Convenția din 8 iunie 1961

Articolul 1

În sensul prezentei convenții se înțelege:

a) prin drepturi de import, drepturile vamale și orice alte drepturi și taxe percepute la import sau cu ocazia importului, precum și toate drepturile de accize și taxele interne aferente mărfurilor importate, excluzîndu-se însă redevențele și impunerile care sînt limitate la costul aproximativ al serviciilor prestate și care nu constituie o protecție indirectă a produselor naționale sau taxe de import cu caracter fiscal;

b) prin admitere temporară, importul temporar cu scutirea plății drepturilor de import, fără prohibiții sau restricții la import, cu condiția reexportului;

c) prin consiliu, organizația instituită prin Convenția privind crearea unui Consiliu de Cooperare Vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950;

d) prin persoană, atît o persoană fizică, cît și o persoană juridică, dacă în context nu se dispune altfel.

Articolul 2

Fiecare parte contractantă obligată printr-una din anexele prezentei convenții va acorda admitere temporară materialului făcînd obiectul acelei anexe, sub rezerva condițiilor precizate în dispozițiile articolelor 1-22 și în acea anexă. Termenul "material" cuprinde de asemenea și orice aparate auxiliare și accesoriile acestora.

Articolul 3

În cazul în care o parte contractantă pretinde constituirea unei garanții în scopul asigurării executării condițiilor aplicabile în materie de admitere temporară, cuantumul acestei garanții nu va putea depăși 10% din cuantumul drepturilor de import exigibile.

Articolul 4

Reexportul materialului în admitere temporară va fi efectuat în termen de 6 luni de la data importului. Pentru motive întemeiate, autoritățile vamale vor putea, în limitele prevăzute prin legile și celelalte reglementări în vigoare în țara în care s-a făcut importul temporar, fie să acorde un termen mai lung, fie să prelungească termenul inițial.

Articolul 5

Reexportul materialului aflat în admitere temporară se va putea efectua o dată sau în mai multe etape către orice țară, prin orice birou vamal deschis pentru astfel de operații, chiar dacă acest birou este altul decît cel prin care s-a făcut importul.

Articolul 6

1. În caz de accident constatat în modul cuvenit și chiar cînd există obligația de reexport prevăzută în prezenta convenție, reexportul în întregime sau în parte al materialului grav deteriorat nu va fi pretins, cu condiția ca materialul să fie, potrivit hotărîrii autorităților vamale:

a) supus drepturilor de import cuvenite în cazul respectiv; sau

b) abandonat, liber de orice taxe, statului care l-a importat temporar; sau

c) distrus, sub control oficial, fără ca din aceasta să rezulte cheltuieli pentru statul care l-a importat temporar.

2. Dacă întreg materialul importat temporar sau o parte a lui nu se va putea reexporta din cauza unui sechestru și dacă acest sechestru nu a fost aplicat la cererea unor particulari, obligația de reexport va fi suspendată pe durata sechestrului.

Articolul 7

Piesele detașate importate în vederea reparării unui material aflat în admitere temporară beneficiază de asemenea de facilitățile prevăzute prin prezenta convenție.

Articolul 8

Pentru aplicarea prezentei convenții, anexa sau anexele în vigoare cu privire la o parte contractantă fac parte integrantă din convenție; în ce privește această parte contractantă, orice referire la convenție se aplică deci, în aceeași măsură, și la acea anexă sau la acele anexe.

Articolul 9

Dispozițiile prezentei convenții stabilesc facilități minimale și nu împiedică aplicarea unor facilități mai mari, pe care unele părți contractante le acordă sau le-ar putea acorda, fie prin dispoziții unilaterale, fie în virtutea unor acorduri bilaterale sau multilaterale.

Articolul 10

Pentru aplicarea prezentei convenții, teritoriile părților contractante care alcătuiesc o uniune vamală sau economică pot fi considerate ca un singur teritoriu.

