Decizia nr. 96/2026
referitoare la interpretarea art. 499 alin. (3) din Codul civil
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Interpretează 5
- Legea nr. 272/2004 21 iunie 2004 (prevederi anume) privind protecția și promovarea drepturilor copilului
- Legea nr. 287/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul civil
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
- Decizia nr. 88/2017 4 decembrie 2017 referitoare la pronunțarea hotărârii prealabile privind dezlegarea unei chestiuni de drept
- Decizia nr. 65/2018 1 octombrie 2018 privind interpretarea sintagmei "continuarea studiilor" cuprinse în dispozițiile art. 499 …
Are ca temei 1
- Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Dosar nr. 752/1/2026
Elena Carmen Popoiag
- președintele Secției I civile - președintele completului
Irina Alexandra Boldea
- judecător la Secția I civilă
Lavinia Dascălu
- judecător la Secția I civilă
Cristina Dobrescu
- judecător la Secția I civilă
Liviu-Eugen Făget
- judecător la Secția I civilă
Mihaela Glodeanu
- judecător la Secția I civilă
Mihai-Andrei Negoescu-Gândac
- judecător la Secția I civilă
Beatrice Ioana Nestor
- judecător la Secția I civilă
Adina Georgeta Nicolae
- judecător la Secția I civilă
Adina Georgeta Ponea
- judecător la Secția I civilă
Dorina Zeca
- judecător la Secția I civilă
Mariana Hortolomei
- judecător la Secția I civilă
Ileana Ruxandra Tirică
- judecător la Secția I civilă
1.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 752/1/2026, este legal constituit conform dispozițiilor
art. 520 alin. (6) din Codul de procedură civilă
și ale
art. 34 alin. (2) lit. b) din Regulamentul
privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin
Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023 , cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).
2.
Ședința este prezidată de doamna judecător Elena Carmen Popoiag, președintele Secției I civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
3.
La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnată în temeiul
art. 84 alin. (2) din Regulament .
4.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Gorj - Secția I civilă în Dosarul nr. 15.290/318/2025.
5.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părților, reclamantul formulând un punct de vedere la raport.
6.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
I.
Titularul și obiectul sesizării
7.
Tribunalul Gorj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 15.290/318/2025, a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor
art. 519 din Codul de procedură civilă , în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea
art. 499 alin. (3) din Codul civil , pentru copilul devenit major, care, după ce a urmat și a absolvit, cu diplomă de calificare, învățământul postliceal, cu o anumită specializare, se înscrie și urmează din nou învățământul postliceal, cu altă specializare, este îndeplinită condiția sintagmei „se află în continuarea studiilor“ și părinții sunt obligați să îl întrețină până la terminarea acestora, dar nu mai mult de vârsta de 26 de ani.
8.
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 aprilie 2026 cu nr. 752/1/2026, termenul de judecată fiind stabilit la 12 octombrie 2026.
II.
Normele de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile
9.
Articolul 499
(3)
Părinții sunt obligați să îl întrețină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 26 de ani.
III.
Expunerea succintă a procesului
10.
Prin Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la data de 10 septembrie 2025 cu nr. 15.290/318/2025, reclamantul D.N. a solicitat sistarea pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească până la finalizarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani, în favoarea fiicei sale majore, D.A.R., susținând că aceasta a finalizat cursurile postliceale în specializarea asistent medical generalist.
11.
Prin Sentința civilă nr. 7.285 din 12 decembrie 2025, Judecătoria Târgu Jiu a respins cererea ca neîntemeiată, reținând că pârâta urmează în continuare cursurile școlii postliceale sanitare, specializarea asistent medical de farmacie, prezumându-se că nu își poate asigura din venituri proprii cele necesare traiului și cheltuielile de formare profesională.
12.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, solicitând încetarea obligației de plată a pensiei de întreținere în favoarea fiicei sale majore de la data introducerii cererii de chemare în judecată. La termenul din 2 aprilie 2026, instanța de trimitere a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul
art. 519 din Codul de procedură civilă .
IV.
