentelor, respectarea etapelor de lucru; ... – adoptarea unui comportament adecvat în mediul de lucru. ... Accentul cade pe "a ști să faci", nu doar pe "a ști". ● Principiul continuității și al caracterului formativ Evaluarea se realizează permanent, fiind integrată în activitatea curentă. Aceasta are rol de: – reglare a demersului didactic, consolidare a învățării; ... – prevenire a eșecului școlar. ... ● Principiul feedbackului imediat și pozitiv Feedbackul trebuie să fie: – clar, concret; ... – orientat spre sarcină; ... – oferit imediat după răspuns. ... Se utilizează formule simple și încurajatoare, însoțite de modelare practică. Cadrul didactic are libertatea de a alege metodele, tehnicile și activitățile de învățare cele mai eficiente. Acestea trebuie să asigure o pregătire de bază solidă pentru dobândirea cunoștințelor, abilităților și atitudinilor specifice calificării de nivel 3 și nivel 4. În selecția strategiilor didactice, este obligatoriu să se țină cont de diversitatea elevilor. SUGESTII METODOLOGICE Elaborarea curriculumului pentru modulul "Materii prime și materiale tehnologice din industria lemnului" are la bază Standardele de Pregătire Profesională pentru nivelurile 3 și 4, domeniul Fabricarea produselor din lemn, urmărind formarea competențelor specifice prevăzute în unitățile de rezultate ale învățării: URÎ 1 - Utilizarea materiilor prime și a materialelor tehnologice în industria lemnului și URÎ 4 - Folosirea materiilor prime și a materialelor tehnologice la fabricarea produselor din lemn. Predarea conținuturilor din cadrul modulului presupune o abordare didactică modernă, integrată și flexibilă, centrată pe elev și pe dezvoltarea competențelor practice necesare domeniului profesional. Activitățile de învățare trebuie adaptate nivelului de pregătire, ritmului de lucru și particularităților individuale ale elevilor, prin utilizarea unor metode interactive și aplicative, care să faciliteze înțelegerea și aplicarea cunoștințelor în contexte reale de lucru. Structura modulară permite valorificarea unor resurse educaționale variate și integrarea permanentă a noilor tehnologii și mijloace didactice în procesul instructiv-educativ. Se recomandă desfășurarea activităților în laboratoare și cabinete de specialitate, dotate conform cerințelor minime specifice calificării, pentru a asigura corelarea dintre pregătirea teoretică și cea practică. În procesul de predare se recomandă utilizarea unor strategii didactice activ-participative, precum demonstrația, exercițiul practic, observația dirijată, studiul de caz, învățarea prin descoperire și activitatea pe grupe. Aceste metode contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, a gândirii tehnice, a capacității de rezolvare a problemelor și a deprinderilor practice specifice domeniului.

Organizarea evaluării Evaluarea urmărește măsura în care elevii dobândesc competențele-cheie și competențele tehnice prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. Procesul evaluativ are rol atât formativ, cât și sumativ, oferind informații relevante despre progresul elevilor, nivelul de înțelegere al conținuturilor și gradul de formare a abilităților practice. Evaluarea formativă se realizează permanent, pe parcursul activităților de învățare, prin observarea directă a elevilor, analiza modului de lucru și oferirea unui feedback imediat și constructiv. Evaluarea sumativă se aplică la finalul modulului și urmărește verificarea atingerii rezultatelor învățării și a competențelor specifice. În cadrul activităților practice, monitorizarea progresului elevilor se poate realiza în colaborare cu maistrul instructor și, după caz, cu tutorele din partea agentului economic unde se desfășoară stagiile de practică. Portofoliul elevului, jurnalul de practică și produsele realizate constituie dovezi relevante ale competențelor dobândite. Având în vedere caracterul aplicativ al modulului, evaluarea va pune accent în special pe probe practice și pe observarea modului de realizare a sarcinilor de lucru. Instrumentele de evaluare trebuie să fie adaptate nivelului elevilor și să permită evidențierea progresului individual. Se recomandă utilizarea următoarelor instrumente și metode de evaluare: ● fișe de observație; ● fișe de lucru; ● teste scrise și orale; ● probe practice; ● proiecte individuale sau de grup; ● portofolii; ● autoevaluare și evaluare între colegi. Organizarea activităților pe grupe de lucru contribuie la dezvoltarea competențelor de comunicare, colaborare, asumare a responsabilității și lucru în echipă, precum și la formarea unei atitudini responsabile privind calitatea muncii, respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă și protecția mediului.

