Convenția din 15 decembrie 1992
privind concilierea și arbitrajul în cadrul Conferintei pentru Securitate și Cooperare în Europa
prezumat în vigoare
-----------
constiente de obligația lor, potrivit art. 2 paragraful 3 și art. 33 ale Cartei Națiunilor Unite, de a soluționa diferendele dintre ele în mod pașnic,
subliniind ca ele nu intenționează în nici un fel sa aducă atingere competentei altor instituții sau mecanisme existente, inclusiv Curtea Internationala de Justiție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de Justiție a Comunităților Europene și Curtea Permanenta de Arbitraj,
reafirmind angajamentul lor solemn de a-și soluționa diferendele prin mijloace pașnice și hotărârea lor de a institui mecanisme pentru soluționarea diferendelor dintre statele participante,
reamintind ca aplicarea integrală a tuturor principiilor și angajamentelor C.S.C.E. constituie, prin ea însăși, un element esențial în prevenirea diferendelor dintre statele participante la C.S.C.E.,
preocupate sa întărească și sa îndeplinească angajamentele cuprinse, în special, în Raportul Reuniunii de experți privind soluționarea pașnică a diferendelor, adoptat la La Valletta, și aprobat de către Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe ai C.S.C.E. la întîlnirea sa de la Berlin din 19-20 iunie 1991,
au convenit după cum urmează:
*) Traducere.
Statele-părți la aceasta convenție, fiind state participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa,
Capitolul 1 Dispoziții generale
Articolul 1
Înființarea Curții
Se înființează Curtea de Conciliere și Arbitraj pentru a soluționa, prin conciliere și, când va fi cazul, prin arbitraj, diferendele care îi vor fi supuse în conformitate cu prevederile acestei convenții.
Articolul 2
Comisii de conciliere și tribunale arbitrale
1. Concilierea va fi facuta de Comisia de conciliere constituită pentru fiecare diferend. Comisia va fi compusa din conciliatori desemnați de pe o lista întocmită potrivit prevederilor art. 3.
2. Arbitrajul va fi făcut de către Tribunalul arbitral constituit pentru fiecare diferend. Tribunalul arbitral va fi compus din arbitri desemnați de pe o lista întocmită potrivit prevederilor art. 4.
3. Conciliatorii și arbitrii, împreună, vor constitui Curtea de conciliere și arbitraj în cadrul C.S.C.E., denumita în continuare Curtea.
Articolul 3
Desemnarea conciliatorilor
1. Fiecare stat parte la aceasta convenție va desemna, în termen de doua luni de la intrarea ei în vigoare, doi conciliatori, dintre care cel puțin unul este cetățean al statului care l-a desemnat. Celălalt conciliator poate fi cetățean al unui stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la aceasta convenție, după intrarea ei în vigoare, își va desemna conciliatorii în termen de doua luni după intrarea în vigoare a convenției în privinta sa.
2. Conciliatorii trebuie să fie persoane care dețin sau au deținut funcții înalte pe plan internațional sau național și care poseda competente recunoscute în domeniul dreptului internațional, al relațiilor internaționale sau al soluționării diferendelor.
3. Conciliatorii vor fi desemnați pentru o perioadă de 6 ani, care poate fi reînnoită. Statul care i-a desemnat nu poate dispune încheierea funcțiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acționa, constatată de Biroul Curții, statul în cauza va desemna un nou conciliator, pentru perioada de timp rămasă din mandatul predecesorului.
4. La expirarea mandatului lor, conciliatorii vor continua să se ocupe de cazurile cu care au fost sesizati.
5. Numele conciliatorilor vor fi notificate grefierului, care le va înscrie într-o lista ce va fi comunicată Secretariatului C.S.C.E. pentru a fi transmisă statelor participante la C.S.C.E.
Articolul 4
Desemnarea arbitrilor
1. Fiecare stat parte la aceasta convenție va desemna, în termen de doua luni de la intrarea ei în vigoare, un arbitru și un supleant, care pot fi cetățeni ai acestui stat sau ai oricărui alt stat participant la C.S.C.E. Statul care devine parte la aceasta convenție, după intrarea ei în vigoare, va desemna un arbitru și un supleant în termen de doua luni de la intrarea în vigoare a convenției în privinta sa.
