Strategie · Guvernul

Strategia din 21 aprilie 2004

pentru perioada 2004 - 2010

prezumat în vigoare

Data actului
21 aprilie 2004
Emitent
Guvernul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 411 din 7 mai 2004
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 91.187 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

1. Analiza evoluției industriei miniere și starea actuala a acesteia 1.1 Introducere Strategia de dezvoltare a industriei miniere promovata înainte de anul 1989 avea la baza conceptul autosustinerii în asigurarea cu resurse minerale a economiei, în scopul reducerii importurilor. Rezultatul acesteia a constat în dezvoltarea unui sector minier mai mult decât ar fi permis potențialul de resurse minerale solide economic exploatabile de care dispune tara, ocupând direct peste 350.000 persoane și indirect alte 700.000 persoane. Situația creata după 1989 a impus susținerea sectorului de către stat, pentru aceasta fiind necesar un mare efort bugetar. În perioada 1990-2002, statul a cheltuit pentru susținerea sectorului minier, suma de 5.249,5 milioane dolari SUA, așa cum rezultă din tabelul 1: Tabelul 1 Specificație
Valoare
(milioane dolari SUA)
Subvenții
3.403,6
Transferuri sociale
247,0
Alocații de capital
1.598,9
Total
5.249,5
La aceasta se adaugă pentru perioada respectiva și o pierdere de exploatare în valoare de 1.270,2 milioane dolari SUA. Efortul statului pentru sectorul minier, insumand cheltuielile bugetare cu pierderea din exploatare în perioada 1990 - 2002, se ridica la valoarea de 6.519,7 milioane dolari SUA. Rezultatele acțiunilor de restructurare din această perioadă au generat o serie de noi probleme, care, în principal, sunt: ● scăderea brusca a economiei regiunilor miniere afectate de restructurarea sectorului; ● amplificarea problemelor sociale în aceste regiuni; ● accentuarea sărăciei; ● realizarea unor performante economico-financiare nesatisfacatoare de către companiile și societățile miniere. 1. 2 Situația bazei de resurse minerale solide valorificabile în condițiile intervenției statului Rezervele geologice care, în diverse stadii de cunoaștere pot fi exploatate în condițiile intervenției statului cu actualele tehnologii miniere, sunt prezentate în tabelul 2. Tabelul 2 ┌────────────────┬───────────────────────┬─────────────────────────────────────┐ │ Substanța │Rezerve geologice │ Nivelul intervenției statului│ │ ├─────────────┬─────────┤ │ │ │ U.M. │Cantitate│ │ ├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤ │o lignit │milioane tone│ 2800│redusa, la acordarea de subvenții │ │ │ │ │pentru exploatarea în subteran a │ │ │ │ │transferurilor sociale și, parțial, │ │ │ │ │alocații de capital │ ├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤ │o huila │milioane tone│ 900│majoră, prin acordarea de subvenții │ │ │ │ │pentru exploatare, transferuri │ │ │ │ │sociale și a locații de capital │ ├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤ │o minereuri auro│milioane tone│ 40│foarte mare, prin acordarea de │ │ -argentifere │ │ │subvenții pentru exploatare, │ ├────────────────┼─────────────┼─────────┤transferuri sociale, alocații de │ │o minereuri │milioane tone│ 90│capital și eșalonară datoriilor │ │ polimetalice │ │ │către furnizorii de energie │ ├────────────────┼─────────────┼─────────┤electrica │ │o minereuri │milioane tone│ 900│ │ │ cuprifere │ │ │ │ ├────────────────┼─────────────┼─────────┼─────────────────────────────────────┤ │o sare │milioane tone│ 4000│ fără intervenție │ └────────────────┴─────────────┴─────────┴─────────────────────────────────────┘ Condițiile geo-miniere și caracteristicile mineralogice ale zăcămintelor din România sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situează la limita inferioara, raportat la calitatea zăcămintelor similare exploatate în prezent pe plan mondial, cu tehnologii performante și cu productivități de 5-12 ori mai mari. 1. 3 Structura sectorului de exploatare a substanțelor minerale solide În acest sector, își desfășoară activitatea un număr de 12 agenți economici, din care: ● cărbune: 2 companii naționale, respectiv CNLO și CNH Petroșani 1 societate naționala, respectiv SNC Ploiești 1 societate comerciala, respectiv S.C. Banat Anina ● minereuri 2 companii naționale, respectiv C.N. MINVEST metalifere: S.A. Deva și C.N. REMIN S.A. Baia Mare 4 societăți comerciale, respectiv S.C. MOLDOMIN S.A. Moldova Noua, S.C. CUPRUMIN S.A. Abrud, S.C. Baita S.A. Stei și S.C. Bucovina Min Vatra Dornei ● produse 1 companie naționala, respectiv CNU București uranifere: ● sare: 1 societate naționala, respectiv S.N. Sării București În prezent, activitatea de extracție se desfășoară în 120 de mine și cariere, iar cea de preparare în 23 de uzine, așa cum rezultă din tabelul 3: Tabelul 3 Specificație
Total
din care:
Huila
Ligni
Minereuri
Sare
Mine
77
12
23
36
6
Cariere
43
-
38
3
2
Uzine de
preparare
23
2
-
14
7
1.4. Starea infrastructurii și a nivelului tehnologic Este caracterizata, în principal, de: ● reducerea nivelului tehnologic, urmare a: ● uzurii fizice avansate a echipamentului minier (complexe mecanizate pentru exploatarea cărbunelui, combine de înaintare și abataj, echipamente pentru perforare, echipamente de transport a minereurilor, echipamente pentru producerea de aer comprimat și de evacuare a apelor, instalații de aeraj, echipamente pentru uzinele de preparare, echipamente pentru automatizare și dispecerizare; ● lipsei echipamentelor performante pentru executarea lucrărilor de pregătire și deschidere; ● riscului crescut privind securitatea lucratorilor din abataje; ● rămâneri în urma în executarea lucrărilor de investiții pentru punerea în funcțiune de noi capacități, în special în exploatările la zi de minereuri cuprifere, cu implicații asupra capacității de producție a unității; ● construcții abandonate în incintele miniere, urmare a reducerii producției, a numărului de personal și, implicit, a necesarului de spațiu; ● drumuri și accese spre incintele principale și auxiliare degradate. Excepție face sectorul lignitului, care se caracterizează prin: ● creșterea nivelului tehnologic în cariere, urmare a: ● reabilitării liniilor tehnologice de cariera și halda; ● dispecerizarea funcționarii utilajelor din cariere și a consumului de energie electrica; ● trecerea la halda interioara în toate carierele de lignit; ● extinderea tehnologiei de haldare directa; ● îmbunătățirea infrastructurii carierelor, urmare a: ● creării de accese facile și sigure spre toate utilajele și lucrările tehnologice; ● asigurării mijloacelor de comunicare sigure și performante; ● amenajării de incinte cu construcții în stare buna, cu drumuri și platforme bine intretinute. 1.5 Evoluția producției și a consumului intern de produse miniere în perioada 1990- 2002 Principalii factori care au influențat consumul și producția au fost: ● oscilația cererii de huila și lignit manifestata prin reducerea, începând cu anul 1997, a necesarului de cărbune cocsificabil, piața interna solicitând maxim 3,5 milioane tone/an la o putere calorica de maxim 3.800 kcal/kg, precum și prin fluctuația consumului termocentralelor pe lignit; ● diminuarea treptata a sprijinului acordat statului pentru exploatarea minereurilor complexe și a minereurilor cuproase; ● oprirea de care Banca Naționala, începând cu anul 2000, a achiziției de aur de pe piața interna; ● reducerea cererii de sare: pe piața interna, ca urmare a restructurării industriei chimice, iar pe piața externa, datorita conjuncturii internaționale. Evoluția producției miniere în perioada 1990 - 2002 este prezentată în tabelul 4. Tabelul 4 Produsul
U.M.
1990
1996
1997
2000
2001
2002
Huila neta
mii, tone
3,9
5,3
4,3
3
3,5
3,7
Lignit
mii, tone
33,7
36,5
29,1
26
29,7
29,3
Concentrate
cuproase
mii tone
32,0
24,5
23,6
16,1
19,1
21,7
Concentrate
zincoase
mii tone
3,6
31,3
29,4
26,3
28,6
29,7
Concentrate
plumboase
mii tone
25,1
18,8
17,1
16,2
17,1
18,5
Sare
mii tone
4,2
2,6
2,6
2,3
2,2
2,7
Întreaga cantitate de produse miniere realizate în tara până în anul 1996 a fost preluata de agenții economici interni. Urmare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 190/2000 , republicată 2004, privind regimul metalelor prețioase în România, cu modificările ulterioare și a ordinului Ministrului Industriei și Resurselor nr. 391/2003 , s-a aprobat exportul de concentrate neferoase și metale prețioase subvenționate și, ca atare, destinația producției începând cu anul 1999 este prezentat tabelul 5. Tabelul 5 ┌──────┬────────┬───────────────┬──────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ Total metal │ din care, pentru: │ │ Anul │ U.M. │ în ├───────────────────┬──────────────────────────┤ │ │ │ concentrate │ intern │ extern │ │ │ │ ├──────────┬────────┼─────────┬───────┬────────┤ │ │ │ │ neferoase│aurifere│neferoase│nămol │pirite │ │ │ │ │ │ │ │aurifer│aurifere│ ├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤ │1999 │ tone │ 61.100 │ 23.300│ 2,43│ 37.800│ 0,3│ 0,17│ ├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤ │2000 │ tone │ 58.500 │ 19.900│ 2,42│ 38.600│ 0,18│ - │ ├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤ │2001 │ tone │ 64.800 │ 24.900│ 1,04│ 39.900│ 1,51│ 0,05│ ├──────┼────────┼───────────────┼──────────┼────────┼─────────┼───────┼────────┤ │2002 │ tone │ 58.564 │ 18.865│ 0,41│ 39.699│ 1,56│ 0,02│ └──────┴────────┴───────────────┴──────────┴────────┴─────────┴───────┴────────┘ Banca Națională a României a sistat, din anul 2001, cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agenții economici autohtoni. În perioada 1997 - 2002, consumul intern de cărbune a cunoscut oscilații, evoluând așa cum este prezentat în tabelul 6. Tabelul 6 Specificație
U.M.
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Huila energetica
milioane tone
4,3
3,2
2,7
3,3
3,6
3,0
Lignit și cărbune brun
milioane tone
28,9
22,9
20,0
26,0
29,8
27,4
Piața sării a fost influențată de cererea externa și de evoluțiile din industria sodei, așa cum rezultă din tabelul 7. Tabelul 7 Produsul
U.M.
