Norme · Ministerul Sănătății

Normele din 10 august 2004

de supraveghere și control al infectiilor nosocomiale în unități sanitare

prezumat în vigoare

Data actului: 10 august 2004
Emitent: Ministerul Sănătății
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 1146 bis din 3 decembrie 2004
Citează: 1 act
Structură: 0 articole · 105.552 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1146 din 3 decembrie 2004.

ANEXA Nr.I

CRITERIILE DE DEFINIRE A INFECȚIEI NOSOCOMIALE

Infecția nosocomială este infecția contractată in spital sau in alte unitați sanitare cu paturi și se referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează fie bolnavul datorită internării lui in spital sau ingrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau in tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită activitatii sale, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu in timp ce persoana respectivă se află in spital.

Definiția infecției nosocomiale se bazează pe : date clinice (ex. clinic), date de laborator si alte teste de diagnostic.

Dovada clinică derivă din observarea bolnavului sau

din analiza informatiei din foaia de observație a pacientului si alte evidențe din salon sau din unitate .

Dovada de

laborator constă in rezultatele culturilor, testelor de detectare

antigenelor

anticorpilor

m todelor

vizualizare microscopică.

Alte teste de diagnostic cum ar fi: rezultatele examenelor radiologice,

ultrasunete,

tomografie

computerizată,

rezonantă

magnetică, imagini cu radioizotopi, examene endoscopice, biopsii si aspirație cu acul (puncție).

Diagnosticul de infecție stabilit de medic, derivat din observația in timpul actului chirurgical, observația endoscopică sau alte studii de diagnostic, sau bazat pe judecata clinică este un criteriu acceptabil pentru o infecție, cu condiția să nu fie dovezi contrarii.

Pentru ca o infecție să fie dovedită ca nosocomială trebuie să nu existe dovada că infecția era prezentă sau in incubație in momentul internării in spital.

Trebuie considerate ca nosocomiale si infecțiile dobândite in spital, dar diagnosticate dupa ieșirea din spital (infecția nou-născutului, rezultată

prin trecerea prin tractul genital și diagnosticată după externare).

Nu se consideră infecție nosocomială infecția asociată cu o complicație sau o extindere a unei infecții prezente la internare, dacă

nu s-a schimbat agentul patogen sau dacă semnele nu arată o noua infecție, precum si infecția transplacentară

nou-născut

(ex.

herpes

simplex,

rubeola,

sifilis, citomegalovirus, toxoplasmoza) și care devine evidentă la scurt timp de la naștere.

Fiecare caz de infecție nosocomială trebuie dovedit că se datorează spitalizării sau îngrijirilor medico-sanitare ambulatorii in unitați sanitare.

ANEXA Nr. li

ATRIBUTULE ȘI RESPONSABILITĂTILE INSTITUTIONALE ȘI ALE PERSONALULUI DIN UNITĂȚILE SĂNITARE PUBLICE ȘI PRIVATE ÎN PREVENIREA ȘI CONTROLUL INFECȚIILOR NOSOCOMIALE:

Principiile fundamentării activității de prevenire a infecțiilor nosocomiale:

(1)

Prevenirea infecțiilor nosocomiale este un obiectiv permanent al activității

profesiunii

medico-sanitare și un criteriu

de evaluare

a calității managementului din unitățile sanitare.

(2)

Supravegherea

și controlul

jnfecțiilor

nosocomiale

sunt

obligații profesionale și de serviciu pentru toate categoriile de personal medico-sanitar și auxiliar sanitar din unitățile ofertante și prestatoare de servicii și îngrijiri medicale.

(3)

Activitatea de asistență medicală și îngrijirile aferente acesteia au loc în condiții de risc recunoscute, motiv pentru care eradicarea sau eliminarea infecției nosocomiale nu este posibilă, dar, controlul eficient al manifestării cantitative și calitative a morbidității specifice poate fi realizat prin diminuarea riscului la infecție și eliminarE;)a infecțiilor evitabile prin activitate preventivă.

(4)

Unitățile sanitare ofertante ale serviciilor medicale și de îngrijire conexă actului medical sunt obligate să desfășoare, pentru personalul propriu sau contractant al serviciilor externalizate, activități de perfecționare profesională și educație, inclusiv în domeniul prevenirii și combaterii infecțiilor nosocomiale.

(5)

Activitatea de prevenire a infecțiilor nosocomiale se organizează și se desfășoară în toate unitățile prestatoare de servicii medicale și de îngrijire pe baza unui plan propriu de supraveghere și control a infecțiilor nosocotniale.