2. Arbitrii și supleanții lor trebuie să întrunească condițiile cerute de țările lor pentru exercitarea celor mai înalte funcții judiciare sau să fie jurisconsulti, având o competența recunoscută în domeniul dreptului internațional.
3. Arbitrii și supleanții lor sunt desemnați pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Statul-parte care i-a desemnat nu poate dispune încetarea funcțiilor lor în cursul mandatului. În caz de deces, demisie sau imposibilitate de a acționa, constatată de Biroul Curții, arbitrul va fi înlocuit de supleantul sau.
4. Dacă un arbitru și supleantul sau decedează, demisioneaza sau sunt, ambii, în imposibilitate de a acționa, faptul fiind constatat de Birou, se va proceda la noi desemnari potrivit paragrafului 1. Noul arbitru și supleantul sau vor încheia mandatul predecesorilor.
5. Regulamentul Curții poate prevedea reînnoirea parțială a arbitrilor și a supleanților lor.
6. La expirarea mandatului lor, arbitrii vor continua să se ocupe de cazurile cu care au fost sesizati.
7. Numele arbitrilor vor fi notificate grefierului, care la va înscrie pe o lista ce va fi comunicată Secretariatului C.S.C.E., pentru a fi transmisă statelor participante la C.S.C.E.
Articolul 5
Independenta membrilor Curții și a grefierului
Conciliatorii, arbitrii și grefierul își vor exercita funcțiile în deplina independenta. Înainte de a-și prelua funcțiile, ei vor face o declarație prin care se vor angaja să-și exercite funcțiile în mod impartial și potrivit conștiinței lor.
Articolul 6
Privilegii și imunități
Conciliatorii, arbitrii, grefierul și agenții și consilierii părților în litigiu se vor bucura, pe timpul cît își îndeplinesc funcțiile pe teritoriul statelor părți la aceasta convenție, de privilegiile și de imunitățile acordate persoanelor care îndeplinesc funcții similare în cadrul Curții Internaționale de Justiție.
Articolul 7
Biroul Curții
1. Biroul Curții va fi format din președinte, un vicepreședinte și trei membri.
2. Președintele Curții va fi ales de către membrii Curții, reuniti în colegiu. Președintele prezidează Biroul.
3. Conciliatorii și arbitrii vor alege, în cadrul colegiilor lor respective, doi membri ai Biroului și pe supleanții acestora.
4. Biroul își va alege vicepreședintele dintre membrii săi. Vicepreședintele va fi ales dintre conciliatori, dacă președintele este un arbitru, și dintre arbitri, dacă președintele este un conciliator.
5. Regulamentul Curții va stabili modalitățile pentru alegerea președintelui, a celorlalți membrii ai Biroului și a supleanților acestora.
Articolul 8
Procedura de luare a deciziilor
1. Deciziile Curții vor fi luate cu votul majorității membrilor care participa la vot. Membrii care se abtin nu sunt considerați ca participanți la vot.
2. Deciziile Biroului vor fi luate cu votul majorității membrilor săi.
3. Deciziile comisiilor de conciliere și cele ale tribunalelor arbitrale vor fi luate cu votul majorității membrilor lor, care nu au dreptul de a se abține de la vot.
4. În caz de vot egal, votul președintelui va prevala.
Articolul 9
Grefierul
Curtea își va numi grefierul și va putea sa prevadă numirea altor funcționari necesari. Statutul personalului grefei va fi elaborat de Birou și va fi adoptat de către statele-părți la prezenta convenție.
Articolul 10
Sediul
1. Sediul Curții este stabilit la Geneva.
2. La cererea părților în litigiu și cu acordul Biroului Curții, o comisie de conciliere sau un tribunal arbitral se pot întruni în afară sediului Curții.
Articolul 11
Regulamentul Curții
1. Curtea va adopta propriul sau regulament, care va fi supus aprobării statelor-părți la prezenta convenție.
2. Regulamentul Curții va stabili, în special, regulile de procedura care trebuie aplicate de către comisiile de conciliere și de tribunalele arbitrare, constituite în conformitate cu prezenta convenție. El va preciza de la care dintre aceste reguli nu se va putea deroga, prin acordul părților în litigiu.