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Sare gemă
mii tone
intern
455
436
402
384
339
321
extern
556
408
470
450
340
366
Sare în soluție
mii tone
intern
1555
1325
1281
1442
1516
1529
1. 6. Cadrul legislativ Activitatea miniera este reglementata prin Constituția României, respectiv, prin legea minelor nr. 85/2003 . Aceasta este o lege noua, care modifica legea anterioara în scopul asigurării unui cadru îmbunătățit, așa cum este cerut de continuarea procesului de reforma, care să faciliteze dezvoltarea sectorului privat. 1. 7. Cadrul instituțional În baza reglementarilor specifice a fost creat și organizat cadrul instituțional, aceasta constituindu-se în prezent din: ● Ministerul Economiei și Comerțului (MEC), instituție publică care elaborează politica Guvernului în domeniul minier și asigura administrarea proprietății publice în domeniul resurselor minerale; ● Agenția Naționala pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere (ANDIPRZM), responsabila pentru promovarea masurilor și acțiunilor de atenuare a impactului social produs de restructurarea sectorului; ● Oficiul Participațiunilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), din structura MEC, responsabil pentru privatizarea agenților economici din subordinea MEC; ● ANRM, desemnata ca autoritate competentă pentru gestionarea în numele statului a bazei de resurse minerale ale tarii. 1.8 Situația realizării prevederilor din bugetele de venituri și cheltuieli Veniturile totale realizate în perioada 1990 - 2002 nu au atins nivelele prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli, așa cum au fost aprobate de Guvern. Acestea au fost influențate în principal de nerealizarea veniturilor din producția vânduta, urmare a necorelarii preturilor de livrare cu cursul leu/dolar SUA pentru cărbune și a oscilațiilor preturilor metalelor la bursele externe pentru metalele prețioase neferoase. Cheltuielile totale înregistrate în anul 2002 și în anii anteriori depășesc prevederile din bugetele de venituri și cheltuieli ale companiilor/societăților miniere, cu excepția CNLO Targu Jiu, SNS București și CNU București. 1. 9 Situația pierderilor Companiile/societățile miniere au înregistrat constant, în anii anteriori și în anul curent pierderi peste nivelul subvențiilor la activitatea de exploatare. Pierderile totale au fost influențate de cheltuielile excepționale generate de penalitățile și majorările calculate de instituțiile la care companiile/societățile miniere au obligații neachitate aferente bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului de asigurări de sănătate și fondurilor speciale neachitate, care, pentru anul 2002, se ridica la suma de 3.570,3 miliarde lei. Ca atare, toate companiile miniere se înregistrează cu pierderi pe total activitate, în timp ce pentru activitatea de exploatare, CNLO, CNH și SNC sunt singurele companii care au înregistrat profit în mod constant. Masurile adoptate în anul 2002 au condus ca la de 30.09.2002, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, pierderile de exploatare la care se adaugă subvențiile și transferurile să se reducă cu 20-25%, așa cum rezultă din tabelul 8. Tabelul 8 Specificație
U.M.
2000
2001
2002
Pierderi totale, din care:
milioane lei
9.754.244
11.230.613
12.320.244
Pierderi aferente
activității de exploatare
milioane lei
1.392.590
5.782.314
6.065.524
1.10 Situația obligațiilor neplatite de către companiile/societățile miniere la 31.12.2002 Companiile miniere înregistrează obligații neonorate în valoare de 41.505.986 milioane lei, din care 18.294.373 milioane lei datorii efective, iar 23.211.613 milioane lei majorări și penalități. Din total obligații, 88,96% reprezintă datorii către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul de asigurări sociale de stat și fondurile speciale, iar 11,04% către furnizori. Din totalul obligațiilor către furnizori, 4.583.675 milioane lei, reprezentând 69,88% sunt datorii pentru energia consumata și neplatita. Problema datoriei către furnizorul de energie electrica este o problemă de strategie majoră, pentru rezolvarea căreia este necesară o decizie politica. 1. 11 Situația investițiilor În administrarea investițiilor s-au înregistrat următoarele aspecte: ● alocațiile de capital pentru investiții prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli au asigurat în medie 35% din necesarul solicitat de companiile de minereuri și de CNH Petroșani; ● investițiile din surse proprii au asigurat circa 10% din necesar, cu excepția CNLO, unde acestea au acoperit peste 80% din necesarul fundamentat de companie; ● distribuirea resurselor pentru investiții nu a acoperit cele mai stringente nevoi. Companiile miniere s-au incadrat în fondul de salarii programat prin bugetul de venituri și cheltuieli, acesta evoluând în perioada 2000 - 2002 conform specificățiilor din tabelul 9. Tabelul 9 Specificație
U.M.
2000
2001
2002
Cheltuieli cu personalul
milioane lei
5.411.677
7.996.075
10.947.733
Fond salarii
milioane lei
4.162.829
6.730.504
8.392.298
Salarii nete
milioane lei
2.497.784
4.666.304
5.794.929
1. 12 Productivitatea muncii Productivitatea muncii în industria miniera a cunoscut o creștere în perioada 1997 - 2002, după cum rezultă din tabelul 10. Tabelul 10 Specificație
U.M.
Anul
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Productivitatea muncii
mii USD/om an
4,84
6,69
5,50
6,61
7,14
8,12
1. 13 Personalul din companiile și societățile miniere Situația pe vârste a personalului din companiile și societățile miniere la 31.12.2002 este prezentată în tabelul 11. Tabelul 11 Specificație
U.M.
Total
din care, cu vârsta:
sub 25
26 - 35
36 - 45
peste 45
Lignit
nr. pers.
24.000
1.202
9.190
10.237
3.371
Huila
nr. pers.
18.405
732
7.351
7.528
2.794
Minereuri
nr. pers.
23.730
532
7.955
12.169
3.074
Sare
nr. pers.
2.697
79
927
919
772
Total
nr. pers.
68.832
2.545
25.423
30.853
10.013
Structura pe sexe și categorii de personal se prezintă în tabelul 12. Tabelul 12 ┌─────────┬─────────┬───────┬──────────────────────────────────────────────────┐ │Specifi- │ U.M. │Total │ Total personal din total personal │ │catie │ │perso- ├───────┬──────┬─────┬─────────────────────────────┤ │ │ │nal │bărbați│ femei│TESA │ muncitori │ │ │ │ │ │ │ ├──────┬──────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │Total │din care, în subteran │ ├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤ │Lignit │nr. pers.│ 24.000│20.850 │ 3.150│3.316│20.682│ 6.559 │ ├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤ │Huila │nr. pers.│ 18.405│15.546 │ 2.859│1.802│16.603│ 7.508 │ ├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤ │Minereuri│nr. pers.│ 23.730│20.065 │ 3.665│2.327│21.403│ 10.394 │ ├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤ │Sare │nr. pers.│ 2.697│ 2.220 │ 477│ 449│ 2.250│ 499 │ ├─────────┼─────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────────────────────┤ │Total │nr. pers.│ 68.832│58.681 │10.151│7.894│60.938│ 24.960 │ └─────────┴─────────┴───────┴───────┴──────┴─────┴──────┴──────────────────────┘ Din datele prezentate rezultă urmatoarele concluzii: ● vârsta medie de 38 ani, relativ scăzuta, face ca numărul persoanelor care pot paras unitățile pe cai naturale în perspectiva următorilor trei ani să fie foarte redus; ● concentrarea majorității persoanelor pe un interval de vârsta cuprins între 35-45 ani, urmare a încetinirii ritmului angajărilor sau chiar al sistării acestora; existenta a 10.151 femei, număr relativ mare raportat la specificul activității, ceea ce face ca un procent important al acestora să fie plasat în locuri de muncă cu condiții deosebite. Nivelul pregătirii angajaților companiilor/societăților miniere se prezintă în tabelul 13. Tabelul 13 Compania/Societatea
Pregătire de baza
Pregătire medie
Pregătire superioara
Nr. angajați
%
Nr. angajați
%
Nr. angajați
%
S.C. Banat Anina
663
70,2
235
25,9
46
4,9
S.C. MOLDOMIN S.A.
1398
68,5
532
26,1
111
5,4
CNLO Tg. Jiu
10733
57,9
5900
31,8
1918
10,3
REMIN Baia Mare*)
4827
50,1
3924
40,7
887
9,2
SNC Ploiești
2428
40,5
3145
52,4
425
7,1
MINVEST Deva**)
3330
35,0
5769
58,9
595
6,1
CNH Petroșani
5376
31,7
10126
59,7
1523
9,0
____________

*) în cadrul REMIN este cuprinsa și societatea Bucovina Min S.A;

Notă ...