(6)

Planul cuprinde, distinct pentru fiecare unitate și secție de profil, protocoale de proceduri și manopere profesionale, standarde de îngrijire și de tehnici aseptice și alte normative specifice privind condițiile de cazare, igienă și alimentație, necesare pentru implementarea activităților programate.

(7)

Nerespectarea prevederilor legale și ale normativelor profesionale privind asigurarea calității actului medical, condițiile de asepsie-antisepsie, igienă, cazare și alimentație, în scopul prevenirii infecțiilor nosocomiale, atrage după sine responsabilitatea individuală a personalului sau după caz, a instituției ca persoană juridică, în conformitate cu legislația în vigoare.

li. Obligațiile principale in activitatea de prevenire a infecțiilor nosocomiale:

(1)

Obligațiile unității:

Stabilirea

obiectivelor fezabile în ceea ce privește acțiunile de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale

și de pregătire profesională specifică realizării acestora;

Elaborarea și adoptarea Planului anual de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale cu acțiunile și activitățile necesare realizării obiectivelor

propuse și nominalizarea atribuțiilor și responsabilităților de la toate nivelele și componentele activității profesionale și manageriale din unitate;

Asigurarea unui mediu profesional și funcțional-organizatoric adecvat, care să favorizeze utilizarea unor metode și modele eficiente pentru realizarea

activităților

și

responsabilităților

asumate

prin

Planul

anual

de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale; ,

Crearea unor condiții igienico-sanitare adecvate profilului activităților sub aspect edilitar, dotări nemedicale, încălzire, iluminat, aprovizionarea cu apă, alimentație, îndepărtarea reziduurilor, căi de acces, etc;

Asigurarea, în cadrul bugetului alocat, a finanțării adecvate pentru realizarea activităților în concordanță cu obiectivele și acțiunile propuse în Planul anual de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale;

Evaluarea îndeplinirii atribuțiunilor și asumarea responsabilităților prevăzute în planul de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale, ori de câte ori situația epidemiologică o impune, respectiv în cadrul bilanțului anual de activitate, prezentat în fața consiliului de administrație al unității.

(2)

Obligațiile personalului:

Adoptarea de către întregul personal medico-sanitar, la nivelul tuturor competențelor medicale și manopere de îngrijiri, a unui comportament adecvat aplicării măsurilor de prevenire a infecțiilor și

respectarea principiului precauțiunilor universale;

Asigurarea unor condiții de mediu fizic funcțional și servicii conexe actului medical, inclusiv prin izolare funcțională, care să permită evitarea sau diminuarea risct,Jlui transmiterii infecțiilor în relație cu prestația de îngrijiri;

Respectarea principiilor asepsiei și antisepsiei la toate nivelele și momentele îngrijirii și terapeuticii acordate;

Utilizarea unor manopere și proceduri de îngrijire și terapie

bazate pe protocoale de activitate profesională care corespund criteriului riscului minim acceptat în condițiile riscului asumat;

Aplicarea unor măsuri profesionale de profilaxie nespecifică, după caz specifică, pentru protejarea bolnavilor și a

• personalului față de riscul la infect , ie;

Integrarea în activitatea profesională curentă a supravegherii specifice a asistaților, cunoașterea și recunoașterea riscului la infecție, respectiv înregistrarea, stocarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor privind infecțiile clinic manifeste sau depistate, în conformitate cu normativele profesionale ;

Solicitarea consultanței interdisciplinare, respectiv a colaborării și coordonării profesionale de specialitate pentru evaluarea riscului pentru infecție și după caz, a combaterii unor situații endemice sau epidemice prin infecții nosocomiale, depistate și raportate în conformitate cu reglementările în vigoare;

Participarea

la activități de perfecționare

profesională pentru dobândirea

unor

cunoștințe

specifice

în prevenirea

și controlul

infecțiilor nosocomiale;

III.

Organizarea activităților de supraveghere și control alinfecțiilor nosocom . iale În unitățile sanitare publice și private:

(1)

Unitățile sanitare publice cu paturi (spitalul și alte unități sanitare cu

paturi definite prin lege) asigură organizarea și funcționarea unor servicii de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale, după cum urmează:

la nivelul spitalelor județene și ale sectoarelor din municipiul București, spitalelor clinice și universitare respectiv institutelor de asistență medicală se

organizează/reorganizează

compartimente

specializate

de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale.