Articolul 12
Limbile de lucru
Regulamentul Curții va stabili regulile aplicabile în privinta limbilor de lucru.
Articolul 13
Protocol financiar
Cu excepția prevederilor art. 17, toate cheltuielile Curții vor fi suportate de statele-părți la prezenta convenție.
Dispozițiile privind calcularea cheltuielilor, întocmirea și aprobarea bugetului anual al Curții, repartizarea cheltuielilor între statele-părți la aceasta convenție, verificarea conturilor Curții și problemele conexe vor fi cuprinse într-un protocol financiar, care va fi adoptat de către Comitetul Inaltilor Funcționari. Un stat este legat de protocol în momentul când devine parte la convenție.
Articolul 14
Raport periodic
Biroul va prezenta, anual, Consiliului C.S.C.E., prin Comitetul Inaltilor Funcționari, un raport asupra activităților desfășurate în baza prezentei convenții.
Articolul 15
Notificarea cererilor de conciliere sau de arbitraj
Grefierul Curții va informa Secretariatul C.S.C.E. despre toate cererile de conciliere sau de arbitraj, pentru a fi comunicate imediat statelor participante la C.S.C.E.
Articolul 16
Comportarea părților; măsurile provizorii
1. În timpul procedurii, părțile în litigiu se vor abține de la orice acțiune care ar putea agrava situația sau care ar putea ingreuna ori împiedica soluționarea diferendului.
2. Comisia de conciliere poate atrage atenția părților în litigiu cu care a fost sesizată asupra măsurilor pe care le-ar putea lua pentru a preveni agravarea diferendului și pentru ca soluționarea acestuia sa nu devină mai dificila.
3. Tribunalul arbitral, constituit pentru a soluționa un diferend, poate indica măsurile provizorii care ar trebui să fie luate de către părțile în litigiu, în conformitate cu prevederile paragrafului 4 al art. 26.
Articolul 17
Cheltuielile de procedura
Părțile în litigiu și orice parte intervenienta își vor suporta, fiecare, propriile cheltuieli de procedura.
Capitolul 2 Competența
Articolul 18
Competența comisiei și a tribunalului
1. Orice stat parte la prezenta convenție poate supune unei comisii de conciliere orice diferend cu un alt stat-parte, care nu a putut fi soluționat, într-o perioadă de timp rezonabila, prin negocieri.
2. Un diferend poate fi supus unui tribunal arbitral în condițiile prevăzute la art. 26.
Articolul 19
Menținerea mijloacelor existente de soluționare
1. Comisia de conciliere sau tribunalul arbitral constituite pentru soluționarea unui diferend va inceta examinarea acestuia:
a) dacă, înainte de sesizarea comisiei sau a tribunalului, acest diferend a fost supus unei curți sau unui tribunal a cărui competența părțile în litigiu sunt obligate sa o accepte sau, dacă o asemenea instanța a pronunțat deja o hotărâre asupra fondului acestui diferend;
b) dacă părțile în litigiu au acceptat, dinainte, competența exclusiva a unui organ jurisdicțional, altul decît tribunalul prevăzut de prezenta convenție, și dacă acest organ este competent sa decidă, cu forta obligatorie, asupra diferendului ce i-a fost supus, sau dacă părțile în litigiu au convenit sa caute soluționarea acestuia exclusiv prin alte mijloace.
2. Comisia de conciliere, constituită pentru soluționarea unui diferend, încetează examinarea acestuia chiar și după ce a fost sesizată, dacă una sau toate părțile în litigiu supun diferendul unei curți sau unui tribunal a cărui competența părțile respective sunt obligate sa o accepte.
3. Comisia de conciliere va suspenda examinarea diferendului dacă, mai înainte, acesta a fost supus altui organ care are competența sa formuleze propuneri cu privire la acest diferend. Dacă prin acest demers anterior nu se ajunge la soluționarea diferendului, comisia își va relua lucrările, la cererea părților în litigiu sau a uneia dintre ele, sub rezerva prevederilor paragrafului 1 al art. 26.