**) în cadrul MINVEST sunt cuprinse și societățile Baita S.A. și Cuprumin S.A. Se constata o rata mare a personalului care are numai studiile de baza, aceasta fiind maxima la S.C. Banat Anina S.A. și minima la CNH Petroșani. Aceasta situație arata ca o primă și urgenta măsura în sarcina operatorilor minieri este aceea de organizare a cursurilor de pregătire pentru intreg personalul, având ca obiective: (i) informarea acestuia despre situație și șansele minelor în care lucrează de a exista; (îi) posibilitățile existente de a-și găsi noi locuri de muncă; (iii) meseriile care se caute pe piața muncii. 2. Principalele obiective ale strategiei sectorului minier Ca răspuns la situația creata în economie, Guvernul, prin strategia elaborata, își propune sa atingă următoarele obiective majore: 2.1 Abordarea activității în industria miniera pe baze comerciale, care vizează: ● valorificarea produselor miniere în condițiile pieței libere, la concurenta cu orice alți furnizori interni sau externi; ● reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării extracției pe zonele cele mai productive; ● realizarea producției miniere la costuri competitive; ● optimizarea numărului de personal și a salarizării acestuia, astfel încât exploatările sa funcționeze eficient; ● modernizarea, reabilitarea și retehnologizarea minelor viabile și cu condiții de viabilizare, astfel încât sa faciliteze transferul licențelor de exploatare către operatori privați. 2.2 Reducerea implicării directe a Guvernului prin atragerea treptata de investiții din sectorul privat, având în vedere: ● restructurarea capacităților de producție și îmbunătățirea performantelor tehnologice, oprirea activității și închiderea minelor neviabile; ● diminuarea treptata a subvențiilor până la eliminarea acestora în anul 2007 în sectorul minereuri și lignit; ● acordarea de subvenții sectorului de huila, în condițiile stabilite prin Directiva 1407/23.07.2002/C.E.; ● eliminarea subvențiilor pentru protecția sociala a personalului angajat în industria miniera până în anul 2007; ● privatizarea minelor viabile sau cu condiții de viabilizare pentru asigurarea surselor de finanțare necesare dezvoltării și modernizării acestora; ● dezvoltarea parteneriatului stat-privat; ● promovarea unui management orientat către piața și eficienta economica. 2.3 Desfășurarea activităților miniere în condiții de protecție a mediului, care urmărește: ● inventarierea distrugerilor de mediu produse de activitatea miniera în perioada anterioara acordării licenței de exploatare, în vederea asumării de către Guvern a responsabilităților ce decurg din aceasta, până la momentul acordării concesiunii; ● evaluarea impactului potențial produs asupra mediului de către activitatea din sectorul minier, în vederea stabilirii obligațiilor ce revin operatorilor minieri cu capital de stat și titularilor de licența privați; ● elaborarea manualului de protecție a mediului în industria miniera, în vederea asigurării cadrului care să dea certitudinea promovării unui management de mediu la standarde europene; ● elaborarea și promovarea manualului de inchidere a minelor pentru sectorul privat, în vederea asigurării cadrului care să garanteze responsabilitatea titularilor de licența privați față de mediu și sociale ce le revin în procesul de inchidere a minelor. ● perfecționarea și completarea cadrului instituțional și de reglementari, care să asigure monitorizarea îndeplinirii responsabilităților ce revin titularilor de licența în domeniul mediului și față de societate. 2. 4 Atenuarea problemelor sociale determinate de închiderea minelor neeconomice și revitalizarea economiei din regiunile miniere afectate, având în vedere: ● promovarea dialogului individual și colectiv pentru informarea angajaților cu privire la situația și perspectiva unității în care lucrează; ● consultarea personalului afectat asupra celor mai potrivite forme de protecție sociala ce urmează a fi adoptate; ● promovarea unor forme de instruire pentru personalul angajat în vederea măririi șanselor acestuia pe piața muncii; ● derularea de programe pentru lucrări comunitare, având ca scop ocuparea temporara a persoanelor disponibilizate; ● protecția sociala a persoanelor disponibilizate cu șanse minime în găsirea unui loc de muncă; ● reutilizarea spatiilor și activelor devenite disponibile prin includerea minelor. 2.5 Priorități ale strategiei Situația sociala creata în regiunile miniere, pe de o parte de disponibilizările masive din perioada 1997-1999, iar pe de altă parte de lipsa unor sectoare complementare alternative activității miniere, necesita aplicarea unui management corespunzător acesteia. Situația economico-financiară a companiilor/societăților miniere proprietate de stat a continuat să se degradeze, sa înregistreze pierderi peste nivelul subvențiilor, arierate la furnizorul de energie electrica, obligații neachitate la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale. Managementul economic și financiar deficitar a condus la: (i) condiții de siguranță și sănătate necorespunzatoare; (îi) controlul deficitar al producției la nivelul abatajelor; (iii) practici de exploatare ineficiente, care conduc la productivitate scăzuta; (iv) exces de personal și în special folosirea ineficienta a personalului, ca personal neproductiv și la suprafața minei; (v) slaba motivare a personalului; (vi) rezistenta în fața schimbării; (vii) lipsa viziunii de perspectiva a conducerii. Acțiunile prezentate detaliat în strategie sunt orientate pe termen scurt, mediu și lung și, în funcție de priorități, au fost selectate în baza următorilor factori: ● necesitatea de restructurare a capacităților de producție și economico-financiare ale companiei; ● eliminarea pierderilor financiare și reducerea gradului subvențiilor, până la eliminarea acestora; ● potențial pentru crearea rapida de locuri de muncă; ● posibilitatea atragerii de fonduri pentru aceste acțiuni; ● capacitatea locala existenta pentru implementare eficienta; ● viteza cu care se vor implementa acțiunile. 2.6 Condiționalitati în procesul de implementare a strategiei Exista o interconditionalitate fundamentala între strategia naționala pentru dezvoltarea sectorului minier, strategia energetica și strategia de dezvoltare regionala a zonelor miniere afectate de restructurare, deoarece: ● energia electrica produsa în termocentralele care folosesc cărbune va reprezenta în perspectiva anilor 2003-2020 circa 33-35 % din totalul energiei electrice produse în România, acesta fapt fiind determinat în principal de necesitatea menținerii unei surse de purtători primari de energie la indemana Guvernului, de politica de modernizare a centralelor consumatoare de cărbune promovata de Ministerul Economiei și Comerțului; ● resursele financiare din ce în ce mai limitate ale bugetului de stat pentru susținerea unor activități miniere nerentabile; ● un număr de 155 localități din regiunile miniere depind în proporție mai mare de 50% de veniturile asigurate din activitatea miniera desfășurata pe aria geografica a acestora; ● afectează direct situația sociala și materiala a 68.000 persoane angajate în activitatea miniera, precum și indirect a peste 150.000 persoane din ramuri de activitate conexe și colaterale; ● influențează negativ situația sociala a peste 50.000 de tineri din zonele miniere afectate, urmare a influentei nefavorabile produse asupra economiilor regiunilor respective. Implementarea în corelare a programelor preconizate pentru realizarea reformei în sectorul minier, punerea industriei miniere pe baze comerciale, privatizarea unităților viabile și cu condiții de viabilizare, reconstrucția economica și sociala a regiunilor miniere afectate și protecția sociala a personalului afectat sunt condiționate de asigurarea cadrului de reglementare adecvat, a surselor de finanțare și a instituțiilor responsabile cu implementarea strategiei. Elaborarea și promovarea până la finalul anului 2004 a unei reglementari care să asigure cadrul pentru adaptarea sectorului minier la funcționarea în condițiile economiei de piața și a drepturilor și obligațiilor comunităților miniere constituie una dintre condițiile prioritare ale procesului de implementare. 3. Politici, instrumente și resurse necesare pentru realizarea principalelor obiective ale strategiei sectorului minier Pentru ca Guvernul să își aducă la îndeplinire aceasta misiune, este necesară adoptarea unor politici care să îi permită sa intervină prin măsuri legislative și de reglementare și prin alocare de fonduri orientate, cu precădere, către finanțarea acțiunilor pentru implementarea acestora. 3.1. Politici privind reconsiderarea structurilor instituționale și a capacităților existente în sectorul minier Performantele economice ale industriei miniere din România arata ca activitatea operatorilor din minerit în domeniul cărbunelui brun, huilei și minereurilor neferoase este neeconomica, fapt pentru care trebuie reconsiderate capacitățile existente în sensul opririi activității și închiderii minelor neviabile și concentrării efortului financiar pentru modernizarea minelor cu perspectiva de a deveni viabile și cu funcționare fără pierderi Măsura 1: Reducerea graduala a rolului statului prin eliminarea implicării în activitățile neminiere și de explorare și exploatare Reducerea rolului statului în industria miniera presupune înlocuirea treptata a atribuțiilor acestuia de administrare și finanțare cu cele de reglementare, control și beneficiar de taxe și redevente, prin: ● eliminarea, până în anul 2006, a finanțării din bugetul de stat a lucrărilor de explorare geologica, urmând ca riscul explorării să fie asumat de către titularii licențelor de explorare; ● finanțarea de către stat numai a << Programului Național de Cercetare Geologica>> (prospecțiuni) pentru asigurarea informațiilor geologice structurale; ● sistarea alocării fondurilor de investiții și a lucrărilor de pregătire la cele mai neprofitabile mine; ● promovarea documentației pentru aprobarea închiderii însoțita de << programul de protecție sociala a personalului>> ; ● oferirea pentru privatizare a carierelor de cupru și a celor mai bune mine subterane; ● oferirea spre privatizare a tuturor minelor ce urmează a fi închise, dacă au șanse de reabilitare Măsura 2: Revizuirea cadrului de legi și reglementari în vederea perfecționării acestuia Promovarea Strategiei Industriei Miniere, precum și implementarea acesteia impune adoptarea unui set de reglementari de natura legislativa și organizatorica, având ca obiective principale: ● adaptarea activității din industria miniera la economia de piața, a drepturilor și obligațiilor comunităților miniere, care nu abordează în mod unitar următoarele aspecte: ● aprobarea metodologiilor pentru restructurarea financiară, restructurarea personalului și privatizarea operatorilor minieri organizați ca societăți comerciale; ● aprobarea programelor de restructurare pentru fiecare