Activitatea specifică este asigurată prin personal propriu, angajat in acest scop.

Compartimentul este organizat cu minim 5 posturi, din care cel puțin un medic de specialitate epidemiolog sau microbiolog, șef compartiment, 1-2 cadre cu pregătire postliceală de profil asistent medical și personal cu pregătire medie cu o calificare adecvată activităților.

la nivelul spitalelor municipale, orășenești, comunale sau altor unități cu paturi de asistență medicală definite prin lege, prin crearea / reorganizarea unui colectiv funcțional cu minim trei posturi normate din care, în funcție de numărul paturilor din unitate, 0.5-1 normă de medic specialist, 1-1.5 normă cadre medii cu pregătire asistent medical și 1 normă de muncitor cu calificare adecvată activităt , ii.

Angajarea, în conformitate cu legislația în vigoare și resursele umane de

specialitate, poate fi prin contract de muncă pe perioadă nedeterminată, pe funcție; cu contract de muncă prestație de servicii, al doilea loc de muncă pentru personalul propriu sau din alte unități medicale publice; respectiv, prin contract de servicii ofertă din partea unei instituții cu resurse umane calificate .

Pentru coordonarea profesională a activității specifice sunt

preferate specialitățile de medic specialist epidemiolog, microbiolog, de boli infecțioase sau, în lipsa acestora, medic specialist pediatru, neonatolog, obstetrician-ginecolog,

etc.

atestat

absolvent

unui

curs

de perfecționare profesională specifică, organizat de Directia de Sanatate Publica judeteană și a municipiului Bucuresti sau de Institutul de Sanatate Publica r egional. Pentru posturile de cadre medii asistenți medicali sunt preferați asistenții de igienă sau asistenții încadrați la stația centrală de sterilizare, servicii de neonatologie, ATI, obstetrică-ginecologie, etc. cu condiția absolvirii unui curs de perfecționare specifică organizat în condiții similare.

unitățile sanitare publice cu paturi, altele decât cele menționate, unitățile sanitare ambulatorii de specialitate și de asistență medicală primară cu paturi de zi sau de o zi, unitățile sanitare de asistență medico-socială, sanatoriile, persoane juridice sau contractante acreditate pentru servicii medicale

publice,

vor

desemna,

din

personalul

propriu,

medic responsabil pentru activitățile specifice de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale, cu activitate de 0.5 normă, remunerată ca ore suplimentare sau din venituri proprii, în conformitate cu legea.

(2)

Unitățile sanitare private cu paturi sau ambulatorii, de asistență primară sau de specialitate, vor răspunde pentru activitățile de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale prin asumarea responsabilității profesionale și juridice de către titularul acreditat al unității medicale, în conformitate cu legislația.

(3)

Unitățile medico-sanitare mai sus enumerate, care nu pot asigura activitatea de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale prin personal angajat sau personalul propriu remunerat pentru servicii, vor contracta serviciile specifice sau personal specializat, în conformitate cu legislația, de la Direcțiile de Sănătate Publică județene și a municipiului București sau compartimentele sale externe din municipii și orașe. Personalul sau unitatea astfel angajată sau contractată, își asumă toate responsabilitățile profesionale sau juridice după caz, pentru

calitatea

serviciilor

angajate

contractate

în

prevenirea

infecțiilor nosocomiale.

(4)

Îndrumarea metodologică și profesională a activităților se asigură, la solicitarea instituției sanitare, de către compartimentul de epidemiologie și microbiologie al Direcției de Sănătate Publică județene și a municipiului București, sub formă de prestații la solicitare, pe bază de contract pe perioadă determinată sau de solicitare punctuală, contra cost. Tariful prestațiilor este stabilit prin reglementări legale și reprezintă venituri ale Direcției de Sănătate Publică.

(5)

Intervenția și expertiza de specialitate, în cazul unor focare epidemice sau situații de risc declarat, sunt asigurate, la solicitarea unității sau prin autosesizare, de către compartimentele specializate ale Direcțiilor de Sănătate Publică județene și a municipiului București, cu titlu de gratuitate, din bugetul de stat, in cadrul programelor naționale de sănătate.

IV.

Responsabilitățile și atribuțiile instituționale și individuale în activitatea de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale în unitățile sanitare publice și private:

(1)

Consiliul de administrație a spitalului:

Solicită și aprobă planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infectiilor nosocomiale

Asigură '

analiza anuală a îndeplinirii obiectivelor planului de activitate,

rezultatele obținute, eficiența economică a măsurilor și investițiilor finanțate.