4. Un stat poate, în momentul semnării sau ratificării convenției, sau al aderării la aceasta, să facă o rezervă pentru a asigura compatibilitatea mecanismului de soluționare a diferendelor, instituit de aceasta convenție, cu alte mijloace de soluționare a diferendelor care rezultă din angajamentele internaționale aplicabile acestui stat.
5. Dacă, în orice moment, părțile reușesc să soluționeze diferendul, comisia sau tribunalul scoate cauza de pe rol, după ce a primit o confirmare scrisă de la toate părțile ca ele au soluționat diferendul.
6. Orice dezacord între părțile în litigiu cu privire la competența comisiei sau a tribunalului este soluționat de comisie sau de tribunal.
Capitolul 3 Concilierea
Articolul 20
Cererea pentru constituirea unei comisii de conciliere
1. Orice stat-parte la prezenta convenție poate adresa grefierului o cerere pentru a solicita constituirea unei comisii de conciliere pentru soluționarea unui diferend între el și unul sau mai multe state-părți. Doua sau mai multe state-părți pot, de asemenea, sa adreseze grefierului o cerere comuna.
2. Constituirea unei comisii de conciliere poate fi cerută, de asemenea, prin acordul a doua sau mai multe state-părți sau între unul sau mai multe state-părți și unul sau mai multe state participante la C.S.C.E. Acordul trebuie să fie notificat grefierului.
Articolul 21
Constituirea comisiei de conciliere
1. Fiecare parte în litigiu va numi un conciliator de pe lista conciliatorilor, stabilită în conformitate cu art. 3, pentru a face parte din comisia de conciliere.
2. Când mai mult de doua state sunt părți la același diferend, părțile care au aceleași interese se pot înțelege sa numească un singur conciliator. Dacă nu procedează în acest sens, fiecare dintre cele doua părți în litigiu va numi un număr egal de conciliatori, până la un maximum stabilit de Birou.
3. Orice stat care este parte la un diferend supus unei comisii de conciliere, fără a fi parte la aceasta convenție, poate numi, pentru a face parte din comisie, o persoană aleasă fie de pe lista de conciliatori stabilită în conformitate cu art. 3, fie dintre cetățenii unui stat participant la C.S.C.E. În acest caz, aceștia din urma vor avea, în scopul examinării diferendului, aceleași drepturi și aceleași obligații ca și ceilalți membri ai comisiei. Ei își vor exercita funcțiile în deplina independenta și vor face declarația cerută de art. 5, înainte de a-și ocupa locurile în comisie.
4. Imediat după primirea cererii sau a acordului prin care părțile în litigiu solicita constituirea unei comisii de conciliere, președintele Curții va consulta părțile în litigiu în privinta componentei restului comisiei.
5. Biroul va numi alți trei conciliatori pentru a face parte din comisia de conciliere. Acest număr poate fi majorat sau redus de către Birou, cu condiția să fie impar. Membrii Biroului și supleanții lor, care se afla pe lista conciliatorilor, pot fi numiți pentru a face parte din comisie.
6. Comisia de conciliere își va alege președintele din rindul membrilor numiți de Birou.
7. Regulamentul Curții va stabili regulile aplicabile pentru situația în care, la începutul sau în cursul procedurii, unul dintre membrii numiți să facă parte din comisie este recuzat, nu poate sau refuza sa participe.
8. Orice problema în legătură cu aplicarea acestui articol va fi soluționată de către Birou ca o chestiune preliminară.
Articolul 22
Procedura de constituire a unei comisii de conciliere
1. Dacă constituirea unei comisii de conciliere este solicitată pe calea unei cereri, cererea va enunta obiectul diferendului, partea sau părțile împotriva cărora este formulată cererea și numele conciliatorului sau ale conciliatorilor numiți de către partea sau părțile solicitante. Cererea va indica, pe scurt, și mijloacele de soluționare la care s-a recurs anterior.