Formele evaluării a) Evaluarea inițială (diagnostică) Evaluarea inițială se realizează la începutul activității didactice și are rolul de a identifica nivelul de pregătire al elevilor, cunoștințele anterioare și eventualele dificultăți de învățare. Aceasta se bazează predominant pe activități orale și practice, utilizând: ● observația directă; ● conversația dirijată; ● exerciții de identificare și recunoaștere a materiilor prime; ● sarcini practice simple de manipulare și clasificare. Rezultatele evaluării inițiale orientează proiectarea diferențiată a activităților și alegerea strategiilor didactice adecvate. ... b) Evaluarea formativă Evaluarea formativă se desfășoară pe tot parcursul modulului și are rolul de a monitoriza progresul elevilor și de a ajusta demersul didactic în funcție de nevoile acestora. Se recomandă: ● fragmentarea conținuturilor în secvențe accesibile; ● utilizarea unor sarcini clare și gradate; ● oferirea unui feedback imediat și motivant; ● crearea unui climat educațional securizant și stimulativ. Instrumentele utilizate pot include: ● fișe de observație sistematică; ● fișe de lucru cu itemi obiectivi; ● probe practice; ● evaluare orală structurată; ● instrumente simplificate de autoevaluare. Evaluarea formativă trebuie realizată echilibrat, fără supraîncărcarea elevilor, și corelată permanent cu standardele de evaluare prevăzute în curriculum. ... c) Evaluarea sumativă (finală) Evaluarea sumativă se aplică la finalul modulului și urmărește verificarea nivelului de formare a competențelor specifice și atingerea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională. Aceasta trebuie: ● să fie corelată direct cu competențele vizate; ● să valorifice aplicabilitatea practică a cunoștințelor; ● să respecte nivelul funcțional al elevilor; ● să evidențieze progresul individual și autonomia în realizarea sarcinilor. Printre instrumentele recomandate se regăsesc: ● teste de evaluare; ● fișe de lucru și de observație; ● proiecte individuale sau de grup; ● studii de caz; ● probe practice. Evaluarea finală va urmări atât corectitudinea executării sarcinilor practice, cât și capacitatea elevilor de a utiliza adecvat materialele, instrumentele și informațiile specifice domeniului profesional. ... REFERINȚE - BIBLIOGRAFICE 1. Ciulea A., ș.a., (2006), Standarde de pregătire profesională, nivelul 3, Domeniul - Fabricarea produselor din lemn, Calificarea - tehnician designer mobilă și amenajări interioare, București ... 2. Breben, S., Goncea, E., Ruiu, G., Fulga, M., "Metode interactive de grup. Ghid metodic", Editura Arves, Craiova, 2002; ... 3. Grosseck, G., Crăciun, D., "Ghid practic de resurse educaționale și digitale pentru instruire online", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020; ... 4. Pentilescu, M., Georgescu, E., "Fabricarea produselor din lemn. Manual pentru cultura de specialitate, Școala de Arte și Meserii, Clasa a IX-a", Editura Economică Preuniversitaria, București, 2004; ... 5. Popescu, M., "Auxiliar curricular", Modulul: Reprezentarea produselor din lemn, Clasa a XI-a, Domeniul: Fabricarea produselor din lemn, Program PHARE TVET RO 2002/000 586.05.01.02.01.01, 2005; ... 6. Curriculum pentru clasa a IX-a, Învățământ liceal - Filiera tehnologică, Domeniul de pregătire profesională: Fabricarea produselor din lemn, 2016; ... 7. https://www.manuale.edu.ro/. ... 8. www.basic-skills.co.uk: multe materiale și idei despre abilități cheie și abilități de bază. ... 9. http://www.vts.rdn.ac.uk/: de pe Resourse Discovery Network., puteți accesa toate ghidurile pentru toate subiectele. Un site web excelent cu învățare interactivă în majoritatea domeniilor profesionale, cărți îndrumătoare pentru profesori și ghiduri pentru elevi. ... 10. www.techdis.ac.uk: serviciu de sprijin pentru tehnologii și elevi cu deficiențe. ... 11. www.techdis.ac.uk/pdf/curricula.pdf: curriculum-uri accesibile - documente privind practica inclusivă. ... 12. www.cowork.ac.uk/devleopment/materials/video/video.htm și ... 13. www.rnib.org.uk/seeitright/welcom.htm sunt resurse utile privind utilizarea culorilor și materialelor. ... 14. www.skill.org.uk este Biroul Național pentru elevi cu deficiențe care dispune de resurse și fișe informative. ... GRUP DE LUCRU Nume și prenume Grad didactic/Titlu științific Instituție de apartenență, localitate, județ SOBEC MARINELA Grad didactic I Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași VASILIU COCA MARLENA Grad didactic I Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași ALBERT ANDREI Grad didactic I Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași NEGRU MARIETA Grad didactic I Liceul Tehnologic Special Nr. 3, București TACCIU NICULINA Grad didactic I Școala Profesională Specială Nr. 2, București COORDONATORI/RESPONSABILI/CONSULTANȚI ȘTIINȚIFICI Nume și prenume Funcție/Titlu științific Instituție de apartenență MITRAN DUȚU LIANA-MARIA ȘEF SERVICIU MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII VRÎNCEANU GABRIEL NARCIS ȘEF SERVICIU CENTRUL NAȚIONAL PENTRU CURRICULUM ȘI DEZVOLTARE -----

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.