Verifică

și

aprobă

alocarea

bugetului

aferent

derulării

activităților fundamentate prin planul anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale și îmbunătățirea continuă a condițiilor de desfășurare a activităților și a dotării tehnico-materiale necesare evitării sau diminuării riscului pentru infecție nosocomială

Deliberează

și

decide,

la propunerea

comitetului

director

și/sau

a Colegiului Medicilor, în privința responsabilității instituționale sau individuale a personalului angajat / contractat, pentru fapte sau situații care au dus la lezarea drepturilor sau au prejudiciat starea de sănătate a asistaților prin infecție nosocomială depistată și declarată.

(2)

Comitetul director răspunde de:

Analizarea si aprobarea planului anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale.

Organizarea

și

funcționarea

compartimentului

serviciului

de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale.

Implementarea în activitate a prevederilor planului anual de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale

Utilizarea în activitate a protocoalelor de proceduri și de diagnostic, a normelor de igienă spitalicească, a condițiilor adecvate de cazare, alimentație și igienă.

Derularea legală a achizițiilor și aprovizionarea tehnico-materială prevăzute

în planul de activitate sau impuse de situația epidemiologică din unitate în vederea diminuării

sau evitării situatiilor

de risc sau combaterii

infectiilor

nosocomiale.

Solicitarea

consultanțelor

profesionale

după

caz,

realizarea contractelor de furnizare de servicii necesare prevenirii și controlului infecțiilor nosocomiale

Organizarea și funcționarea sistemului informațional pentru inregistrarea,

stocarea, prelucrarea și transmiterea, conform reglementărilor în vigoare, a informațiilor privind infecțiile nosocomiale

Analiza și expertizarea situațiilor de risc sau ale focarelor de infecție

nosocomială depistate în unitate și adoptarea măsurilor de urgență pentru anihilarea/ eliminarea situației epidemiologice create.

(3)

Directorul general / titularul unității:

Răspunde de organizarea structurilor profesionale de supraveghere și control a infecțiilor

nosocomiale în conformitate

cu prevederile

prezentei, diferențiat, în funcție de încadrarea unității în conformitate cu legea.

Participă la definitivarea propunerilor de activitate și achiziții cuprinse în Planul anual al unității pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale.

Răspunde de asigurarea bugetară aferentă activităților cuprinse în Planul anual aprobat de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale.

Controlează și răspunde pentru organizarea și derularea activităților proprii ale compartimentului / serviciului sau, după caz, ale responsabilului nominalizat cu supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale, ca structură de activitate în directă subordine și coordonare.

Controlează respectarea normativelor cuprinse în Planul de activitate pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale de la nivelul secțiilor și serviciilor din unitate, în colaborare cu responsabilul coordonator al activității specifice și medicii șefi de secție.

Analizează și propune soluții de rezolvare, după caz alocare de fonduri, pentru sesizările compartimentului / serviciului / responsabilului de activitate specifică în situații de risc sau focar de infecție nosocomială.

Verifică și aprobă evidența internă și informațiile transmise eșaloanelor ierarhice,

conform

legii

solicitare

legală,

aferente

activității

de supraveghere, depistare, diagnostic, investigare epidemiologică și măsurile de control a focarului de infect , ie nosocomială din unitate.

Solicită, la propunerea coordonatorului de activitate specializată sau din

proprie inițiativă, expertize și investigații externe, consiliere profesională de specialitate și intervenție în focare de infecție nosocomială.

Angajează unitatea pentru contractarea unor servicii și prestații de specialitate.

Reprezintă unitatea în litigii juridice legate de responsabilitatea instituției în ceea

ce privește

infecțiile

nosocomiale

respectiv,

acționează

în instanță persoanele fizice în cazul stabilirii responsabilității individuale pentru infecție nosocomială.

(4)

Directorul adjunct medical raspunde de

Utilizarea în activitatea curentă, la toate componentele activităților medicale de prevenție, diagnostic, tratament și recuperare,

a procedurilor și tehnicilor prevăzute în protocoalele unității, a standardelor de sterilizare și sterilitate, asepsie și antisepsie respectiv, a normelor privind cazarea, alimentația și condițiile de igienă oferite pe perioada îngrijirilor acordate.

Pentru spitalele care nu indeplinesc condițiile legale de a avea director de ingrijiri, functia acestuia este preluată de directorul adjunct medical care va avea aceleași responsabilități ca acesta.