Articolul 11

Dispozițiile prezentei convenții nu împiedică aplicarea prohibițiilor și restricțiilor derivînd din legile și regulamentele naționale și fondate pe motive de moralitate sau de ordine publică, de securitate publică, de igienă sau de sănătate publică sau pe motive de ordin veterinar sau fitopatologic, sau care se referă la protecția brevetelor, mărcilor de fabrică și drepturilor de autor și de reproducere.

Articolul 12

Orice încălcare a dispozițiilor prezentei convenții, orice substituire, declarație falsă sau manevră avînd ca efect să permită ca o persoană sau un material să beneficieze în mod nejustificat de facilitățile prevăzute în prezenta convenție, expune pe contravenient, în țara unde fapta ilicită a fost comisă, la sancțiunile prevăzute prin legile și regulamentele acestei țări, și, după caz, la plata drepturilor de import exigibile.

Articolul 13

1. Părțile contractante se vor întruni ori de cîte ori este nevoie pentru a examina condițiile în care se aplică prezenta convenție, mai ales în scopul de a găsi măsurile potrivite pentru a asigura interpretarea și aplicarea uniformă a acesteia.

2. Aceste întruniri se convoacă de secretarul general al consiliului, la cererea unei părți contractante. Dacă problemele care urmează a fi examinate nu privesc decît una sau mai multe anexe în vigoare, cererea trebuie să fie prezentată de o parte contractantă legată de aceasta sau de aceste anexe. În afară de cazul unei decizii contrare a părților contractante interesate, întrunirile au loc la sediul consiliului.

3. Părțile contractante stabilesc regulamentul interior al întrunirilor. Deciziile părților contractante vor fi luate cu majoritatea de două treimi a celor care sînt prezenți și iau parte la vot. În cazul problemelor referitoare la una sau mai multe anexe în vigoare, numai părțile contractante legate de aceasta sau de aceste anexe au dreptul de vot.

4. Părțile contractante interesate nu vor putea să se pronunțe valabil asupra unei probleme, decît dacă mai mult de jumătate dintre ele sînt prezente.

Articolul 14

1. Orice diferend între părțile contractante, privitor la interpretarea sau aplicarea prezentei convenții, va fi soluționat, în măsura posibilului, pe calea negocierilor directe între părțile în cauză.

2. Orice diferend care nu va fi soluționat prin negocieri directe va fi supus de către părțile în cauză părților contractante, întrunite în condițiile prevăzute la articolul 13, care îl vor examina și vor face recomandări în vederea soluționării lui.

3. Părțile în diferend pot conveni anticipat să accepte recomandările părților contractante.

Articolul 15

1. Orice stat membru al consiliului și orice stat membru al Organizației Națiunilor Unite sau al instituțiilor sale specializate, poate deveni parte contractantă la prezenta convenție:

a) prin semnare, fără rezerva ratificării;

b) prin depunerea unui instrument de ratificare, după ce va fi semnat convenția sub rezerva ratificării, sau

c) prin aderare.

2. Prezenta convenție va fi deschisă pentru semnare de către statele menționate la paragraful 1 al prezentului articol pînă la 31 martie 1962, la sediul din Bruxelles al consiliului. După această dată, ea va fi deschisă pentru aderare.

3. În cazul prevăzut la paragraful 1 b) al prezentului articol, convenția va fi supusă ratificării statelor semnatare conform procedurilor constituționale respective.

4. Orice stat care nu este membru al organizațiilor menționate la paragraful 1 al prezentului articol, căruia i s-a adresat o invitație în acest scop de către secretarul general al consiliului la cererea părților contractante, va putea deveni parte contractantă la prezenta convenție prin aderare, după intrarea ei în vigoare.

5. Fiecare din statele menționate la paragrafele 1 sau 4 ale prezentului articol va specifică în momentul semnării sau ratificării prezentei convenții, sau în momentul aderării anexa sau anexele pe care se angajează să le aplice. El poate să extindă ulterior angajamentele sale la una sau mai multe alte anexe, printr-o notificare adresată secretarului general al consiliului.