companie/societate, elaborate în baza reglementarilor privind adaptarea industriei miniere la economia de piața, a drepturilor și obligațiilor comunităților miniere; ● numirea membrilor comisiei interministeriale abilitate în baza Hotărârii de Guvern pentru aprobarea strategiei; ● crearea cadrului instituțional care să asigure implementarea strategiei; ● gestionarea deșeurilor miniere conform angajamentelor asumate prin Documentul de poziție al României privind aderarea la Uniunea Europeana, Capitolul 22 - Protecția Mediului; ● ratificarea unui nou Acord de împrumut pentru finanțarea programului de restructurare. Măsura 3: Întărirea capacității administrative a instituțiilor publice implicate în monitorizarea strategiei, politicilor și acțiunilor de restructurare a sectorului Instituțiile publice implicate în prezent în administrarea și monitorizarea activităților miniere nu dispun inca de suficienta experiența corespunzătoare rezolvării problemelor pe care le generează industria miniera în prezent și în viitorul apropiat și au experiența limitata în relația cu sectorul privat care, în concepția strategiei, trebuie să devină factorul cel mai important în reabilitarea și modernizarea industriei miniere. În acest sens, sunt necesare: ● reconsiderarea personalului existent; ● asigurarea personalului calificat, cunoscător al problemelor din sector; ● instruirea personalului angajat în aceste instituții, corespunzător procedurilor și exigentelor impuse de aderarea României la Uniunea Europeana; ● institutionalizarea unui sistem de informare și comunicare cu celelalte instituții publice implicate în procesul de reforma al industriei miniere; ● finanțarea și optimizarea achiziției de echipamente, a dotărilor corespunzătoare și a logisticii necesare punerii în funcțiune a acestora. 3.2 Politici privind eliminarea pierderilor financiare în sectorul minier Performantele industriei miniere din România arata următoarele: ● activitatea operatorilor minieri cu capital de stat din sectorul huilei, al cărbunelui brun și al mineralelor este neeconomica, statul fiind obligat sa aloce importante resurse financiare pentru subvenționarea operațiunilor de exploatare a lucrărilor de investiții, precum și pentru transferuri sociale; ● operatorii minieri cu capital de stat înregistrează un volum mare de pierderi din activitatea de exploatare, care pot ajunge până la de doua ori suma alocata pentru subvenții. Aceasta impune luarea de măsuri care să conducă la reducerea treptata a pierderilor, inclusiv a subvențiilor, până la eliminare. Măsura 1: Restructurarea capacităților de producție și îmbunătățirea performantelor tehnologice Guvernul va trece la restructurarea capacităților de producție, ritmul și masurile adoptate fiind stabilite prin luarea în considerare a următorilor factori: ● eliminarea subvențiilor pentru sectoarele de minereuri și cărbune brun începând cu anul 2007; ● directiva 1407/2002 /C.E. permite tarilor membre ca exploatarea huilei energetice să fie subvenționată până în anul 2010; ● reconsiderarea normei de subvenționare pentru huila de la tona bruta la kcalorie; ● diminuarea treptata a pierderilor de exploatare și apoi a subvenției, prin reabilitarea tehnica și tehnologica a minelor din structura CNH; ● reconsiderarea normei de subvenționare la minele aurifere, prin trecerea de la metal în concentrat la metal valorificat; ● reconsiderarea perimetrelor de exploatare, în vederea concentrării activității în zonele cele mai productive și dirijarea, începând cu anul 2003, a alocațiilor bugetare de capital (fonduri pentru investiții) numai către zonele cu șanse de reabilitare și/sau de privatizare; ● corelarea prețului huilei energetice negociat la paritatea celui de import, respectiv 65 dolari SUA/tona, corectat cu raportul de calitate (puterea calorifica a cărbunelui importat, de 6000 kcal/kg, raportat la puterea calorifica a huilei din Valea Jiului, de 3800 kcal/kg); ● dispersia efortului social determinat de restructurarea capacităților pe o perioadă de timp data, astfel încât efectele produse să fie cat mai suportabile pentru personalul afectat. Pentru îmbunătățirea performantelor tehnologice, se va acționa prin: ● redistribuirea subvențiilor de la minele care se inchid spre minele rămase în funcțiune, asigurând pentru acestea posibilitatea de a-și achita toți furnizorii, inclusiv pentru energia electrica consumata; ● menținerea la un nivel constant, în perioada 2004 - 2006, a volumului alocațiilor de la buget pentru activitatea de producție, alocații de capital și transferuri sociale corespunzător nivelului realizat în anul 2003, reactualizat; ● responsabilizarea acționarului în elaborarea și aprobarea programelor de reforma, în scopul folosirii cu eficienta a resurselor financiare alocate prin buget, asigurând în acest fel pregătirea privatizării operatorilor minieri; ● alocarea de resurse financiare conform schemei prezentate anterior se va face numai pe bază de programe de reforma elaborate pentru fiecare unitate beneficiara; ● implementarea masurilor din programele de reforma și din planurile de acțiuni pentru privatizare, așa cum vor fi aprobate prin acestea; ● acordarea de stimulente pentru încurajarea creării de societăți cu capital mixt și de parteneriate public-private pentru operarea carierelor de minereuri neferoase, ca mijloc de reducere ulterioară a costurilor de producție și de susținere cu investiții a dezvoltării acestora, în baza unor programe de dezvoltare aprobate prin lege; ● elaborarea unui program de reforma pentru sectorul exploatării uraniului, corelat cu obiectivele <<Programului Energetic Nuclear>> și cu constrângerile de pe piața externa privind prețul și cheltuielile adiționale pentru achiziționarea combustibilului nuclear, în funcție de care se vor stabili capacitățile care rămân în funcțiune și costurile necesare modernizării și reabilitării instalațiilor existente, precum și sursele de finanțare ale acestora; ● organizarea de societăți comerciale având drept unic acționar compania/societatea miniera pentru execuția de lucrări de investiții în subteran, de pregătire, întreținere, montaj echipamente, manipulare a cărbunelui în incinte și încărcare în vagoane, transport cale ferata uzinala, gospodărire și administrare grupuri sociale, activitatea de preparare, executarea de lucrări de întreținere echipamente și utilaje în cariere, evacuare de ape în cariera; ● asocierea în participatiune a societăților comerciale având drept unic acționar companiile/societățile miniere, organizate pentru execuția de lucrări de prestații, cu societăți private specializate, pentru atragerea urgenta în sector a unui surplus de resurse financiare furnizate de capitalul privat. Măsura 2: Închiderea minelor neviabile Procesul de închidere a minelor derulat până în prezent a avut ca obiectiv executarea de lucrări la minele oprite inca din anii 1997-1998, urmare a disponibilizărilor masive din anii respectivi. Specifica procesului de închidere ce se va derula în perioada de operare a prezentei strategii, este începerea execuției cu prioritate a lucrărilor de închidere, precum și a celor de refacere a mediului, imediat după oprirea activității minelor cuprinse în acest program. Experiența de până acum a demonstrat ca lucrările de conservare a minelor, în perioada de la aprobarea hotărârii de Guvern pentru închidere și conservare și punerea acestora la dispoziția contractorilor care executa lucrările de închidere, au necesitat cheltuieli de circa 600 miliarde lei, în timp ce pentru închiderea propriu-zisa a minelor s-au cheltuit 800 miliarde lei. Se vor adopta reglementari care să asigure structurile responsabile cu executarea, inca din faza de conservare, a unor lucrări de inchidere la minele subterane, reducând astfel costurile însumate pentru conservarea și închiderea acestora. Planificarea și executarea lucrărilor de inchidere a minelor se va face cu respectarea următoarelor reguli: ● antrenarea comunității în procesul de inchidere, prin acțiuni de informare și consultare colectiva și individuala cu privire la toate aspectele legate de proiect; ● angajarea forței de muncă locale, de regula, din rândul persoanelor disponibilizate sau care urmează să fie disponibilizate; ● punerea la dispoziția comunităților a terenurilor refăcute, a spatiilor și utilităților cerute de acestea, în vederea dezvoltării de afaceri după decontaminarea acestora și evacuarea deșeurilor din jurul acestora; ● stimularea altor activități economice din zona de execuție a lucrărilor; ● utilizarea experienței rezultate din "Proiectul pilot pentru închiderea minelor și atenuarea impactului social" finanțat de Banca Mondiala. Măsura 3: Restructurarea financiară a companiilor/societăților miniere Situația financiară a companii companiilor miniere impune adoptarea unor măsuri de restructurare, constând în: ● separarea din companiile/societățile miniere a minelor neprofitabile și organizarea acestora ca societăți comerciale purtătoare a datoriilor istorice; ● lichidarea juridica a operatorilor minieri organizați în societăți comerciale pentru ale căror mine a fost aprobata decizia de închidere; ● compensarea anuală, în exercițiile financiare 2003-2006, a pierderilor înregistrate de minele rămase în funcțiune, la care veniturile nu acoperă cheltuielile, situație recunoscută inca din etapa de pregătire a bugetelor anuale ale companiilor/societăților miniere; ● controlul creșterilor salariale și a condițiilor de acordare a altor drepturi de personal, în cazul minelor la care veniturile nu acoperă cheltuielile, în vederea asigurării necesarului de resurse pentru materiale; ● promovarea reglementarilor pentru asigurarea valorificării în condiții de piața a stocurilor de produse greu vandabile. Măsura 4: Utilizarea activelor (clădiri, lucrări miniere, utilități, suprafețe de teren) devenite disponibile în scopul susținerii reconstrucției economice a regiunilor afectate Activele aparținând minelor pentru care a fost aprobata prin hotărâre de Guvern decizia de închidere vor fi folosite, cu prioritate, în scopul creării de noi afaceri, care să sprijine reconstrucția economica a regiunii și care să ofere noi locuri de muncă destinate persoanelor disponibilizate. Experiența de până în prezent dovedește ca o serie de active provenind de la minele care s-au inchis, așa cum sunt Lonea Pilier, Magureni Tufeni, Rodna, Cuzap, Burloaia, Bodos, Racos, Petrila Sud, Campu lui Neag, au fost bine valorificate, fiind vândute intreprinzatorilor care au inițiat sau dezvoltat diverse afaceri. Prin <<Proiectul pilot pentru închiderea minelor și atenuarea impactului social>>, sunt asigurate resursele financiare pentru amenajarea a 12 clădiri din incintele minelor închise, care urmează a fi transformate în spatii de lucru ce vor fi puse la dispoziția intreprinzatorilor care doresc să-și înființeze afaceri noi sau să le extindă pe cele existente, pentru o perioadă de 24 luni. Punerea în practica a programelor de reforma pentru companiile/societățile miniere vor genera spatii disponibile în incintele minelor închise, pentru care se va proceda la: ● inventarierea activelor care ar putea avea și alta utilizare decât pentru activități miniere; ● consultarea personalului unității privind interesul acestuia pentru valorificarea activelor respective; ● consultarea comunității locale privind interesul pentru folosirea activelor devenite disponibile; ● selectarea spatiilor, în vederea infiintarii și organizării a 17 miniparcuri industriale în incintele minelor devenite disponibile, în urma inchiderii, în zonele Motru, Berbesti, Dragotesti, Vulcan, Lupeni, Livezeni, Anina, Borsa, Suior, Brad, Ghelesi, Filipestii de Pădure, Bălan, Zlatna, Baia de Aries și Moldova Noua, pentru care finanțarea va fi asigurata în parteneriat public - privat; ● punerea celorlalte spatii la dispoziția autorităților locale pentru înființarea de întreprinderi comunitare. 