(5)

Directorul adjunct de îngrijiri :

Răspunde de comportamentul 1g1enic al personalului in subordine, de respectarea regulilor de tehnică aseptică de către acesta.

Răspunde de starea de curățenie din secție, de respectarea normelor de igienă si antiepidemice.

Propune directorului administrativ planificarea aprovizionării cu materiale necesare prevenirii infecțiilor nosocomiale si menținerii stării de igienă.

Controlează respectarea măsurilor de asepsie si antisepsie .

Controlează igiena bolnavilor și însoțitorilor și face educația sanitară a acestora.

•

Efectuează examenul organoleptic al alimentelor distribuite la bolnavi, însoțitori și le indepărteză pe cele necorespunzătoare, situație pe care o aduce la cunoștiința medicului șef de secție și directorului general.

Constată și raportează directorului general deficiențe de igienă (alimentare cu apă, instalații sanitare, încălzire) și ia măsuri pentru remedierea acestora.

Orgc!inizează și supraveghează pregătirea saloanelor pentru dezinfecții periodice.

Participă la recoltarea probelor de mediu și testarea eficacității dezinfecției și sterilizării împreună cu echipa compartimentului / serviciului de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale.

Urmărește in permanență respectarea de către personal și însoțitori a măsurilor de izolare și controlează prelucrarea bolnavilor la internare.

Anunță la serviciul de internări locurile disponibile, urmărește internarea corectă a bolnavilor in funcție de grupe de vârstă, infecțiozitate sau receptivitate .

Urmărește aplicarea măsurilor de izolare a bolnavilor cu caracter infecțios și a măsurilor pentru supravegherea contactilor.

Instruiește personalul din subordine privind autodeclararea îmbolnăvirilor și urmărește aplicarea acestor măsuri.

Semnalizează medicului șef de secție cazurile de boli transmisibile pe care le observă in rândul personalului.

Instruiește și supraveghează personalul din subordine asupra măsurilor de igienă care trebuie respectate de vizitatori și personalul spitalului care nu lucrează la paturi (portul echipamentului, evitarea aglomerării in saloane)

Instruiește personalul privind schimbarea la timp a lenjeriei bolnavilor, colectarea și păstrarea lenjeriei murdare, dezinfecția lenjeriei de la bolnavii infecțiosi, transportul lenjeriei murdare, transportul și păstrarea lenjeriei curate.

Urmărește modul de colectare a deșeurilor infecțioase si neinfecțioase, a depozitării lor, a modului de transport si neutralizare a acestora.

Controlează și instruiește personalul din subordine asupra ținutei și comportamentului igienic, cât și asupra respectării normelor de tehnică aseptică și propune medicului șef de secție măsuri disciplinare in cazurile de abateri.

(6)

Directorul adjunct economic/ contabilul șef răspunde pentru: Planificarea bugetară în conformitate cu planul de activitate aprobat Derularea achizițiilor și plăților în conformitate cu legislația Evaluarea prin bilanțul contabil al eficienței indicatorilor specifici

(7)

Medicul șef de sectie :

Organizeaza, controleaza si raspunde pentru derularea activitatilor proprii sectiei conform Planului anual de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale din unitatea sanitară.

(8)

Medicul șef de compartiment / serv1c1u sau medicul responsabil pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale:

Elaborează și supune spre aprobare Planul anual de

supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale din unitatea sanitară.

Solicită includerea

obiectivelor

planului de activitate aprobat pentru supravegherea și controlul infecțiilor nosocomiale, condiție a autorizării sanitare de funcționare respectiv componentă a criteriilor de acreditare .

Organizează activitatea compartimentului

serviciului de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale pentru implementarea și derularea activităților cuprinse în Planul anual tematic al unității

Propune și inițiază activități complementare de prevenție sau de control cu caracter de urgență,

în cazul unor situații de risc sau focar de infecție nosocomială.

Răspunde pentru planificarea și solicitarea aprovizionării tehnico-materiale necesare activităților planificate respectiv, pentru situații de urgență.

Răspunde pentru activitatea personalului subordonat direct, din cadrul compartimentului

serviciului.

Asigură accesibilitatea la perfecționarea/pregătirea profesională, răspunde pentru instruirea specifică a subordonaților direcți și efectuează evaluarea performanței activității profesionale a subordonaților .