Motivele reținute de titularul sesizării, care susțin admisibilitatea procedurii
13.
Instanța de trimitere a reținut că sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, argumentând astfel: cauza se află în curs de judecată, în calea de atac a apelului; Tribunalul Gorj - Secția I civilă judecă litigiul în ultimă instanță, conform dispozițiilor
art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă ; soluționarea apelului depinde de chestiunea de drept ce se solicită a fi lămurită, în contextul în care unul dintre motivele invocate în susținerea apelului privește chiar această problemă de drept; condiția noutății este îndeplinită, întrucât forma actuală a
art. 519 din Codul de procedură civilă
nu impune existența unei/unor hotărâri judecătorești, iar chestiunea de drept nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
V.
Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea
14.
Instanța de trimitere nu a exprimat un punct de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări.
VI.
Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
15.
Opinia apelantului-reclamant este aceea că dispozițiile legale menționate trebuie interpretate în sensul că, după absolvirea studiilor de un anumit nivel (în speță, postliceale), copilul major nu mai este îndreptățit la primirea pensiei de întreținere în situația în care urmează noi studii de același nivel, chiar dacă acestea din urmă ar avea altă specializare.
16.
Opinia intimatei-pârâte este că, în situația dedusă judecății, este îndeplinită condiția ca fiica să se afle în continuarea studiilor, deoarece cele două forme de învățământ postliceal au specializări diferite.
VII.
Jurisprudența instanțelor naționale în materie
17.
La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești și opinii teoretice.
18.
Din răspunsurile primite a rezultat existența unei orientări jurisprudențiale cvasiunanime, susținută și în plan teoretic (curțile de apel Bacău și Galați, opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Tribunalului București, tribunalele Ilfov, Teleorman, Iași, Vaslui, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, judecătoriile Piatra-Neamț, Roman, Bicaz, Brașov, Făgăraș, Rupea, Zărnești, Giurgiu, Galați, Tecuci și Liești), potrivit căreia, în cazul copilului devenit major, care, după ce a urmat și a absolvit, cu diplomă de calificare, învățământul postliceal, cu o anumită specializare, se înscrie și urmează din nou învățământul postliceal, cu altă specializare, este îndeplinită condiția sintagmei „se află în continuarea studiilor“, iar părinții sunt obligați să îl întrețină până la terminarea acestora, dar nu mai mult de vârsta de 26 de ani, starea de nevoie în care se află solicitantul constituind o prezumție cu caracter relativ.
19.
O opinie contrară, exprimată în minoritate de o parte a judecătorilor din cadrul Tribunalului București, a fost în sensul că, într-o atare ipoteză, nu mai este îndeplinită condiția sintagmei „se află în continuarea studiilor“, din moment ce aceasta presupune un parcurs educațional caracterizat prin coerență, succesiune logică și finalitate profesională, condiție care nu este îndeplinită atunci când noua specializare conduce la o calificare independentă de cea inițială. În susținerea acestei opinii au fost invocate considerentele de la paragrafele 75-77 ale
Deciziei nr. 62 din 9 decembrie 2019
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțată în materia protecției speciale prevăzute de
art. 55 din Legea nr. 272/2004 , precum și Sentința civilă nr. 349 din 15 ianuarie 2024 a Judecătoriei Sectorului 2 București.
20.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării.
VIII.
Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismul de unificare a practicii
21.
În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată
Decizia nr. 65 din 1 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Gorj - Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea sintagmei „continuarea studiilor“ cuprinsă în dispozițiile
art. 499 alin. (3) din Codul civil .
IX.
Jurisprudența Curții Constituționale
22.
Nu au fost identificate hotărâri ale Curții Constituționale cu relevanță din perspectiva întrebării ce face obiectul prezentei sesizări.
X.
Raportul asupra chestiunii de drept
23.
Judecătorul-raportor a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de
art. 519 din Codul de procedură civilă .
XI.
Înalta Curte de Casație și Justiție
24.
Temeiul sesizării îl constituie prevederile
art. 519 din Codul de procedură civilă , potrivit cărora: „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
25.