6. Instrumentele de ratificare sau de aderare vor fi depuse la secretarul general al consiliului.

Articolul 16

1. Prezenta convenție va intra în vigoare în ce privește o anexă determinată la 3 luni de la data cînd cinci dintre statele menționate la paragraful 1 al articolului 15 de mai sus vor fi semnat prezenta convenție, fără rezerva ratificării, sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare și se vor fi angajat să aplice dispozițiile anexei respective.

2. Pentru fiecare stat care va ratifica prezenta convenție sau va adera la ea după ce cinci state o vor fi semnat fără rezerva ratificării sau vor fi depus instrumentul lor de ratificare sau de aderare și se vor fi angajat să aplice dispozițiile uneia sau mai multor anexe determinate, convenția va intra în vigoare, în ce privește această anexă sau aceste anexe, la 3 luni după ce acel stat s-a angajat, în momentul depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare, să aplice dispozițiile acestei anexe sau acestor anexe.

3. Pentru fiecare stat care, după ce va fi semnat prezenta convenție fără rezerva ratificării, sau care o va fi ratificat sau va fi aderat la ea, se angajează să aplice dispozițiile unei alte anexe, pe care alte cinci state s-au angajat anterior să o aplice, prezenta convenție va intra în vigoare, în ce privește această anexă, la 3 luni după ce acel stat a notificat angajamentul său.

Articolul 17

1. Prezenta convenție se încheie pe durată nelimitată. Totuși oricare parte contractantă o va putea denunța, în orice moment după data intrării sale în vigoare așa cum este ea stabilită de articolul 16 al prezentei convenții.

2. Denunțarea se notifică printr-un instrument scris depus la secretarul general al consiliului.

3. Denunțarea va produce efecte la 6 luni de la primirea instrumentului de denunțare de către secretarul general al consiliului.

4. Dispozițiile paragrafelor 2 și 3 ale prezentului articol se aplică și în ce privește anexele la convenție, orice parte contractantă putînd, în orice moment după intrarea lor în vigoare astfel cum este stabilită la articolul 16, să declare că anulează angajamentul său referitor la aplicarea uneia sau mai multor anexe. Partea contractantă care anulează toate angajamentele sale referitoare la aplicarea anexelor este considerată că a denunțat convenția.

Articolul 18

1. Părțile contractante, întrunite în condițiile prevăzute la articolul 13, pot recomanda amendamente la prezenta convenție.

2. Textul oricărui amendament astfel recomandat se comunică de către secretarul general al consiliului tuturor părților contractante, tuturor celorlalte state semnatare sau aderente, secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, părților contractante ale GATT și UNESCO.

3. În termen de 6 luni socotit de la data comunicării amendamentului recomandat, orice parte contractantă sau, dacă este vorba de un amendament privind numai una din anexele în vigoare, orice parte contractantă legată prin această anexă poate face cunoscut secretarului general al consiliului:

a) fie că are o obiecție la amendamentul recomandat;

b) fie că, cu toate că are intenția să accepte amendamentul recomandat, condițiile necesare pentru această acceptare nu sînt încă îndeplinite în țara sa.

4. Atît timp cît o parte contractantă care a transmis comunicarea prevăzută mai sus la paragraful 3 b) nu a notificat secretarului general al consiliului acceptarea sa, ea poate, într-un termen de 9 luni socotit cu începere de la data expirării termenului de 6 luni prevăzut la paragraful 3 al prezentului articol, să prezinte o obiecție la amendamentul recomandat.

5. Dacă se formulează, în condițiile prevăzute la paragrafele 3 și 4 ale prezentului articol, o obiecție la amendamentul recomandat, amendamentul este considerat ca fiind neacceptat și rămîne fără efect.

