Lege · Marea Adunare Națională

Legea nr. 1/1968

pentru modificarea unor articole din Constitutia Republicii Socialiste România

prezumat în vigoare

Data actului
16 februarie 1968
Emitent
Marea Adunare Națională
Publicat în
Buletinul Oficial nr. 16 din 16 februarie 1968
Citat de
2 acte
Structură
3 articole · 14.261 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

EXPUNERE DE MOTIVE

Pentru aducerea la indeplinire a directivelor Conferintei Naționale a Partidului Comunist Roman din 6-8 decembrie 1967, apare necesar ca dispozitiile constitutionale privind organizarea administrativa a teritoriului, organizarea și functionarea organelor centrale ale administrației de stat, organizarea și functionarea organelor locale ale puterii de stat și ale administrației de stat, ca și denumirea diferitelor organe de stat legata de unitatile administrativ-teritoriale, să fie modificate în mod corespunzător.

În acest scop, prin alaturata lege se modifica art. 15 din Constitutie, prevazindu-se ca teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unități administrativ-teritoriale - județul, orasul și comuna -, ca orașele mai importante pot fi organizate ca municipii, iar municipiul București, capitala Republicii Socialiste România, este organizat, din punct de vedere administrativ, pe sectoare.

În consecința se modifica și art. 94, 100 alin. 2, 102 alin. 1 și 106 alin. 1, în care se face referire la organizarea instanțelor judecătorești și a organelor procuraturii.

Legea prevede modificarea art. 70 și 73, pentru ca astfel dispozitiile constitutionale sa reflecte intarirea rolului Consiliului de Ministri, ca organ de conducere generală a activității executive pe intreg teritoriul tarii. Prevederile art. 78 au fost puse de acord cu cele ale art. 77, în sensul că ministrii și conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat raspund de activitatea organelor pe care le conduc în fața Consiliului de Ministri.

Sînt cuprinse, de asemenea, dispozitii destinate sa intareasca rolul consiliilor populare în conducerea vietii locale și să asigure o aplicare consecventa a principiului conducerii colective în activitatea comitetelor executive.

Pentru a se asigura aplicarea cit mai corespunzătoare a hotărîrilor consiliilor populare, precum și controlul sistematic al muncii, în prima lor sesiune consiliile populare își vor alege comitetele executive, care vor avea un presedinte, vicepresedinti, dintre care unul va putea fi prim-vicepresedinte, și un numar de membri stabilit prin lege.

Durata mandatului pentru toate categoriile de consilii populare este stabilita la 4 ani. Pînă în prezent, durata mandatului sfaturilor populare comunale era de 2 ani. Majorarea duratei mandatului la 4 ani este necesară, intrucit sarcinile sporite ce vor reveni consiliilor populare comunale reclama o activitate de mai lunga durata, precum și deprinderea în cit mai mare măsura a celor aleși în aceste organe cu rezolvarea treburilor de stat și obstesti.

S-a prevăzut în acelasi timp constituirea de către consiliile populare a organelor locale de specialitate ale administrației de stat, supuse dublei subordonari. Acestea vor functiona fie ca institutii executive, fie ca unități de specialitate (inspectorate, direcții, comitete etc.) avînd sarcina de a conduce activitatea locala în diferitele ramuri și domenii.

Deosebit de organele locale de specialitate, de organizațiile economice constituite pe principiul gestiunii economice proprii, de intreprinderile și instituțiile de stat de interes local, consiliile populare organizeaza aparatul comitetului executiv, necesar desfășurării activității organelor locale ale puterii și ale administrației de stat.

În sensul celor aratate mai sus se modifica art. 22, 78, 79, 80, 81 alin. 3, 83, 88, 90, 92-97 inclusiv.

Potrivit acestor modificari, denumirea de "sfaturi populare", folosita în unele texte constitutionale, trebuie inlocuita cu aceea de "consilii populare"; totodata, în textele în care denumirea diferitelor organe de stat este legata de unitatile administrativ-teritoriale urmeaza a se insera denumirile corespunzătoare noilor unități.

În acest sens, se modifica și art. 4 alin. 1 și 2, 25 alin. 1 și 3, 43 pct. 6 și 18, 63 pct. 1, 64 pct. 8, 81 alin. 1, 2 și 4, 82, 84 alin. 1 și 2, 85, 86 alin. 1 și 2, 87, 89 alin. 1 și 2, 91 alin. 1.

Ca urmare a tuturor acestor modificari, s-a dispus republicarea Constituției din 21 august 1965.

Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Articolul I

Art. 15, 22, 70, 73, 78, 79, 80, 81 alin. 3, 83, 88, 90, 92-97 inclusiv, 100 alin. 2, 102 alin. 1 și 106 alin. 1 din Constitutia Republicii Socialiste România se modifica după cum urmeaza:

Art. 15. - Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unități administrativ-teritoriale: județul, orasul și comuna.

Capitala Republicii Socialiste România este municipiul București, care este organizat pe sectoare.

Orașele mai importante pot fi organizate ca municipii.

Art. 22. - În Republica Socialista România, naționalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum și cărți, ziare, reviste, teatre, invatamintul de toate gradele, în limba proprie. În unitatile administrativ-teritoriale locuite și de populatie de alta naționalitate decit cea română, toate organele și instituțiile folosesc oral și scris și limba naționalitatii respective și fac numiri de functionari din rindul acesteia sau al altor cetățeni care cunosc limba și felul de trai al populatiei locale.

Art. 70. - Consiliul de Ministri este organul suprem al administrației de stat.

Consiliul de Ministri exercita conducerea generală a activității executive pe intreg teritoriul tarii, avînd urmatoarele atribuții principale:

1. Stabileste măsuri generale pentru aducerea la indeplinire a politicii interne și externe;

2. Hotaraste masurile necesare privind organizarea și asigurarea executarii legilor;

3. Conduce, coordonează și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat;

4. Elaboreaza proiectul planului de stat și proiectul bugetului de stat, precum și orice alte proiecte de legi; elaboreaza proiecte de decrete;

5. Stabileste măsuri pentru realizarea planului de stat și a bugetului de stat; întocmește raportul general cu privire la indeplinirea planului de stat și contul general de încheiere a exercitiului bugetar;

6. Infiinteaza organizații economice, întreprinderi și institutii de stat de interes republican;

7. Ia măsuri în vederea asigurarii ordinii publice, apararii intereselor statului și ocrotirii drepturilor cetatenilor;

8. Ia măsuri, potrivit hotărîrilor Consiliului Apararii, pentru organizarea generală a fortelor armate și fixarea contingentelor anuale de cetățeni care urmeaza să fie chemati la indeplinirea serviciului militar;

9. Exercita conducerea generală în domeniul relatiilor cu alte state și ia măsuri pentru incheierea acordurilor internationale;

10. Sprijina activitatea organizațiilor de masa și obstesti;

11. Exercita, în condițiile prevăzute de lege, atribuțiile sale de conducere și de control asupra activității comitetelor executive ale consiliilor populare.

Art. 73. - Consiliul de Ministri se compune din: președintele Consiliului de Ministri, prim-vicepresedintele și vicepresedintii Consiliului de Ministri, ministrii, precum și presedintii altor organe centrale ale administrației de stat prevăzuți prin lege.

Din Consiliul de Ministri fac parte, ca ministri, și președintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, președintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Productie, precum și primul secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Președintele, prim-vicepresedintele și vicepresedintii Consiliului de Ministri alcătuiesc Biroul permanent al Consiliului de Ministri.

Art. 78. - Ministrii și conducătorii celorlalte organe centrale ale administrației de stat raspund de activitatea organelor pe care le conduc în fața Consiliului de Ministri.

Art. 79. - Consiliile populare sînt organele locale ale puterii de stat în unitatile administrativ-teritoriale în care au fost alese.

Consiliile populare conduc activitatea locala, asigurind dezvoltarea economica, social-culturala și edilitar-gospodareasca a unităților administrativ-teritoriale în care au fost alese, apararea proprietății socialiste, ocrotirea drepturilor cetatenilor, legalitatea socialista și menținerea ordinii publice.

Consiliile populare organizeaza participarea cetatenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat și obstesti.

Art. 80. - Consiliul popular exercita urmatoarele atribuții principale:

1. Adopta planul economic și bugetul local, aproba contul de încheiere a exercitiului bugetar;

2. Alege și revoca comitetul sau executiv;

3. Infiinteaza organizații economice, întreprinderi și institutii de stat de interes local;

4. Conduce, indrumeaza și controlează activitatea comitetului executiv, a organelor locale de specialitate ale administrației de stat, a organizațiilor economice, întreprinderilor și instituțiilor subordonate;

5. Controlează hotărîrile consiliilor populare ierarhic inferioare.

Art. 81. alin. 3. - Durata mandatului consiliului popular este de 4 ani, socotiti de la data încetării mandatului consiliului popular precedent.

Art. 83. - Consiliile populare lucreaza în sesiuni; convocarea în sesiuni se face de comitetul executiv al consiliului popular.

Consiliile populare se convoaca ori de cite ori este nevoie în sesiuni extraordinare, din inițiativa comitetului executiv sau a cel puțin unei treimi din numărul total al deputatilor.