Din cuprinsul normei enunțate anterior se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, fiind identificate după cum urmează: existența unei cauze aflate în curs de judecată; instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
26.
Procedând la analiza admisibilității sesizării, se constată că primele trei condiții sunt îndeplinite.
27.
Astfel, titularul sesizării - Tribunalul Gorj - Secția I civilă este învestit cu soluționarea unei cereri de apel îndreptate împotriva hotărârii pronunțate de către Judecătoria Târgu Jiu, în cadrul unui litigiu întemeiat pe prevederile
art. 499 alin. (3) din Codul civil , având ca obiect sistarea pensiei de întreținere, iar hotărârea ce urmează a fi pronunțată în calea ordinară de atac este definitivă, conform
art. 483 alin. (2)
și
art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I din Codul de procedură civilă .
28.
Cea de-a patra condiție de admisibilitate - ca soluționarea pe fond a cauzei să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită - este îndeplinită în cazul sesizării de față, ca urmare a faptului că se solicită interpretarea sintagmei „se află în continuarea studiilor“ cuprinsă în prevederile
art. 499 alin. (3) din Codul civil
din perspectiva unui copil devenit major, beneficiar al unei pensii de întreținere, care se înscrie și urmează din nou învățământul postliceal, cu altă specializare decât cea absolvită inițial.
29.
În corelație cu această condiție de admisibilitate, deși
art. 519 din Codul de procedură civilă
nu definește noțiunea de „chestiune de drept“, în doctrină s-a arătat că declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare presupune existența unei probleme de drept reale, care să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege îndoielnic, imperfect (lacunar) sau neclar, fiind susceptibilă, în aceste condiții, să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare.
30.
În jurisprudența dezvoltată la nivelul instanței supreme în legătură cu pronunțarea unei hotărâri prealabile s-a statuat că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății și în măsură să atingă scopul prevenirii practicii neunitare ( Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015).
31.
Numai într-un atare context legal poate fi învestită Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile prevăzute de
art. 519 din Codul de procedură civilă , fiind de subliniat faptul că părerea divergentă a părților litigante sau simpla dilemă a instanței de judecată cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru inițierea mecanismului de unificare jurisprudențială, reprezentat de pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (în acest sens, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
nr. 88 din 4 decembrie 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 6 februarie 2018, paragrafele 36-42).
32.
În consecință, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare.
33.
Mai trebuie subliniată și obligativitatea exprimării punctului de vedere al completului de judecată în cuprinsul încheierii de sesizare, în conformitate cu dispozițiile
art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă , acesta fiind primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară.
34.
În acest context, pentru a demonstra necesitatea intervenției prezentului mecanism de unificare a practicii judiciare, în problema care se susține că necesită interpretare, autorul sesizării trebuie să semnaleze complexitatea, dualitatea sau precaritatea textelor de lege, fie prin raportare la anumite tendințe jurisprudențiale, fie prin dezvoltarea unor puncte de vedere argumentate, care să reclame necesitatea pronunțării unei hotărâri prealabile.
35.
În prezenta sesizare se observă că instanța de trimitere a apreciat că se impune declanșarea mecanismului hotărârii prealabile în ceea ce privește interpretarea dispozițiilor
art. 499 alin. (3) din Codul civil , determinată de poziția divergentă a părților litigante asupra modului de soluționare a cauzei, iar nu de dificultăți proprii legate de caracterul imprecis al textului de lege.
36.
Sesizarea reproduce obiectul acțiunii cu care este învestită instanța de trimitere, privind sistarea plății pensiei de întreținere motivată de faptul că beneficiarul major, cu vârsta sub 26 de ani, nu s-ar mai afla în continuarea studiilor, precum și decelarea dispozițiilor legale incidente în cauză. Totodată, în cadrul rubricii care trebuia să cuprindă punctul său de vedere, instanța de trimitere reiterează opiniile divergente ale părților în litigiu cu privire la chestiunea în discuție, lipsind orice argument referitor la ambiguitatea, neclaritatea sau plurivalența textului legal a cărui lămurire se solicită, precum și prezentarea punctului de vedere al instanței asupra chestiunii de drept. O asemenea omisiune nu este permisă câtă vreme dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă stabilesc această obligație (Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
nr. 12 din 17 februarie 2020 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 23 iunie 2020; Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
nr. 15 din 15 martie 2021 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 15 aprilie 2021).