6. Dacă la amendamentul recomandat nu s-a formulat nici o obiecție în condițiile prevăzute la paragrafele 3 și 4 ale prezentului articol, amendamentul este considerat acceptat la următoarea dată:

a) cînd nici o parte contractantă nu a transmis comunicarea în aplicarea paragrafului 3 b) al prezentului articol, la expirarea termenului de 6 luni menționat la paragraful 3;

b) cînd una sau mai multe părți contractante au transmis o comunicare în aplicarea paragrafului 3 b) al prezentului articol, la cea mai apropiată din următoarele două date:

(i) data la care toate părțile contractante care au adresat o asemenea comunicare au notificat secretarului general al consiliului acceptarea amendamentului recomandat, această dată urmînd totuși a fi reportată la expirarea termenului de 6 luni menționat la paragraful 3 al prezentului articol, dacă toate acceptările au fost notificate anterior acestei expirări;

(îi) data expirării termenului de 9 luni menționat la paragraful 4 al prezentului articol.

7. Orice amendament considerat acceptat intră în vigoare la 6 luni de la data la care a fost considerat acceptat.

8. Secretarul general al consiliului notifică cît mai curînd posibil tuturor părților contractante orice obiecție formulată conform paragrafului 3 a) al prezentului articol, precum și orice comunicare adresată conform paragrafului 3 b). El face cunoscut ulterior tuturor părților contractante dacă partea sau părțile contractante care au adresat o asemenea comunicare ridică vreo obiecție împotriva amendamentului recomandat sau îl acceptă.

9. Orice stat care ratifică prezenta convenție sau aderă la ea este considerat că a acceptat amendamentele intrate în vigoare la data depunerii instrumentului său de ratificare sau de aderare.

10. Un stat care după ce va fi semnat fără rezerva ratificării sau care va fi ratificat prezenta convenție sau va fi aderat la ea, se angajează să aplice dispozițiile unei alte anexe, este considerat că a acceptat toate amendamentele la această anexă, intrate în vigoare la data la care statul notifică hotărîrea sa secretarului general al consiliului.

Articolul 19

1. Orice stat poate, fie în momentul semnării fără rezerva ratificării, al ratificării sau al aderării, fie ulterior, să declare printr-o notificare adresată secretarului general al consiliului că prezenta convenție se extinde asupra tuturor sau anumitor teritorii ale căror relații internaționale sînt puse sub responsabilitatea sa; convenția va fi aplicabilă acestor teritorii la 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general al consiliului, dar nu înainte de data intrării în vigoare a prezentei convenții față de acel stat.

2. Orice stat care în aplicarea paragrafului 1 din prezentul articol a acceptat prezenta convenție pentru un teritoriu ale cărui relații internaționale sînt puse sub responsabilitatea sa poate notifica secretarului general al consiliului, conform dispozițiilor articolului 17 al prezentei convenții, că acest teritoriu va înceta să aplice convenția.

Articolul 20

La prezenta convenție nu se admite nici o rezervă.

Articolul 21

Secretarul general al consiliului notifică tuturor părților contractante, precum și celorlalte state semnatare sau aderente, secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, părților contractante ale GATT și UNESCO:

a) semnările, ratificările, aderările și declarațiile menționate la articolul 15;

b) data la care prezenta convenție și fiecare din anexele sale vor intra în vigoare conform articolului 16;

c) denunțările și anulările primite conform articolului 17;

d) amendamentele considerate acceptate conform articolului 18, precum și data intrării lor în vigoare;

e) declarațiile și notificările primite conform articolului 19.

Articolul 22

Conform articolului 102 al Cartei Organizației Națiunilor Unite, prezenta convenție va fi înregistrată la Secretariatul Organizației Națiunilor Unite la cererea secretarului general al consiliului.

Drept care, subscrișii plenipotențiari au semnat prezenta convenție.

Întocmită la Bruxelles la opt iunie una mie nouă sute șaizeci și unu, în limbile franceză și engleză, ambele texte avînd aceeași valabilitate, într-un singur exemplar care va fi depus la secretarul general al consiliului, acesta urmînd să trimită copii certificate pentru conformitate tuturor statelor menționate la paragraful 1 al articolului 15.