2. De îndată ce s-a primit o cerere, grefierul o va notifica celeilalte sau celorlalte părți în litigiu menționate în cerere. Cealaltă parte sau celelalte părți dispun de un termen de 15 zile de la notificare pentru a numi pe conciliatorul sau pe conciliatorii care vor face parte din comisia de conciliere. Dacă, în acest termen, una sau mai multe părți în litigiu nu are ales membrul sau membrii comisiei pe care au dreptul să-i numească, Biroul va numi numărul corespunzător de conciliatori. Aceasta numire se va face dintre conciliatorii desemnați în conformitate cu art. 3 de către partea sau de către fiecare dintre părțile în cauza sau, dacă aceste părți nu au desemnat încă conciliatori, dintre conciliatorii care nu au fost desemnați de către cealaltă parte sau de către celelalte părți în litigiu.
3. Dacă constituirea unei comisii de conciliere este cerută în baza unui acord, acordul trebuie să enunte obiectul diferendului. Dacă nu exista acord, în întregime sau în parte, asupra obiectului diferendului, fiecare parte își poate formula propria sa poziție în legătură cu obiectul acestuia.
4. În cazul în care constituirea comisiei de conciliere este cerută în baza unui acord, fiecare parte va notifica grefierului numele conciliatorului sau ale conciliatorilor pe care i-a numit sa face parte din comisie.
Articolul 23
Procedura de conciliere
1. Procedura de conciliere este confidențială și în contradictoriu. Sub rezerva prevederilor art. 10 și 11 din regulamentul Curții, comisia de conciliere își va stabili procedura, după consultarea părților în litigiu.
2. Dacă părțile în litigiu sunt de acord, comisia de conciliere poate invita orice stat-parte la prezenta convenție, care are un interes în soluționarea diferendului, sa participe la procedura.
Articolul 24
Obiectivul concilierii
Comisia de conciliere va ajuta părțile în litigiu sa-l soluționeze în concordanta cu dreptul internațional și cu angajamentele la care au subscris în cadrul C.S.C.E.
Articolul 25
Rezultatul procedurii de conciliere
1. Dacă în cursul procedurii, părțile în litigiu reușesc, cu ajutorul comisiei de conciliere, sa găsească o soluție reciproc acceptabilă, ele vor consemna termenii acestei soluții într-o încheiere, semnată de reprezentanții lor și de membrii comisiei. Semnarea acestui document va încheia procedura. Consiliul C.S.C.E. va fi informat prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcționari, despre reusita concilierii.
2. Când comisia de conciliere apreciază ca toate aspectele diferendului și toate posibilitățile de gasire a unei soluții au fost epuizate, ea va redacta un raport final. Raportul va conține propunerile comisiei pentru soluționarea pașnică a diferendului.
3. Raportul comisiei de conciliere va fi notificat părților în litigiu, care vor dispune de o perioadă de 30 de zile pentru a-l examina și pentru a-l informa pe președintele comisiei dacă sunt gata sa accepte soluția propusă.
4. Dacă o parte în litigiu nu accepta soluția propusă, cealaltă parte sau celelalte părți nu mai sunt legate de acceptarea, de către ele, a soluției respective.
5. Dacă, în termenul prevăzut la paragraful 3, părțile în litigiu nu au acceptat soluția propusă, raportul va fi înaintat Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcționari.
6. Dacă una dintre părți refuza sa participe la procedura de conciliere sau părăsește procedura după începerea acesteia, se va întocmi, de asemenea, un raport în scopul notificării de îndată a acestei situații Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcționari.
Capitolul 4 Arbitrajul
Articolul 26
Cererea pentru constituirea unui tribunal arbitral
1. O cerere de arbitraj poate fi formulată oricând, pe bază de acord între doua sau mai multe state-părți la prezenta convenție sau între unul sau mai multe state-părți la convenție și unul sau mai multe alte state participante la C.S.C.E.
2. Statele-părți la convenție pot, oricând, sa declare, printr-o notificare adresată depozitarului, ca ele recunosc ca obligatorie, ipso facto și fără un acord special, competența unui tribunal arbitral, sub rezerva reciprocității. O astfel de declarație poate fi facuta fără limitarea duratei sau pentru o durată determinata. Ea poate fi facuta pentru toate diferențele sau poate exclude diferende asupra unor chestiuni referitoare la integritatea teritorială, la apărarea naționala, la un titlu de suveranitate asupra teritoriului național sau la pretenții concurente cu privire la jurisdicția asupra altor zone.