37.
Așadar, verificarea premiselor sesizării, determinate de circumstanțele litigiului, întrebarea formulată, lipsa oricărei argumentații juridice și lipsa punctului de vedere al instanței de trimitere relevă faptul că aceasta nu pune în discuție o dificultate de principiu privind interpretarea in abstracto a normelor de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenția instanței supreme, ci vizează tranșarea unor elemente particulare speței, prin evaluarea probatoriului, ceea ce echivalează cu însăși soluționarea cauzei pe fond.
38.
Ceea ce urmărește, în realitate, titularul sesizării este ca Înalta Curte de Casație și Justiție să stabilească dacă sintagma „se află în continuarea studiilor“ include și situația particulară a copilului devenit major, care, după ce a urmat și absolvit, cu diplomă de calificare, învățământul postliceal, cu o anumită specializare, se înscrie și urmează din nou învățământul postliceal, cu altă specializare, pentru care părinții sunt obligați să acorde întreținere până la terminarea acestora, dar nu mai mult de vârsta de 26 de ani.
39.
Această chestiune se traduce într-o operațiune de aplicare a textului de lege la un raport juridic concret și reprezintă unul dintre demersurile specifice activității instanței de judecată care a fost sesizată cu soluționarea unui litigiu concret, fiind atributul propriu al judecătorului, obligat cu efectuarea raționamentului judiciar care să îl conducă la aplicarea prin relaționare a textului în care își află corespondent situația de fapt.
40.
În procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie instanțelor în exercitarea atributului fundamental de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziilor ori lacunelor textelor legale a căror lămurire se solicită, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare ( Decizia nr. 77 din 15 noiembrie 2021
a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022).
41.
În raport cu cele expuse anterior, se constată că întrebarea ce face obiectul prezentei sesizări nu întrunește condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, fiind dificil de identificat rațiunile care l-au determinat pe titularul sesizării să aprecieze că este necesară intervenția instanței supreme prin intermediul mecanismului hotărârii prealabile.
42.
De altfel, se constată că interpretarea sintagmei „se află în continuarea studiilor“ a fost solicitată și în cadrul
Deciziei nr. 65 din 1 octombrie 2018 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 din 14 noiembrie 2018, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Gorj - Secția I civilă privind pronunțarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea dispozițiilor
art. 499 alin. (3) din Codul civil .
43.
Această împrejurare, coroborată cu neinvocarea unor dificultăți reale de interpretare a dispozițiilor legale incidente, confirmă că problema de drept supusă dezlegării nu prezintă gradul de dificultate necesar pentru a justifica declanșarea mecanismului hotărârii prealabile.
44.
Ca atare, funcția de prevenție a mecanismului de interpretare instituit de
art. 519 din Codul de procedură civilă , de rezolvare de principiu a chestiunii de drept, nu își găsește utilitatea în cauză, în condițiile expuse, motiv pentru care, în temeiul
art. 520 din Codul de procedură civilă ,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Gorj - Secția I civilă, în Dosarul nr. 15.290/318/2025, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea
art. 499 alin. (3) din Codul civil , pentru copilul devenit major, care, după ce a urmat și a absolvit, cu diplomă de calificare, învățământul postliceal, cu o anumită specializare, se înscrie și urmează din nou învățământul postliceal, cu altă specializare, este îndeplinită condiția sintagmei „se află în continuarea studiilor“ și părinții sunt obligați să îl întrețină până la terminarea acestora, dar nu mai mult de vârsta de 26 de ani.
Obligatorie, potrivit
art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă .
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 octombrie 2026.
PREȘEDINTELE SECȚIEI I CIVILE ELENA CARMEN POPOIAG Magistrat-asistent, Raluca Emilia Leote
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.