3. 3 Politici privind reconstrucția și securitatea mediului Deși exista un cadru de reglementari care se adresează instituțiilor de resort, operatorilor minieri cu capital de stat, titulari de licența, totuși acestora le lipsește capacitatea de monitorizare și executare a lucrărilor de refacere a mediului, în mod corespunzător. Măsura 1: Continuarea exploatării resurselor minerale solide în condiții de protecție a mediului la standarde internaționale A fost elaborat << Manualul de management de mediu în sectorul minier >>, care oferă un ghid pentru abordarea problemelor de mediu în industria miniera, pe baza experienței internaționale. În spiritul << Manualului de management de mediu în sectorul minier >>, exploatarea resurselor miniere în condițiile de protecție a mediului impune: ● recunoașterea managementului de mediu ca o prioritate, elaborarea și implementarea <<sistemului de management de mediu>>; ● asumarea responsabilităților în probleme de mediu, până la cel mai înalt nivel; ● adoptarea celor mai bune metode pentru minimizarea degradării mediului; ● aplicarea analizelor de risc și a managementului de risc în proiectarea și realizarea exploatării; ● asigurarea fondurilor pentru îmbunătățirea performantelor lucrărilor în curs de desfășurare în sectorul minier; ● eliminarea procedurilor și a reglementarilor care acționează ca obstacole în calea comerțului și liberei inițiative, având ca motivație masurile de protecție a mediului. Măsura 2 : Refacerea mediului afectat de exploatările miniere Aceasta măsura va avea în vedere: ● inventarierea degradărilor de mediu produse de către companiile/societățile miniere cu capital de stat, înainte de acordarea licențelor de exploatare, rezultat direct al activității miniere, cat și a celor cu influența asupra zonelor învecinate, a comunităților, a infrastructurii și a peisajului; ● asigurarea resurselor financiare și stabilirea priorităților în eșalonarea acestora; ● definirea cadrului structural de monitorizare a acțiunilor privind înlăturarea degradărilor de mediu. La minele care se inchid, refacerea mediului va fi cuprinsa în documentația de închidere. Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, prin agențiile de protecție a mediului din județele respective, este răspunzător pentru monitorizarea și aplicarea masurilor de protecție a mediului. 3. 4 Politici privind protecția sociala a personalului afectat de restructurare Data fiind anvergura procesului de reforma fundamentat prin strategie, care va afecta atât personalul operatorilor minieri ale căror mine se inchid, cat și personalul operatorilor care își continua activitatea, este necesar să se stabilească prin strategie o serie de politici de protecție sociala, care urmează ca, de la caz la caz, să fie aplicata pentru fiecare mina care se găsește intruna din situațiile prezentate anterior, cu specificarea faptului ca: ● pentru minele care se reabilitează și se restructurează, aceste măsuri vor face obiectul planului de reforma; ● pentru minele care se inchid, masurile vor face obiectul programului de protecție sociala. Consiliile locale ale așezărilor din zonele miniere cu sprijinul ANDIPRZM vor proceda imediat după aprobarea strategiei la elaborarea unui studiu, având ca tema evaluarea situației socio-economice din fiecare regiune miniera importanța. Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, ANOFM și operatorii minieri vor fi responsabili pentru implementarea masurilor de protecție sociala. Măsura 1: Promovarea dialogului individual și colectiv pentru informarea angajaților cu privire la situația și perspectiva unității În realizarea dialogului individual și colectiv pentru informarea angajaților, la data publicării prezentei, operatorii minieri vor proceda la: ● numirea unei persoane care să răspundă de planificarea, programarea, organizarea consultărilor individuale și colective cu personalul ce urmează a parași locul de muncă; ● consultarea salariaților cu privire la "planul de reforma" propus, incluzând și formele de privatizare considerate ca cele mai adecvate intereselor lor; ● consultarea salariaților privind criteriile de restructurare a personalului, aplicabile în programul de reforma, astfel încât sa nu mai primeze plecarea din proprie voința a salariaților, ci restructurarea după interesul companiei/societății; ● notificarea prin intermediul mass-media și afișarea în locurile publice, în cadrul comunităților, a anunțului privind închiderea minelor, care va cuprinde: ● anunțul public de inchidere a minei; ● planul suprafeței minei, incluzând și clădirile; ● notificarea privind programul de restructurare a personalului.; ● informarea întregului personal angajat cu privire la situația economica și financiară a minei, privind: ● obligațiile pe care le are de plătit; ● creditele de încasat și creditele angajate; ● veniturile programate și realizate; ● cheltuielile programate și realizate; ● cheltuielile cu personalul; ● cheltuielile salariale defalcate pe structura contractului colectiv de muncă; ● raportul între cheltuielile și veniturile din producție; ● piața produselor realizate; ● informarea personalului cu privire la programul de reforma, cu precizări privind perspectiva unității și a modificărilor de personal: ● întâlniri colective la nivel de grupe, formații, sectoare, mine, activități generale, activități de preparare etc. ● panouri informative; ● editarea și distribuirea de pliante de informare publică; ● consultarea și informarea personalului unităților miniere ce urmează a se restructura sau a se închide, privind: ● prevederile legale referitoare la protecția sociala a șomerilor și la reintegrarea lor profesionala; ● plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă; ● sondarea opiniei salariaților și informarea acestora cu privire la masurile active de combatere a șomajului; ● opțiuni privind oportunitatea privatizării unității și a metodelor pe care le considera cele mai adecvate intereselor salariaților; ● șanse de dezvoltare a regiunii, respectiv a localităților în care trăiesc; ● oportunități de lucru pentru dezvoltarea comunitara; ● alternative de folosire a spatiilor devenite disponibile din incintele minere; ● distrugerile de mediu care afectează dezvoltarea altor activități economice și modul de prevenire a acestora; ● cerințele pieței libere a forței de muncă și evoluțiile viitoare ale acesteia în scopul de a obișnui personalul respectiv cu noile situații privind raporturile de muncă. Măsura 2: Formarea profesionala a personalului angajat în industria miniera pentru mărirea șanselor acestuia pe piața muncii Operatorul minier cu capital de stat are obligația să solicite la AJOFM ca, în baza consultărilor individuale și colective, sa organizeze diverse forme de pregătire profesionala, atât pentru personalul ce urmează a fi disponibilizat, cat și pentru cel angajat, cum ar fi: ● organizarea în colaborare cu AJOFM de cursuri de formare profesionala pentru personalul disponibilizat, în cadrul unui program mai larg, care poate să ajungă până la 2 ani, urmărind: ● forme de pregătire profesionala în meserii cu șanse pe piața muncii; ● pregătire pentru profesii liberale; ● pregătire pentru căutarea unui loc de muncă; ● pregătire antreprenoriala; ● acordarea de asistența în pregătirea planurilor de afaceri; ● formarea profesionala a persoanelor disponibilizate, în vârsta de până la 30 de ani în meserii cu spectru extins, atât pe piața muncii din tara, cat și din afara tarii. Măsura 3: Asigurarea protecției sociale a persoanelor disponibilizate din activitatea miniera Pentru personalul ce urmează a părăsi locul de muncă din activitatea miniera, se vor adopta măsuri de protecție sociala, având ca scop asigurarea resurselor de existenta pe o perioadă de timp data, care să îi permită să-și caute alta munca sau un nou loc de muncă și să se adapteze noilor condiții de existenta. Adoptarea unui set de astfel de măsuri este determinat de următoarele: (i) nici un bazin minier nu poate fi oprit în actualele condiții, într-o perioadă de timp mai scurta de 2-3 ani; (îi) în perioada dintre decizia de restructurare a activității într-un bazin minier și oprirea totala se poate retine în activitate un număr mai redus de personal decât personalul angajat; (iii) durata de exploatare a unor mine este mai mica decât perioada de timp necesară unei părți din personalul angajat pentru a atinge vârsta de pensionare. Se vor adopta următoarele măsuri: ● acordarea de <<venit lunar de completare>> pentru o perioadă de 2 ani de la încetarea prestării efective a muncii intr-o companie/societate miniera cu capital de stat supusă restructurării de capacitate și/sau financiară, timp în care persoana disponibilizata va fi sprijinita să-și reia munca intr-o alta companie, respectiv intr-o activitate proprie sau să se pensioneze, dacă sunt îndeplinite condițiile; ● redistribuirea personalului între subunitățile aceleiași companii, în condițiile obținerii acordului persoanei pentru schimbarea locului de muncă, parcurgând următoarele etape: ● redirijarea traseelor de transport a personalului și/sau asigurarea condițiilor de cazare în apropierea noului loc de muncă; ● identificarea locurilor de muncă ce pot fi ocupate de femei; ● preluarea de către personalul propriu a executării unor lucrări de prestații, care sunt efectuate în prezent de către societăți comerciale din afara unităților; ● identificarea locurilor de muncă posibil de ocupat prin redistribuire; ● recalificarea și instruirea persoanelor care urmează sa ocupe noile posturi; ● sprijinirea persoanelor disponibilizate domiciliate în mediul rural pentru asigurarea accesului la: ● inventar agricol; ● teren agricol; ● animale; ● gospodărie sau reconstrucția gospodăriei în localitatea de domiciliu sau alte localități; ● instruire specifică noilor ocupații; ● prime pentru schimbarea locului de muncă; ● plați compensatorii acordate în măsura în care pentru persoana respectiva nu s-a putut aplica o alta