3. O cerere de arbitraj nu poate fi formulată printr-o solicitare adresată grefierului Curții împotriva unui stat-parte la convenție, care a făcut declarația prevăzută la paragraful 2, decît după ce s-a scurs o perioadă de 30 de zile după ce raportul comisiei de conciliere, care s-a ocupat de examinarea diferendului, a fost transmis Consiliului C.S.C.E., potrivit prevederilor paragrafului 5 al art. 25.
4. După ce un diferend este supus unui tribunal arbitral, în conformitate cu acest articol, tribunalul poate, din proprie inițiativă sau la cererea uneia sau a tuturor părților în litigiu, sa indice măsurile provizorii care ar trebui luate de către părțile în litigiu pentru a evita agravarea diferendului și pentru ca soluționarea acestuia sa nu devină mai dificila sau pentru a evita ca o viitoare hotărâre a tribunalului sa ramina neexecutata, datorită atitudinii părților sau a uneia dintre părțile în litigiu.
Articolul 27
Sesizarea unui tribunal arbitral
1. Dacă o cerere de arbitraj este formulată în baza unui acord, acesta trebuie să precizeze obiectul diferendului. Dacă nu exista acord, în întregime sau în parte, cu privire la obiectul diferendului, fiecare parte își poate formula propria poziție în legătură cu obiectul acestuia.
2. Dacă arbitrajul este solicitat printr-o cerere, aceasta trebuie să precizeze obiectul diferendului, statul-parte sau statele-părți la prezenta convenție împotriva căruia sau cărora este îndreptată și elementele principale de fapt și de drept pe care se întemeiază. Imediat după primirea cererii, grefierul o va notifica celuilalt stat sau celorlalte state părți menționate în cerere.
Articolul 28
Constituirea tribunalului arbitral
1. După ce se formulează o cerere de arbitraj, se constituie un tribunal arbitral.
2. Arbitrii desemnați de părțile în litigiu în conformitate cu prevederile art. 4 sunt membri de drept ai tribunalului. Dacă sunt mai mult de doua state-părți la același diferend, statele care au aceleași interese pot conveni sa numească un singur arbitru.
3. Biroul va numi, dintre arbitri, un număr de membri care să facă parte din tribunal, astfel încât numărul membrilor numiți de Birou să fie cu cel puțin unu mai mare decît numărul membrilor de drept. Membrii Biroului și supleanții lor, care sunt pe lista arbitrilor, vor fi eligibili pentru a fi numiți să facă parte din tribunal.
4. Dacă un membru de drept al tribunalului nu poate să participe sau dacă, anterior, a luat cunoștința, în orice calitate, de cazul care face obiectul diferendului supus tribunalului, acest membru va fi înlocuit de supleantul sau. Dacă supleantul se afla în aceeași situație, statul în cauza va numi, în conformitate cu modalitățile prevăzute la paragraful 5, un membru în scopul examinării acestui diferend. În cazul când ar aparea dubii în ceea ce privește capacitatea unui membru sau a supleantului sau de a face parte din tribunal, Biroul va decide.
5. Orice stat care este parte la un diferend supus unui tribunal arbitral, fără să fie parte la prezenta convenție, poate numi o persoană pentru a face parte din tribunal, aleasă fie de pe lista arbitrilor, stabilită în conformitate cu art. 4, fie dintre cetățenii unui stat participant la C.S.C.E. Orice persoană astfel numita trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute în paragraful 2 al art. 4; ea are, în scopul examinării diferendului, aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți membri ai tribunalului. Persoana respectiva își va exercita funcțiile în deplina independenta și va face declarația cerută de art. 5, înainte de a lua parte la lucrările tribunalului.