Elaborează cartea de vizită a unității, care cuprinde - caracterizarea succintă a activităților acreditate; organizarea serviciilor; dotarea edilitară și tehnică a unității în ansamblu și ale subunităților din structură; facilitățile prin dotări edilitar - comunitare de aprovizionare cu apă, încălzire, curent electric; prepararea și distribuirea alimentelor; starea și dotarea spălătoriei; depozitarea, evacuarea și neutralizarea, după caz, a reziduurilor menajere precum și cele rezultate din activitățile de asistență medicală; circuitele organice și funcționale din unitate, etc.

- în vederea

caracterizării calitative și cantitative a riscurilor pentru infecție nosocomială.

Întocmește

harta

punctelor

și

segmentelor

risc

pentru

infecție nosocomială privind modul de sterilizare și menținerea sterilității în unitate, decontaminarea mediului fizic și curățenia din unitate, zonele ăfierbinți" cu activitate de risc sau cu dotare tehnică și edilitară favorizanta

pentru infecții nosocomiale.

Elaborează ăistoria" infecțiilor nosocomiale din unitate cu concluzii privind cauzele facilitatoare ale apariției focarelor.

Coordonează elaborarea

Și

actualizarea anuală, împreună cu consiliul de conducere și șefii secțiilor de specialitate, a ghidului de prevenire a infecțiilor nosocomiale care va cuprinde: legislația în vigoare, definițiile de caz pentru infecțiile nosocomiale, protocoalele de proceduri, manopere și tehnici de îngrijire, precauții de izolare, standarde aseptice și antiseptice, norme de sterilizare și menținere a sterilității, norme de dezinfecție și curățenie, metode și manopere specifice secțiilor și specialităților aflate în structura unității, norme de igienă spitalicească, de cazare și alimentație, eJc.

Colaborează

șefii de

secți

pentru

implementarea

măsurilor

de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale în conformitate cu Planul de acțiune și ghidul propriu al unității.

Verifică respectarea normativelor și măsurilor de prevenire.

Organizează și participă la sistemul de autocontrol privind evaluarea eficientei activitătilor derulate.

P '

articipă

și supraveghează

în

calitate de consultant

la politica de

antibiotico-terapie a unității și secțiilor.

Supraveghează, din punct de vedere epidemiologic activitatea laboratorului de diagnostic etiologic pentru infecțiile suspecte sau clinic evidente.

Colaborează cu medicul laboratorului de microbiologie pentru cunoașterea circulației microorganisnlelor patogene de la nivelul secțiilor și compartimentelor de activitate și a caracteristicilor izolatelor sub aspectul' antibiocinotipiilor.

Solicită și trimite tulpini de microorganisme izolate la laboratoarele de referință atât în scopul obținerii unor caracteristici suplimentare cât și în cadrul auditului extern de calitate.

Supraveghează

și

controlează

buna

funcționare

procedurilor

de sterilizare și menținere a sterilității pentru instrumentarul și materialele sanitare care sunt supuse sterilizării.

Supraveghează și controlează efectuarea decontaminării mediului de spital prin curățire chimică și dezinfecție.

Supraveghează

și

controlează

activitatea

blocului

alimentar

în aprovizionarea, depozitarea, prepararea și distribuirea alimentelor, cu accent pe aspectele activității bucătăriei dietetice, lactariu, biberonerie, etc.

Supraveghează și controlează calitatea prestațiilor efectuate la spălătorie.

Supraveghează și controlează activitatea de îndepărtare și neutralizare a reziduurilor cu accent față de reziduurile periculoase rezultate din activitatea medicală.

Supraveghează

și controlează respectarea circuitelor funcționale ale unității, circulația asistaților și vizitatorilor, a personalului și după caz, a studenților și elevilor din învățământul universitar, postuniversitar sau postliceeal.

Supraveghează

și

controlează

respectarea

în

secțiile

medicale

și paraclinice a procedurilor profesionale de supraveghere, triaj, depistare, izolare, diagnostic și tratament pentru infecțiile nosocomiale.

Supraveghează și controlează corectitudinea înregistrării suspiciunilor de infecție la asistați, derularea investigării etiologice a sindroamelor infecțioase, operativitatea transmiterii informațiilor aferente la compartimentul

serviciul de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale.

Răspunde prompt la informația primită din secții și demarează ancheta epidemiologică pentru toate cazurile suspecte de infecție nosocomială,

Dispune,

după

anunțarea

prealabilă

directorului

unității,

măsurile necesare pentru limitarea difuziunii infecției respectiv, organizează, după caz, triaje epidemiologice și investigații paraclinice necesare.

lntocmește și definitivează ancheta epidemiologică a focarului, difuzează informațiile necesare privind focarul, în conformitate cu legislația, întreprinde măsuri și activități pentru evitarea riscurilor identificate în focar.