măsura de acompaniament social. Punerea în aplicare a acestor măsuri necesita aprobarea reglementarilor specifice pentru adaptarea industriei miniere la condițiile de piața. Măsura 4: Susținerea unui program de lucrări comunitare, având ca scop ocuparea temporara a persoanelor disponibilizate în vederea menținerii acestora intr-o formă de activitate care să le faciliteze accesul pe piața forței de muncă Realizarea programelor de reforma necesita participarea activa și interesata a personalului afectat, precum și a celorlalți factori afectați de proces. Strategia își propune să asigure: ● menținerea intr-o formă de activitate a personalului disponibilizat; ● asigurarea dotărilor edilitare ale localităților miniere, așa cum sunt prevăzute în legea nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naționala - Secțiunea a IV-a - Rețea de localități. Pentru aceasta, se va proceda la: ● identificarea de către ANDIPRZM și ANOFM, împreună cu autoritățile locale, a lucrărilor comunitare care pot asigura locuri de muncă pentru personalul disponibilizat; ● amendarea proiectului de inchidere a minelor și atenuare a impactului social cu o componenta privind finanțarea de lucrări comunitare. Măsura 5: Stimularea angajatorilor pentru angajarea persoanelor disponibilizate din activitatea miniera, în scopul recalificării, reinstruirii și păstrării acestora în activitate, în vederea menținerii abilitaților de a-și găsi singuri un loc de muncă Se va proceda la: ● identificarea de către ANDIPRZM și ANOFM a potențialilor angajatori dispuși sa accepte preluarea de persoane disponibilizate din activitatea miniera; ● consultarea potențialilor angajatori privind condițiile și nivelul primelor care ar trebui acordate acestora pentru angajarea unui număr cat mai mare de persoane disponibilizate; ● consultarea persoanelor ce urmează a fi disponibilizate cu privire la condițiile în care sunt dispuse să se angajeze într-un loc de muncă;; ● organizarea de intalniri între minerii ce urmează a fi disponibilizati și potențialii angajatori; ● sprijinirea angajatorilor pentru asigurarea instruirii personalului respectiv; ● modificarea corespunzătoare a reglementarilor specifice în acest domeniu. Măsura 6: Protecția sociala a persoanelor disponibilizate, cu șanse minime în găsirea unui loc de muncă, ca urmare a vârstei, a lipsei de pregătire și a stării fizice Numărul mare de persoane angajate cu vârsta de peste 40 de ani și lipsa de pregătire a acestora determina ca o parte insemnata a acestora sa nu se mai poată angaja, neprezentand interes pentru angajatori. Așa cum rezultă din analiza personalului, o mare parte dintre aceștia au contractat în anii de muncă în activitatea miniera boli specifice, care îi fac inadaptabili cerințelor formulate de angajatori, în condițiile pieței forței de muncă. De aceea, este necesară asigurarea protecției sociale a persoanelor din această categorie, pentru care se va proceda la: ● identificarea persoanelor din această categorie inca înainte de închiderea minei și/sau în perioada de acordare a <<venitului de completare>>, după aplicarea masurilor prevăzute anterior; ● acordarea unui ajutor reprezentând o parte din salariu pe un interval de timp de 2 ani, dacă în perioada respectiva nu a putut să fie angajat, cu condiția prestării de activitate pentru comunitate; ● crearea cadrului instituțional, care să asigure organizarea, conducerea și coordonarea acestor persoane, în vederea indeplinirii obligațiilor privind prestarea de activități pentru comunitate. Măsura 7: Protecția sociala a familiilor persoanelor disponibilizate, fără șanse de angajare, în vederea prevenirii excluderii acestora și în special a copiilor de la învățământ și educație Se va proceda cu sprijinul SDSCM la: ● identificarea periodica a familiilor/persoanelor disponibilizate aflate în aceasta situație; ● organizarea de colaborări cu instituții specializate în acest domeniu, pentru identificarea programelor de care pot beneficia aceste persoane; ● promovarea unei scheme de dezvoltare sociala, în cadrul căreia se vor asigura proiecte în acest scop. Măsura 8: Crearea de alternative viabile pentru tânăra generație, care să asigure condiții de dezvoltare a personalității celor ce rămân în zona Se va proceda la: ● identificarea programelor pentru tineret prevăzute prin reglementările actuale, în scopul aducerii acestora la cunoștința persoanelor interesate; ● adaptarea programelor de invatamant liceal, cu discipline focalizate pe informare și comunicare; ● sprijinirea copiilor din familii cu posibilități materiale reduse, pentru continuarea studiilor, după absolvirea celor 8 clase; ● asigurarea consultantei pentru accelerarea programelor destinate tineretului; ● cuprinderea în programele cu finanțare internaționala și a tineretului din zonele miniere, în scopul sprijinirii acestuia pentru integrarea intr-o ocupație care să-l motiveze. Autoritatea Naționala pentru Tineret este responsabila pentru implementarea programelor de educație și instruire a tinerilor care să la asigure alte alternative ocupationale decât activitatea miniera. 3.5 Politici privind reconstrucția economica a regiunilor miniere afectate de restructurare Închiderea minelor conduce, pe de o parte, la diminuarea veniturilor populației din regiunea respectiva, cu consecințe asupra economiei locale, iar pe de altă parte, la diminuarea veniturilor bugetelor locale. Odată cu aprobarea prezentei strategii, Comisia Interministeriala și Consiliile locale din zonele Valea Jiului, Moldova Noua, Anina- Oravita, Brad, Zlatna Baia de Aries, Baia Mare, Baia Borsa și Bălan, cu sprijinul Consiliilor județene vor elabora strategiile de dezvoltare socio-economica pentru regiunile miniere identificate ca fiind cele mai afectate de restructurare. Pentru implementarea politicilor privind reconstrucția economica a regiunilor miniere afectate, se prevăd o serie de măsuri și acțiuni, după cum urmează: Ministerul Administrației și Internelor este responsabil pentru asigurarea legăturii cu autoritățile locale. Măsura 1: Transformarea localităților pe aria cărora au fost amplasate active ale obiectivelor miniere ce urmează a fi închise în zone favorabile dezvoltării sectorului privat Se vor adopta următoarele măsuri: ● constituirea consorțiului comunitar - entitate a societății civile (include reprezentanți ai organizațiilor relevante de drept public sau privat din zona - ai primăriilor, prefecturilor, direcțiilor de sănătate, din invatamant, cultura, ai A.J.O.F.M., Agenției de Mediu, Sindicatelor, Patronatelor, ADR, ONG-uri cu preocupări de reconstrucție economica și reabilitare ecologica a zonei, donatori etc.) și elaborarea planului de acțiune local pentru prioritizarea masurilor prevăzute în strategie; ● identificarea localităților pe aria cărora sunt amplasate active ale obiectivelor miniere și care asigura condițiile dezvoltării sectorului privat; ● facilitarea reamenajarii unei părți din construcțiile de suprafața în spatii de lucru, asigurandu-se utilitățile corespunzătoare (energie electrica, apa curenta, canalizare, alimentare cu gaze, acolo unde sunt condiții), în vederea oferirii către investitori; ● asigurarea administrării spatiilor existente și a unor servicii (contabilitate, telefonie, e-mail, posta) pentru afacerile din aceste spatii; ● elaborarea programelor de dezvoltare a afacerilor și a celor pentru dezvoltare locala; ● asigurarea consultantei pentru intreprinzatori în probleme de intocmire a planului de afaceri, prospectării pieței, administrării afacerilor, angajării pesonalului, a documentațiilor pentru credite și a proiectelor pentru accesarea diferitelor fonduri de dezvoltare, cum sunt MAAR, SAPARD etc. ● sprijinirea autorităților locale pentru intocmirea proiectelor pentru accesarea diferitelor fonduri destinate reabilitării și modernizării infrastructurii, cum sunt: proiectul finanțat de Banca Mondiala pentru dezvoltare rurala, programul de coeziune sociala etc; ● amenajarea în incintele minelor oprite în aceste zone (acolo unde condițiile sunt propice) de parcuri industriale pentru atragerea investitorilor prin oferirea facilităților permise de lege în aceste condiții; ● sprijinirea dezvoltării micilor afaceri prin extinderea accesului acestora la fondurile de microcredite destinate cu prioritate regiunilor respective, unde s-au constatat rezultate; ● sprijinirea comunităților locale ca independent sau în parteneriat cu statul și/sau companiile miniere sa infiinteze și sa organizeze societăți comerciale, care să valorifice mai bine resursele locale prin punerea la dispoziție a spatiilor devenite disponibile; ● transferul fără plata spre consiliile locale ( Hotărârea Guvernului nr. 632/1999 ) a tuturor spatiilor, terenurilor, rețelelor de utilități care au aparținut minelor, dar au avut folosințe comune cu acestea; ● promovarea unei imagini pozitive a zonelor respective, prin: ● oferirea de servicii de informații pentru orientarea și consilierea persoanelor privind orice fel de subiecte legate de activitatea din zona și posibilitățile oferite; ● publicitate pentru toate inițiativele din cadrul programului de dezvoltare; ● identificarea și promovarea oportunităților pentru noi intreprinzatori și pentru societățile comerciale existente; ● promovarea regiunii în tara. Măsura 2: Reutilizarea spatiilor, activelor și a suprafețelor de teren devenite disponibile prin închiderea minelor, în scopul dezvoltării de activități economice alternative în regiune Se vor adopta următoarele măsuri: ● inventarierea spatiilor, activelor și a suprafețelor de teren devenite disponibile prin închiderea minelor și comunicarea acestora către camerele de comerț, publicarea pe site-ul ANDIPRZM și pe site-ul MEC, precum și comunicarea prin mijloace de informare publică la nivel local și central; ● punerea la dispoziția tuturor persoanelor fizice și juridice interesate a acestor spatii, în condițiile stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 632/1999 ; ● înființarea și organizarea de parteneriate investitori privati-autorități locale, în scopul dezvoltării de activități economice, punandu-se la dispoziție spatiile devenite disponibile în incintele minelor; ● îndepărtarea deșeurilor din zona activelor și de pe suprafețele de teren ce urmează a fi puse la dispoziția persoanelor fizice și juridice interesate sa desfășoare activități economice și refacerea cailor de acces către acestea, în cadrul lucrărilor de închidere a minelor și refacere a mediului; ● punerea la dispoziție a utilităților de alimentare cu energie electrica, apa și canalizare, odată cu aceste active; ● promovarea de proiecte pentru dezvoltarea de activități economice comunitare, având ca obiectiv oferirea de locuri de muncă și/sau prestare de activități celor mai dezavantajate grupuri, prin punerea la dispoziție de spatii și terenuri în incintele minelor devenite disponibile. Măsura 3: Asigurarea unui consens local și comunitar, care