6. Tribunalul își va alege președintele dintre membrii numiți de Birou.
7. În cazul când unul dintre membrii tribunalului numit de Birou nu poate participa la lucrări, el nu va fi înlocuit decît dacă numărul membrilor numiți de Birou scade sub numărul membrilor de drept sau al membrilor numiți de părțile în litigiu, în conformitate cu dispozițiile paragrafului 5. În acest caz, unul sau mai mulți membri noi vor fi numiți de către Birou potrivit paragrafelor 3 și 4 ale acestui articol. În cazul numirii unuia sau mai multor noi membri, nu va fi ales un nou președinte decît dacă membrul care nu poate a participe este însuși președintele tribunalului.
Articolul 29
Procedura de arbitraj
1. Procedura de arbitraj se desfășoară în contradictoriu, conform principiilor unei judecati echitabile. Ea comporta o faza scrisă și una orala.
2. Tribunalul arbitral dispune, față de părțile în litigiu, de competentele necesare de cercetare a faptelor și de investigatie pentru îndeplinirea sarcinilor sale.
3. Orice stat participant la C.S.C.E. care considera ca are un interes juridic deosebit, ce ar putea fi afectat de hotărârea tribunalului, poate, în termen de 15 zile de la transmiterea notificării efectuate de către Secretariatul C.S.C.E., potrivit prevederilor art. 15, sa adreseze grefierului Curții o cerere de intervenție. Aceasta cerere trebuie transmisă imediat părților în litigiu și tribunalului constituit pentru examinarea diferendului.
4. Dacă statul intervenient dovedește ca are un astfel de interes, el va fi autorizat sa participe la procedura, în măsura în care este necesar pentru protecția acestui interes. Partea respectiva a hotărârii tribunalului este obligatorie pentru statul intervenient.
5. Părțile în litigiu dispun de o perioadă de 30 de zile pentru a transmite tribunalului observațiile lor privind cererea de intervenție. Tribunalul va pronunța o hotărâre cu privire la admisibilitatea cererii.
6. Dezbaterile în fața tribunalului se vor tine cu ușile închise, afară de cazul când tribunalul decide altfel, la cererea părților în litigiu.
7. În cazul când una sau mai multe dintre părțile în litigiu nu se prezintă, cealaltă parte sau celelalte părți pot cere tribunalului să se pronunțe în favoarea pretențiilor sale sau ale lor. În acest caz, înainte de a da sentinta, tribunalul trebuie să se asigure ca este competent și ca argumentele părții sau ale părților care participa la procedura sunt întemeiate.
Articolul 30
Rolul tribunalului arbitral
Rolul tribunalului arbitral este de a hotărî, în conformitate cu dreptul internațional, asupra diferendelor care îi sunt supuse. Aceasta prevedere nu aduce atingere competentei tribunalului de a da o decizie ex aequo et bono, dacă părțile în litigiu sunt de acord.
Articolul 31
Sentinta tribunalului arbitral
1. Sentinta tribunalului arbitral va fi motivată. Dacă ea nu exprima, în întregime sau în parte, opinia unanima a membrilor lui, fiecare membru al acestuia va avea dreptul sa ataseze la sentinta opinia sa separată sau disidenta.
2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 4 al art. 29, sentinta tribunalului nu va fi obligatorie decît între părțile în litigiu și numai cu privire la cazul care a fost soluționat.
3. Sentinta este definitivă și nu poate și supusă apelului. Totuși părțile în litigiu sau una dintre ele pot cere tribunalului arbitral sa interpreteze sentinta în cazul unei divergențe privind sensul sau conținutul acesteia. Dacă părțile în litigiu nu convin altfel, o astfel de cerere trebuie facuta în termen de 6 luni de la comunicarea sentinței. După primirea observațiilor părților în litigiu, tribunalul va proceda la interpretarea sentinței cît mai curînd posibil.
4. O cerere de revizuire a sentinței nu poate fi facuta decît dacă se descoperă fapte de natura să aibă o influența decisiva și care, înainte de pronunțarea sentinței, nu erau cunoscute tribunalului și nici părții sau părților în litigiu care cer revizuirea. Cererea de revizuire trebuie facuta în termen de 6 luni de la descoperirea noului fapt. Nici o cerere de revizuire nu poate fi formulată după 10 ani de la data pronunțării sentinței.