Solicită colaborările interdisciplinare sau propune solicitarea sprijinului extern conform reglementărilor în vigoare.

Coordonează activitatea colectivului din subordine în toate activitățile asumate de compartimentul

serviciul sau colectivul de supraveghere și control a infecțiilor nosocomiale. Întocmește, pentru subordonați, fișa postului și programul de activitate.

Raportează

șefilor

ierarhici

problemele

depistate

constatate

în prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale, prelucrează și difuzează informațiile legate

focarele

infecții

interioare

investigate,

prezintă

activitatea profesională specifică în fața consiliului de conducere, a direcțiunii și a consiliului de administratie.

Întocmește rapoarte cu dovezi la dispoziția directorului general al unității în cazurile de investigare a responsabilităților pentru infecție nosocomială.

ANEXA Nr. III

DEFINIȚll'- ■ E DE CAZ PENTRU INFECȚIILE NOSOCOMIALE:

Grupele de Infecții Nosocomiale cu frecvență crescută:

Infecțiile căilor urinare

Infecțiile simptomatice ale căilor urinare

Prezența obligatorie a cel puțin unul din cele 2 criterii de diagnostic:

Criteriul 1:

Dintre simptomele de mai jos, în absența altor cauze, prezența a cel puțin una din următoarele:

la bolnavul în vârstă de peste un an

- febră (peste 38°C), senzație acută de micțiune, micțiuni frecvente, disurie, senzație de tensiune suprapubiană;

la copilul de un an sau sub un an vârstă

-febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, disurie, apatie, vărsături

și

bacteriurie semnificativă (10 5

germeni / ml sau mai mare) cu cel mult două specii microbiene izolate

Criteriul 2:

În absența altor cauze evidențiate, dintre simptomele menționate la criteriul anterior (1)

prezența a cel puțin două pentru bolnavul peste vârsta de un an și cel puțin una la copilul de un an sau sub această vârstă;

și

cel puțin una din condițiile de mai jos:

piurie (10 sau peste 10 leucocite pe ml urină)

evidențierea bacteriuriei prin examen direct și colorația gram din sedimentul urinar

urocultură pozitivă pentru aceleasi bacterii uropatogene gram negative sau

S. saprophyticus, în cel puțin două probe, cu un număr minim de 10 3

germeni

/ ml urină

urocultură pozitivă pentru bacterii uropatogene dintr-o singură probă, cu gram negative sau S. saprophyticus dintr-o singură probă, cu un număr de germeni de 10 5

sau mai puțin / ml urină, dacă bolnavul a primit o antibioticoterapie eficientă anterioară

medicul curant a emis diagnosticul de infecție urinară

dacă medicul curant a recomandat o antibiotico-terapie adecvată pentru infecție urinară

Observații:

Cultura pozitivă prelevată de pe vârful cateterului urinar nu este relevantă pentru diagnosticul unei infecții urinare nosocomiale.

Recoltarea probei de urină pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu in condiții aseptice

prin cateter

În cazul sugarului recoltarea probei pentru urocultură se efectuează prin cateterism sau prin puncție suprapubiană.

•

Cultura pozitivă recoltată din interiorului recipientului de colectare a urinii poate fi acceptată numai

În

cazul corelării pozitive cu urocultura recoltată

În

condiții aseptice sau prin cateter.

Infecțiile subclinice ale căilor urinare

Pentru diagnostic este nevoie de prezența a cel puțin unul din cele 2 criterii d mai jos:

Criteriul 1.

Bolnavul are un cateter urinar permanent, montat cu cel puțin 7 zile înaintea efectuării uroculturii

și

urocultura este pozitivă cu cel puțin 10 5

germeni / ml, nu cu mai mult de două specii de germeni identificați

și

bolnavul nu are o simptomatologie clinic manifestă {febră, senzație de micțiune, disurie, micțiuni frecvente sau tensiune dureroasă suprapubiană)

Criteriul 2.

Bolnavul nu are un cateter permanent, montat cu 7 zile înaintea primei uroculturi pozitive

și

bolnavul are cel puțin două uroculturi pozitive cu cel puțin 10 5

germeni

ml urină, cu aceeași specie microbiană sau cel mult cu două specii bacteriene izolate

și

bolnavul nu are acuze și/sau semne clinice manifeste

Observații:

Cultura pozitivă prelevată de pe vârful cateterului urinar nu este relevantă pentru diagnosticul unei infecții urinare nosocomiale.