să transforme procesul de închidere a minei din localitate și refacere a mediului intr-o acțiune de reutilizare a activelor și terenurilor, astfel încât sa atragă investiții prin implicare și sprijin comunitar Se vor adopta următoarele măsuri: ● promovarea unui proces de restructurare transparent în condițiile informării comunităților și a atragerii acestora în proces ca factori afectați/interesați, capabili să contribuie la reconstrucția economica a zonei, pentru care: ● operatorul minier va acționa din proprie inițiativă, suportând costurile aferente și asumandu-și obligația de a: o asista primăriile din localitățile afectate de intreruperea activității miniere la înființarea și organizarea <<consiliilor comunitare>> și asigurarea secretariatului acestora; o iniția și organiza procesul de consultare și informare a comunităților prin responsabilitatea <<directorului de legătura cu comunitatea>> (conform Ordinului Ministrului Industriei și Resurselor nr. 273/2001 ), anterior deciziei de inchidere a minei, prin: () consultarea colectiva a comunităților, constând în: (i) inițierea și organizarea de intalniri cu membri comunității pe teme de interes comun generate de încetarea activității, respectiv, inchidere a minei; (îi) participarea activa la acțiunile desfășurate în cadrul consortiilor comunitare; (iii) realizarea de sondaje și publicarea rezultatelor acestora cu privire la piața muncii, aptitudinile și meseriile ce pot fi insusite de către personalul disponibilizat, la posibilitățile de cerere de noi locuri de muncă etc; (iv) implicarea entităților interesate în pregătirea proceselor specifice de inchidere a minelor (programe sociale și de refacere a mediului); () consultarea individuala a membrilor comunităților prin: (i) informarea publicului cu privire la procesul de restructurare prin broșuri, pliante, panouri informative amplasate în instituții și locuri publice, intalniri cu indivizi, grupuri și mass-media; (îi) organizarea de zile ale <<ușilor deschise>> pentru a face publice progresele înregistrate în procesul de restructurare; ● pentru a fi reprezentativ, <<consorțiul comunitar>> trebuie să includă în mod obligatoriu participarea reprezentanților entităților, așa cum sunt primăriile, prefectura, direcțiile de sănătate publică, politia, biserica, inspectoratele de învățământ, inspectoratele de cultura, agențiile județene de ocupare și formare profesionala, autoritățile teritoriale de mediu, sindicatele, patronatele, băncile, agențiile de dezvoltare regionala, ANDIPRZM, MEC, ONG-uri cu preocupări de reconstrucție economica și reabilitare ecologica a regiunii, donatori, precum și alte entități considerate relevante de către primari și consilieri locali; ● sarcina prioritara a consorțiului comunitar consta în elaborarea <<Planului de acțiune local>>, care va ingloba propunerile și acțiunile convenite de comunitate, ca având rolul de a contribui la dezvoltarea social-economica a acesteia. Măsura 4: Îmbunătățirea condițiilor de trai prin refacerea fondului locativ și a utilităților Se vor adopta următoarele acțiuni: ● inițiative îndreptate în mod special spre disponibilizati și familiile acestora, precum și spre celelalte categorii sociale defavorizate; ● un fond de dezvoltare (Schema de Dezvoltare Sociala a Comunităților Miniere) a comunității locale, pentru a-i oferi resurse cu ajutorul cărora sa întreprindă acțiunile specificate și definite local în domeniul gospodăriei locative; ● inițiative specifice pentru îmbunătățirea fondului de locuințe, utilizând oamenii care locuiesc în ele pentru a întreprinde reabilitarea și modernizarea acestora; ● implicarea ministerelor și a altor instituții descentralizate în îmbunătățirea condițiilor de asistare sociala publică. Întregul pachet de sprijin va fi pus în practica pe toata perioada de aplicare a strategiei dar se va aplica în principal acelora pentru care nu exista oportunități de restabilire a gospodăriilor și veniturilor în alte zone. Resursele și consultanță necesare vor fi accesibile în toate localitățile principale. Consultanță pentru realizarea acțiunii va avea baza în comunitățile locale respective, acțiunile intreprinse fiind cat mai apropiate posibil de comunitatea locala. Măsura 5: Îmbunătățirea mediului și a infrastructurii prin programe de lucrări publice Se vor întreprinde următoarele acțiuni: ● identificarea, dimensionarea și demararea programelor de ecologizare pentru toate elementele poluante; ● identificarea necesitaților de infrastructura privind drumurile, alimentarea cu apa, canalizare, energie electrica, gaze și telecomunicații; ● stabilirea nivelului de finanțare pe care Guvernul îl va asigura în perioada de implementare a strategiei și apelarea la potențiali donatori pentru acoperirea diferentelor de finanțare. Măsura 6: Exploatarea resurselor locale din sectoarele agricol, forestier, piscicol și turistic Se vor întreprinde următoarele acțiuni: ● servicii de consultanță - instruire pentru fermieri focalizate pe tehnologii noi în domeniul creșterii animalelor și bioproduselor (produse naturale și ecologice); ● sprijinirea constituirii de asociații pentru creșterea animalelor și piscicultura; ● sprijin pentru intreprinzatori în prelucrarea lemnului și fructelor de pădure; ● crearea unui centru de cercetare-asistența în domeniul agriculturii tipice zonelor montane. Măsura 7: Asigurarea mediului economic și a infrastructurii care să faciliteze finanțarea proceselor și acțiunilor de dezvoltare de noi afaceri și reconstrucție a infrastructurii Se vor întreprinde următoarele acțiuni: ● investiții în incubatoare de afaceri (un spațiu modular prevăzut cu servicii suport integrate); ● o campanie susținută pentru promovarea regiunii și atragerea de noi afaceri și investiții; ● sprijin indreptat spre un sector de activitate economic nou, cu accent asupra turismului și dezvoltarea sectoarelor existente, cum sunt construcțiile și agricultura. Măsura 8: Promovarea unei imagini pozitive a regiunii respective pentru atragerea de investiții și investitori Se vor întreprinde următoarele acțiuni: ● servicii de sprijin cu o localizare precisa pentru oferirea de informații, orientarea și consilierea persoanelor privind orice fel de subiecte, de la îmbunătățirea locuințelor, la dezvoltarea calificărilor profesionale; ● sprijin pentru afaceri, specific locului respectiv și livrat la locul respectiv și servicii de consiliere; ● publicitate pentru toate inițiativele din cadrul strategiei și informarea rezidenților asupra oportunităților care le stau la dispoziție; ● identificarea și promovarea oportunităților pentru noii intreprinzatori și societățile comerciale existente; ● promovarea regiunilor respective în tara și pe plan internațional. Măsura 9: Relansarea activității unităților miniere viabile și deblocarea activității economice a regiunii respective Se vor întreprinde următoarele acțiuni: ● inițiative strategice care trebuie aplicate în mod continuu: ● identificarea de noi măsuri de reducere a costurilor; ● măsuri de obținere a unui preț cat mai apropiat de prețul de cotatie de la bursa metalelor; ● stabilirea unui mecanism de control intern și extern al performantelor financiare și tehnice ale minelor și ale companiei, în general; ● anularea datoriilor de lunga durata către bugetul de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale. ● inițiative strategice pentru primul an de implementare; ● închiderea minelor celor mai neperformante, care consuma resurse ce ar putea îmbunătăți performanta celorlalte mine; ● efectuarea unui audit tehnic și economic pentru identificarea necesarului de investiții pentru modernizarea, reabilitarea și retehnologizarea minelor rămase în exploatare, în scopul atragerii investitorilor privați sau a privatizării în parteneriat capital de stat-capital privat; ● dublarea în următorii 3 ani a productivității muncii la minele rămase în exploatare, în vederea creșteri interesului pentru privatizarea acestora; Masurile și acțiunile pentru implementarea strategiei au fost structurate pe următoarele etape: ● acțiuni imediate pentru anul 2004; ● acțiuni pe termen mediu pentru perioada 2004 - 2006; ● acțiuni pe termen lung în perspectiva anului 2010, pentru dezvoltare durabila. 3.6 Măsuri și acțiuni imediate Pornind de la obiectivele strategice și luând în considerare ritmul relativ lent de reforma al industriei miniere determinat de intarzierea înregistrata în realizarea în regiunile miniere a unui mediu de afaceri, care să stimuleze investițiile private, acțiunile imediate se vor concentra asupra mobilizării susținute a resurselor financiare puse la dispoziție de bugetul de stat, bugetele locale, fondurile speciale și de la instituțiile financiare specializate. Principalele acțiuni propuse pentru anul 2004 sunt prezentate în programul de implementare a Strategiei industriei miniere în perioada 2004-2010 din anexa nr. 1.*) 3.7 Măsuri și acțiuni pe termen mediu 2005-2006 În principal, acestea vizează continuarea procesului de restructurare a capacităților de producție și financiară, astfel încât să permită desfășurarea activității companiilor/societăților miniere în condițiile economiei de piața funcționale, în limita resurselor destinate sectorului, așa cum sunt prevăzute în buget și să asigure protecția sociala a persoanelor ce urmează să fie disponibilizate din activitatea miniera. Masurile și acțiunile pe termen mediu 2005-2006 sunt prezentate în anexa nr. 2.*) 3.8 Acțiuni în perspectiva anului 2010 Regiunile afectate de restructurarea sectorului vor rămâne, o perioadă de timp, dependente într-un grad ridicat de activitatea miniera, atât prin nivelul de ocupare a forței de muncă direct și indirect, cat și prin resursele care urmează să fie atrase de aceasta activitate. De aceea, strategia vizează cu prioritate continuarea procesului de restructurare a activității miniere pentru reducerea efortului bugetar și atragerea de capital privat, în scopul preluării unei părți cat mai mari din forța de muncă disponibilizata din activitatea miniera. Acțiunile prioritare prevăzute în acest scop sunt: ● restructurarea și transformarea mineritului din zonele respective într-un sector economic modern și viabil; ● ecologizarea zonelor afectate de activitatea miniera, în corelare cu programul de sistematizare a teritoriului, în vederea identificării și valorificării, în interesul dezvoltării economice a zonei, de noi oportunități; ● realizarea culoarelor rutiere europene care traversează zonele respective; ● dezvoltarea turismului ca alternativa la activitatea miniera tradiționala, acolo unde condițiile sunt favorabile unui astfel de tip de dezvoltare; ● formarea profesionala a tineretului, în concordanta cu cerințele pieței forței de muncă determinata de nevoile de calificare ale afacerilor ce se vor dezvolta în zona; ● promovarea dezvoltării tehnologice, a transferului de tehnologii, ca alternativa la activitatea miniera; -------------

Notă ...