5. În măsura posibilului, examinarea unei cereri de interpretare sau a unei cereri de revizuire va fi facuta de către tribunalul care a dat sentinta. Dacă Biroul constata ca acest lucru este imposibil, se va proceda la constituirea unui nou tribunal, în conformitate cu prevederile art. 28.
Articolul 32
Publicarea sentinței arbitrale
Sentinta arbitrală este publicată de către grefier. O copie certificată conformă va fi comunicată părților în litigiu și Consiliului C.S.C.E., prin intermediul Comitetului Inaltilor Funcționari.
Capitolul 5 Dispoziții finale
Articolul 33
Semnarea și intrarea în vigoare
1. Prezenta convenție este deschisă, la sediul Guvernului Suediei, pentru semnare de către statele participante la C.S.C.E., până la 31 martie 1993. Ea va fi supusă ratificării.
2. Statele participante la C.S.C.E., care nu au semnat convenția, pot adera ulterior la aceasta.
3. Convenția va intra în vigoare la doua luni de la data depunerii celui de-al doisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare.
4. Pentru orice stat care o ratifica sau adera la aceasta, după depunerea celui de-al doisprezecelea instrument de ratificare sau de aderare, convenția va intră în vigoare la doua luni după depunerea instrumentului sau de ratificare sau de aderare.
5. Guvernul Suediei asigura funcțiile de depozitar al convenției.
Articolul 34
Rezerve
La prezenta convenție nu se pot face decît acele rezerve pe care le permite în mod expres.
Articolul 35
Amendamente
1. Amendamentele la prezenta convenție trebuie să fie adoptate în conformitate cu paragrafele care urmează.
2. Orice stat-parte la convenție poate să formuleze propuneri de amendare a acesteia, care vor fi comunicate de către depozitar Secretariatului C.S.C.E., pentru a fi transmise statelor participante la C.S.C.E.
3. Dacă Consiliul C.S.C.E. adopta textul amendamentului propus, acesta va fi comunicat de către depozitar statelor-părți la convenție, pentru a fi acceptat în conformitate cu regulile lor constituționale respective.
4. Orice amendament astfel adoptat va intra în vigoare în a treizecea zi după ce toate statele-părți la convenție îl vor fi informat pe depozitar despre acceptarea acestui amendament.
Articolul 36
Denunțarea
1. Orice stat-parte la prezenta convenție poate, în orice moment, sa o denunțe printr-o notificare adresată depozitarului.
2. Denunțarea va deveni efectivă la un an de la data primirii notificării de către depozitar.
3. Convenția va continua totuși să se aplice față de statul care a denunțat-o, în ceea ce privește procedurile în curs la data când denunțarea intră în vigoare. Aceste proceduri vor fi continuate până la încheierea lor.
Articolul 37
Notificări și comunicări
Notificările și comunicările care urmează a fi făcute de către depozitar vor fi adresate grefierului și Secretariatului C.S.C.E. și vor fi comunicate apoi statelor participante la C.S.C.E.
Articolul 38
Statele care nu sunt parte la prezenta convenție
Se confirma ca, în conformitate cu dreptul internațional, nici o prevedere a prezentei convenții nu trebuie interpretată ca stabilind vreo obligație sau angajament pentru statele participante la C.S.C.E. care nu sunt parte la convenție, afară de cazul când obligațiile sau angajamentele sunt prevăzute în mod expres și acceptate în mod expres, în scris, de către aceste state.
Articolul 39
Dispoziții tranzitorii
1. Curtea va proceda, în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei convenții, la alegerea Biroului sau, la adoptarea regulamentului sau și la desemnarea grefierului, în conformitate cu prevederile art. 7, 9 și 11. Guvernul statului-gazda al Curții va face aranjamentele necesare în cooperare cu depozitarul.
2. Până la numirea grefierului, funcțiile prevăzute la paragraful 5 al art. 3 și la paragraful 7 al art. 4, vor fi exercitate de către depozitar.
Încheiată la Stockholm la 15 decembrie 1992, în limbile engleza, franceza, germană, italiana, rusa și spaniola, toate cele șase versiuni fiind egal autentice.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.