Hotărârea nr. 159/2026
referitoare la propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE și a Deciziei (UE) 2015/1.814 în ceea ce privește stimularea competitivității și a decarbonizării eficiente din punctul de vedere al costurilor - COM (2026) 616 final
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 1
- OUG nr. 55/2025 16 octombrie 2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2011 privind …
În temeiul dispozițiilor
art. 67
și ale
art. 148 alin. (2)
și
(3) din Constituția României, republicată , precum și ale
Protocolului nr. 2
privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat
Tratatului de la Lisabona
de modificare a
Tratatului
privind Uniunea Europeană și a
Tratatului
de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin
în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/348 din 10.11.2026,
Senatul adoptă prezenta hotărâre.
Articolul 1
Senatul României constată că propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2003/87/CE și a Deciziei (UE) 2015/1.814 în ceea ce privește stimularea competitivității și a decarbonizării eficiente din punctul de vedere al costurilor - COM (2026) 616 final respectă principiul subsidiarității, dar nu respectă principiul proporționalității.
Articolul 2
Senatul României:
1.
consideră că:
a)
este necesară o analiză aprofundată a impactului economic și social al propunerii, în contextul dificultăților existente pe piața energiei la nivel național și european, pentru fundamentarea unei poziții integrate și coerente a României;
b)
revizuirea cadrului EU ETS trebuie să reflecte realitățile operaționale și financiare ale operatorilor industriali și de transport, luând în considerare dificultățile generate de actualul context geopolitic, instabilitatea lanțurilor de aprovizionare și volatilitatea prețurilor la energie;
c)
modificările propuse trebuie să fie însoțite de studii de impact detaliate și individualizate la nivelul fiecărui stat membru și al fiecărui sector economic afectat, fundamentate pe date realiste, predictibile și verificabile ex ante;
d)
trebuie asigurat un echilibru adecvat și durabil între obiectivele ambițioase de decarbonizare și menținerea conectivității teritoriale, a competitivității globale și a securității economice a industriei și transporturilor din Uniunea Europeană;
e)
este imperativă prevenirea suprareglementării și a deficitului de lichiditate pentru instalațiile industriale medii și mici, evitând aplicarea unor mecanisme de conformare extrem de rigide fără asigurarea concomitentă a resurselor financiare necesare tranziției;
2.
apreciază că:
a)
este necesară alocarea unor venituri adecvate obținute din comercializarea certificatelor de emisii specifice sectorului aviației, în vederea susținerii investițiilor în decarbonizare cu accent pe producția și adoptarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon;
b)
trebuie avut în vedere faptul că, potrivit Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, modificările aduse cadrului național prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2025
au eliminat participarea ministerului de resort la distribuirea sumelor obținute din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României, fiind necesară o reevaluare a acestui cadru normativ național pentru garantarea finanțării sectoriale;
c)
extinderea domeniului geografic de aplicare a sistemului EU ETS în sectorul aviației, la zborurile care pleacă de pe un aeroport situat în Spațiul Economic European și aterizează pe un aeroport situat în afara acestuia, la o distanță de maximum 5.000 km de Frankfurt, ridică probleme privind creșterea costurilor de conformare și riscul de relocare a centrelor de conexiune (hub leakage) în favoarea operatorilor din țări terțe;
d)
este necesară analizarea riguroasă a complementarității și sinergiei dintre EU ETS și Schema de compensare și reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA), în vederea evitării dublei impuneri, a suprapunerii obligațiilor financiare și a fragmentării cadrului internațional de reglementare;
e)
extinderea EU ETS în sectorul maritim la navele mici (între 400 și 5.000 de tone brute) trebuie calibrată cu atenție pentru a proteja conectivitatea maritimă și fluvială de la Marea Neagră și pe Dunăre (inclusiv portul Constanța), prevenind deturnarea traficului comercial către porturi vecine non-UE și oferind stimulente directe pentru modernizarea flotei în șantierele navale din Uniune (prin mecanismul SMAP);
f)
condiționarea alocării gratuite a certificatelor pentru industriile mari consumatoare de energie de elaborarea și executarea unor planuri de investiții în decarbonizare (mecanismul 80% alocare anuală și 20% eliberare ex post) riscă să creeze o sarcină administrativă disproporționată și probleme de lichiditate; de aceea sunt esențiale simplificarea procedurilor de audit și sprijinirea acordurilor de grupaj (pooling) între operatori;
g)
includerea treptată (2031-2034) a incinerării deșeurilor municipale nepericuloase în EU ETS poate genera un impact social negativ prin creșterea tarifelor de salubritate suportate de populație și riscul deturnării deșeurilor către depozitare neconformă; prin urmare, sunt vitale garantarea aplicării clauzei opționale de neparticipare (opt-out până în 2035) și direcționarea veniturilor către autoritățile locale;
3.
subliniază că:
a)
se impune clarificarea precisă a metodei de calcul al razei de 5.000 km prevăzute în propunerea pentru aviație, inclusiv prin specificarea punctelor geografice de referință, determinarea exactă a distanțelor și stabilirea unei liste oficiale a statelor și aeroporturilor de destinație, actualizabilă periodic prin acte de punere în aplicare;
b)
orice modificare a cadrului EU ETS trebuie să se bazeze pe o evaluare cuprinzătoare, fundamentată pe dovezi, a eficacității măsurilor din perspectiva protecției mediului, a implicațiilor economice și a relațiilor internaționale, respectând echilibrul convenit de legiuitorii europeni în revizuirile anterioare;
c)
având în vedere complexitatea deosebită a propunerii, care include multiple valori de prag, categorii diferențiate de operatori, termene-limită eșalonate, derogări teritoriale și interacțiuni tehnice complexe între EU ETS, CORSIA, CBAM și Regulamentul MRV, este absolut necesară prezentarea de către Comisia Europeană a unei „diagrammatic explicative“ [diagramă/roadmap explicativ(ă)] care să ofere o imagine generală și clară asupra acestor interacțiuni normativ-tehnice;
d)
trebuie luate în considerare și integrate observațiile formulate de organizațiile reprezentative ale sectorului aerian, inclusiv Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) și Consiliul Internațional al Aeroporturilor - Europa (ACI Europe), în special cele referitoare la protejarea competitivității operatorilor europeni, utilizarea dedicată a veniturilor ETS pentru decarbonizarea aviației și prevenirea fragmentării normelor la nivel mondial;
e)
arhitectura financiară de solidaritate trebuie să garanteze menținerea nealterată a cotei rezervate statelor membre cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media UE în cadrul Băncii de Decarbonizare Industrială (IDB - 100 milioane de certificate în prima etapă) și extinderea domeniilor de investiții eligibile din Fondul pentru Modernizare către rețelele electrice, stocare și producția de îngrășăminte minerale și bio la prețuri accesibile;
f)
pentru protejarea consumatorilor casnici și a întreprinderilor mici și mijlocii împotriva șocurilor din factura la energie, reforma Rezervei pentru stabilitatea pieței (RSP) trebuie să includă mecanisme de intervenție mai ferme și mai rapide de eliberare a certificatelor în caz de creșteri speculative ale prețului carbonului, menținând totodată cadrul de compensare a costurilor indirecte ale energiei electrice.
Articolul 3
Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituțiile europene.
Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 16 noiembrie 2026, cu respectarea prevederilor
art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată .
p. PREȘEDINTELE SENATULUI, MIHAI COTEȚ București, 16 noiembrie 2026. Nr. 159.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.