*) Anexele nr. 1 și 2 la Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 se comunică instituțiilor interesate de către Ministerul Economiei și Comerțului. ● combaterea șomajului cronic prin acțiuni de ocupare în activități comunitare a acelei părți a populației exclusa de la angajare de către noii investitori din motive de vârsta, sex, abilitați profesionale, nivel de instruire etc. ● ocuparea prin transferul și punerea la dispoziția familiilor cu venituri mici sau fără venit a unor terenuri în localitățile din județul Hunedoara și județele limitrofe; ● acordarea de asistența sociala pentru prevenirea marginalizarii sociale. 4. Concluzii 4.1 Efecte scontate Urmare a implementării strategiei, se scontează, în principal, următoarele efecte: ● punerea industriei miniere pe baze comerciale; ● eliminarea subvențiilor și transferurilor sociale pentru sectorul de extracție a minereurilor și al lignitului, începând cu anul 2007, în condițiile realizării unor producții de substanțe minerale utile rezultate ca urmare a aplicării politicilor definite în Strategie, așa cum sunt prezentate în anexele nr. 4 și 5*); ● controlul subvenționării activității de exploatare a huilei, în condițiile directivei 1407/2002 a Comisiei Europene; ● concentrarea alocațiilor de capital de la bugetul de stat la unitățile cu cele mai bune performante în sectorul de minereuri pentru modernizarea și retehnologizarea acestora în vederea creșterii atractivității pentru privatizare; ● privatizarea carierelor de lignit în forma organizatorica de societăți comerciale sau în companii integrate cu termocentralele; ● oprirea activității și închiderea minelor neprofitabile, în conformitate cu programele elaborate de fiecare companie/societate miniera; ● asigurarea protecției sociale pentru circa 48.000 de persoane, reprezentând salariații disponibilizati în perioada 2002-2003, precum și pe cei care urmează a se disponibiliza în perioada 2004-2010: ● 15.000 vor primi <<venituri de completare>>; ● 9.000 se vor pensiona; ● 21.000 se vor angaja în locuri de muncă nou create; ● 15.000 vor rămâne șomeri cronici și vor primi salarii compensatorii, neputand face fața pe piața forței de muncă; ● 3.000 își vor dezvolta afaceri proprii; ● promovarea unui proces de inchidere a minelor transparent, în condiții de informare a comunităților locale și atragerii acestora în proces; ● crearea pe termen mediu a circa 31.500 locuri de muncă, din care 17.000 pe termen limitat (2-3 ani), reprezentând ocupații specifice executării de lucrări de infrastructura; ● dezvoltarea unui mediu de afaceri atractiv pentru investitorii locali și străini; ● dezvoltarea unui sector privat în zonele miniere, capabil sa absoarbă personalul ce va părăsi activitatea miniera în perspectiva următorilor 5 ani; ● realizarea unui mediu atractiv extinderii activităților turistice, acolo unde zona se pretează; ● adaptarea sistemului educațional la noile cerințe ale agenților economici și activităților ce se dezvolta în regiune; ● asigurarea unei asistente sociale active adresate grupurilor celor mai defavorizate reprezentate de copii lipsiți de mijloace de subzistenta, bătrâni cu venituri reduse, persoane cu vârste și profesii neatractive pentru noile activități ce se dezvolta, precum și persoane cu handicap. ------------

Notă ...

*) Anexele nr. 4 și 5 la Strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010 se comunică instituțiilor interesate de către Ministerul Economiei și Comerțului. 4.2 Resursele financiare pentru realizarea obiectivelor strategiei Realizarea obiectivelor strategiei necesita asigurarea resurselor financiare corespunzătoare acțiunilor propuse. Resursele financiare necesare pentru implementarea strategiei pe categorii de destinații au fost calculate pe baza studiilor elaborate cu sprijinul BIRD. În funcție de etapele parcurse în implementare, a masurilor și acțiunilor prevăzute în strategie, se produce o schimbare a raportului în asigurarea cu resurse între sectorul bugetar și sectorul privat, în sensul creșterii ponderii acestuia din urma. Data fiind prioritatea imediata de a soluționa problema stringenta a creării de locuri de muncă, în condițiile intirzierii înregistrate în crearea mediului de afaceri favorabil dezvoltării economiei alternative, este necesar pentru inceput un aport substanțial de fonduri din partea bugetului de stat și a finanțărilor angajate în numele statului. Estimarea resurselor financiare pentru perioada 2004-2010, necesare implementării strategiei, însumează 2.212 milioane dolari SUA, din care pentru perioada 2004-2006 sunt necesare 1.200 milioane dolari SUA. Cheltuielile anuale pentru fiecare din masurile de atenuare a impactului social produs de restructurare și de reconstrucție regionala, precum și alocarea acestora comunităților celor mai afectate, în baza planurilor elaborate anual, revin în responsabilitatea Comisiei Interministeriale și a instituțiilor ce fac parte din aceasta. În anexa nr. 3 se prezintă destinația acestora, precum și sursele din care vor fi asigurate. Asigurarea resurselor financiare pentru implementarea strategiei la un nivel cit mai apropiat de necesar pentru perioada 2004-2006 este sarcina principala a instituțiilor publice implicate reprezentate în Comisia Interministeriala. Guvernul va face demersuri pe lingă instituțiile financiare internaționale, Uniunea Europeana și Banca Mondiala, pentru atragerea de fonduri în vederea finanțării <<Proiectului de adaptare a industriei miniere la condițiile economiei de piața>>, data fiind anvergura acestuia, implicațiile pe care le produce economiei romanești și imaginea pe care o generează în procesul de integrare în Uniunea Europeana. 4.3 Cadrul instituțional Pentru implementarea strategiei se va asigura o coordonare instituționala unitara, care să implice interacțiunea instituțiilor publice, răspunzătoare fiecare numai pentru partea care îi revine, în vederea realizării ansamblului și pentru o mai buna coordonare cu organizațiile sindicale. Cadrul instituțional pentru implementarea strategiei va fi asigurat, după cum urmează: ● responsabilitatea generală pentru pregătirea și monitorizarea programului de implementare a strategiei revine Ministerului Economiei și Comerțului, care prin Comisia Interministeriala va lucra cu ministerele și agențiile specializate implicate. ● Comisia interministeriala constituita din reprezentanții principalelor ministere (Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Ministerul Sănătății, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, Ministerul Educației și Cercetării, Autoritatea Naționala pentru Turism, Agenția Naționala pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere, Agenția Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă, Agenția Regionala de Dezvoltare, Agenția Naționala pentru întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație și prefecturi); ● Direcția Generală Resurse Minerale prin Unitatea de management, responsabila cu implementarea strategiei; ● grupul de experți angajați pe o perioadă limitata pentru a îndeplini sarcini specifice; ● secretariatul Comisiei interministeriale asigurat de Ministerul Economiei și Comerțului; ● Colectivele zonale ale ANDIPRZM în colaborare cu Consiliile locale (comunități locale) ale așezărilor din zonele miniere asistate. 4.4 Instrumente pentru realizarea strategiei Realizarea strategiei necesita adoptarea unor instrumente ferme care să asigure echilibrul și echidistanta între diverse cercuri de interese ce pot apare în zone de mari transformări economice. Pentru implementarea strategiei este necesară promovarea următoarelor instrumente: ● instituirea unui sistem de stabilire a preturilor pentru produsele miniere subvenționate; ● instituirea unui sistem de prețuri pentru serviciile de utilități publice (apa, canal, gaze etc.) destinate populației din zona; ● aprobarea procedurilor pentru privatizarea operatorului minier în forma de parteneriat capital de stat - capital privat și prin participarea salariaților; ● desprinderea de activități de prestări servicii din companiile miniere și organizarea acestora ca societăți comerciale având ca acționari compania; ● privatizarea societăților comerciale desprinse din companiile miniere prin atragerea de resurse pentru dezvoltarea, diversificarea și modernizarea acestora; ● crearea în zona a unui: o sistem de creditare a micilor intreprinzatori; o sistem de sprijinire prin granturi a înființării de noi afaceri în cadrul SDSCM; o sistem de informare a publicului și consultanță pentru afaceri; o sistem de finanțare de lucrări publice pentru comunitate, care să creeze locuri de muncă temporare și servicii care să asigure sustenabilitatea comunității ulterior inchiderii minelor. * * * Problemele generate de susținerea industriei miniere, în condițiile solicitării unor insemnate resurse bugetare, creează dificultăți Guvernului în relațiile cu instituțiile financiare internaționale și în procesul de integrare în U.E.. De aceea Ministerului Economiei și Comerțului îi revine responsabilitatea implementării reformei în sectorul minier în scopul atingerii rentabilității financiare a unităților de exploatare. Problemele sociale din regiunile afectate de restructurare sunt consecința specificității activităților economice care au fost desfășurate de-a lungul timpului în zona, caracterului eterogen al populației, resurselor limitate care să asigure alte dezvoltări economice decât cele existente și adaptării lente la schimbare. Este evident ca nici un bazin minier nu poate fi oprit în condițiile actuale într-o perioadă scurta de timp, de aceea a apărut necesitatea unei strategii pe termen mediu și lung, care să trateze industria miniera în corelație cu factori de natura sociala și de mediu, puternic afectați de către aceasta. Strategia este rezultatul consultării și participării tuturor factorilor interesați din zona și din afara acesteia, așa cum sunt grupurile cele mai defavorizate, comunitățile locale, companii naționale, autorități regionale, ONG-uri precum și instituții guvernamentale, ca și a expertizei unor grupuri de specialiști atrași cu sprijinul Băncii Mondiale și al Ministerului Economiei și Comerțului. Strategia asigura prin acțiunile propuse accelerarea dezvoltării sectorului privat, singurul care este capabil să asigure pe termen mediu și lung dezvoltarea unei industrii miniere performante și eficiente și absorbția persoanelor fără loc de muncă, a tinerilor absolvenți precum și a persoanelor ce urmează a părăsi sectorul minier. Strategia asigura condițiile ca, în realizarea obiectivelor pe termen mediu și lung, sa finanțeze din resurse bugetare măsuri și acțiuni de modernizare și reabilitare a celor mai performante mine în vederea oferirii acestora spre privatizare, precum și lucrări de infrastructura în scopul îndeplinirii obiectivului strategic de prima urgenta - crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea unui mediu favorabil sectorului privat. Dezvoltarea în timp a unui mediu atractiv de afaceri și a unei infrastructuri adecvate va conduce la schimbarea raportului între fondurile de investiții din surse bugetare și din cele private în favoarea acestora din urma. Restructurarea capacităților de producție și restructurarea financiară a companiilor/societăților miniere constituie unul din obiectivele specifice asumate de către Guvern în abordarea economiei în această perioadă. Strategia are în vedere, pe termen mediu, ca pentru continuarea reformei industriei miniere în condițiile diminuării efortului bugetar al statului, urgentarea elaborării unui nou proiect finanțat de Banca Mondiala sau extinderea celui existent, care să asigure viabilitatea și modernizarea minelor din perimetrele rentabile, închiderea minelor neeconomice și asigurarea masurilor de protecție sociala care să permită transferul personalului din activitatea miniera spre alte activități, proiect pentru finanțarea căruia se va solicita sprijinul organismelor finanțatoare internaționale. Ministerul Economiei și Comerțului și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu sprijinul experților Băncii Mondiale vor analiza cu ocazia pregătirii noului proiect pentru sectorul minier, rolul, locul și modul de organizare al ANDIPRZM în concordanta cu obiectivele, masurile și acțiunile programului de implementare a Strategiei industriei miniere și vor face propunerile corespunzătoare în acest sens. Strategia are în centrul atenției locuitorii regiunilor miniere, pe care îi implica direct în implementarea acțiunilor și masurilor prevăzute, alături de autoritățile locale și centrale care trebuie să asigure cadrul organizatoric și de reglementari precum și instrumentele necesare indeplinirii obiectivelor. --------------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.