Art. 88. - Comitetul executiv al consiliului popular are urmatoarele atribuții principale:

1. Aduce la indeplinire legile, decretele, precum și hotărîrile Consiliului de Ministri și celelalte acte ale organelor superioare;

2. Executa hotărîrile consiliului popular care l-a ales;

3. Elaboreaza proiectele de plan economic și de buget local;

4. Executa planul economic și bugetul local, întocmește raportul cu privire la indeplinirea planului economic local, precum și contul de încheiere a exercitiului bugetar;

5. Conduce, indrumeaza și controlează activitatea organelor locale de specialitate ale administrației de stat;

6. Conduce, indrumeaza, coordonează și controlează activitatea organizațiilor economice, a întreprinderilor și instituțiilor subordonate;

7. Conduce, indrumeaza și controlează activitatea comitetelor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliului popular care l-a ales.

Art. 90. - Comitetul executiv al consiliului popular este alcătuit din presedinte, vicepresedinti, dintre care unul poate fi prim-vicepresedinte, și dintr-un numar de membri stabilit prin lege.

Art. 92. - Comitetul executiv își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Comitetul executiv în intregul sau și fiecare din membrii acestuia sînt raspunzatori în fața consiliului popular care i-a ales, precum și în fața comitetului executiv al consiliului popular ierarhic superior și a Consiliului de Ministri.

Fiecare membru al comitetului executiv este răspunzător atit pentru propria sa activitate, cit și pentru întreaga activitate a organului din care face parte.

Art. 93. - Consiliile populare organizeaza, potrivit legii, pe linga comitetele lor executive, organe locale de specialitate ale administrației de stat. Organele locale de specialitate ale administrației de stat sînt subordonate atit consiliului popular și comitetului executiv, cit și organelor locale și centrale ale administrației de stat ierarhic superioare.

Art. 94. - În Republica Socialista România justiția se infaptuieste, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunalele judetene, judecatorii, precum și prin tribunalele militare.

Art. 95. - Prin activitatea de judecată, tribunalele și judecatoriile apara orînduirea socialista și drepturile persoanelor, educand cetatenii în spiritul respectarii legilor.

Tribunalele și judecatoriile, aplicind sancțiuni penale, urmaresc indreptarea și reeducarea infractorilor, precum și prevenirea savirsirii de noi infractiuni.

Art. 96. - Tribunalele și judecatoriile judeca pricinile civile, penale și orice alte pricini date în competența lor.

În cazurile prevăzute prin lege, tribunalele și judecatoriile exercita controlul asupra hotărîrilor organelor administrative sau obstesti cu activitate jurisdictionala.

Tribunalele și judecatoriile judeca cererile celor vatamati în drepturile lor prin acte administrative, putind să se pronunte, în condițiile legii, și asupra legalității acestor acte.

Art. 97 alin. 1. - Tribunalul Suprem exercita controlul general asupra activității de judecată a tuturor tribunalelor și judecatoriilor. Modul de exercitare a acestui control se stabileste prin lege.

Art. 100 alin. 2. - Judecarea proceselor în prima instanța la judecatorii, la tribunalele judetene și la tribunalele militare se face cu participarea asesorilor populari, afară de cazurile cînd legea dispune altfel.

Art. 102 alin. 1. - În Republica Socialista România procedura judiciara se face în limba română, asigurindu-se, în unitatile administrativ-teritoriale locuite și de populatie de alta naționalitate decit cea română, folosirea limbii materne a acelei populatii.

Art. 106 alin. 1. - Procuratura este condusa de Procurorul General. Organele procuraturii sînt: Procuratura Generală, procuraturile judetene, procuraturile locale și procuraturile militare.

Articolul II

La art. 4 alin. 1 și 2, 25 alin. 1 și 3, 43 pct. 6 și 18, 63 pct. 1, 64 pct. 8, 81 alin. 1, 2 și 4, 82, 84 alin. 1 și 2, 85, 86 alin. 1 și 2, 87, 89 alin. 1 și 2, 91 alin. 1, termenii de "sfaturi populare" se inlocuiesc prin "consilii populare".

Articolul III

Constitutia Republicii Socialiste România, cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica.

Această lege a fost votata de Marea Adunare Naționala la 16 februarie 1968, intrunind din cele 414 voturi exprimate, 412 voturi pentru și 2 voturi împotriva.

Președintele Marii Adunări Naționale,
STEFAN VOITEC
București, 16 februarie 1968.
Nr. 1.
În conformitate cu dispozitiile art. 57 din Constitutia Republicii Socialiste România, semnam această lege.
Președintele Consiliului de Stat,
NICOLAE CEAUSESCU
București, 16 februarie 1968.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.