Recoltarea probei de urină pentru examen microbiologic se efectuează obligatoriu in condiții aseptice sau prin cateter.

Alte infecții ale căilor urinare (rinichi, ureter, vezica urinară, uretra și țesuturile perirenale sau retroperitoneale)

Din cele trei criterii de mai jos prezența a cel puțin unuia este obligatorie:

Criteriul 1.

Din probele recoltate (exclusiv urină) din teritoriul infectat sau din prelevatele histologice cultivarea este pozitivă pentru microorganisme

Criteriul

lntraoperator este observat abcesul sau probele histopatologice demonstrează prezența unui proces inflamator-infecțios

Criteriul 3.

Simptomatologia de mai jos, cu excluderea altor cauze:

Febră ( peste 38°C) și durere sau sensibilitate în regiunea afectată

Este prezentă la bolnavul de un an sau mai mare de un an

Febra ( peste 38°C) sau hipotermia (sub 37°C), apneea, bradicardia, apatia, febra

Sunt prezente la copilul de 1 an sau mai mic de un an

și

dintre criteriile de mai jos este prezent cel puțin unul

Eliminare de puroi pe tubul de dren din teritoriul incriminat

Hemocultură pozitivă cu microorganisme acceptabile în concordanță cu caracteristicile infecției suspectate

Dovada imagistică (Rx, CT sau MR) a procesului infecțios

lnfectia este sustinută de observatia medicului curant

Medic '

ul curant a '

prescris tratamen '

t antimicrobian adecvat infecției suspectate

8) Infecțiile postoperatorii

Infecțiile plăgii operatorii superficiale (de incizie)

Cele 3 criterii care trebuie să fie realizate sunt următoarele:

Criteriul 1

: Infecția apare într-un interval de 30 zile de la intervenția chirurgicală

Criteriul 2

: Infecția cointeresează numai țesutul cutanat și subcutanat din zona intervenției (inciziei)

Criteriul 3:

Este prezenta, cel puțin una, din următoarele condiții:

Secreție purulentă la nivelul inciziei superficiale cu sau fără confirmarea cu laboratorul

Din prelevatul secreției sau prelevatul tisular recoltate în condiții aseptice de la nivelul inciziei operatorii superficiale prin cultură pot fi puse în evidență germeni patogeni

Din simptomele infecției sunt prezente cel puțin unu: durere sau sensibilitate, tumefiere locală, roșeață sau senzație de căldură locală respectiv cazul în care chirurgul a redeschis plaga, exceptând situația unui rezultat

microbiologic negativ

Chirurgul sau medicul curant a diagnosticat infecția plăgii superficiale de incizie

Obsetvatii:

Nu pot fi ' considerate infecție

inciziei superficiale următoarele situații:

Abcesul de fir (inflamație și secreție punctiformă la nivelul plăgii de fir);

Infecția la nivelul episiotomiei sau la nivelul plăgii de circumcizie al nou născutului;

Infecția plăgilor Înțepate;

Infecția plăgilor de arsură;

Infecția plăgilor de incizie penetrante În fascie sau țesutul muscular.

Infecțiile plăgii operatorii profunde

Cele 3 criterii care trebuie realizate sunt următoarele:

Criteriul 1:

Infecția apare în treizeci de zile de la intervenția chirurgicală;

Excepție constituie implantul ,când infecția apărută până la un an de la

aplicare semnifica o infecție nosocomială; ·

Criteriul 2:

Infecția interesează tesuturile profunde (ex. fascia sau musculatura) de la nivelul plăgii operatorii

Criteriul 3:

Cel puțin una din următoarele situații trebuie să fie prezentă:

Secreție purulentă din țesuturile profunde ale plăgii operatorii dar fără cointeresarea organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală

Dehiscența spontană a plăgii operatorii sau redeschiderea acesteia de către chirurg în cazul în care cel puțin una din următoarele simptome sunt prezente: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate locală cu condiția unei culturi pozitive din prelevatul de secreție sau țesut din plaga interesată (în cazul culturii negative, nu este cazul);

Examenul clinic direct în cazul reintervenției, sau prin examen histologic sau radiologic , se pune în evidență abcedarea sau semnele clare ale unei infecții;

Chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde.

Observații:

Dacă infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde ale plăgii operatorii diagnosticul va fi de plagă operatorie profundă;

Infecția organului sau cavității operate care se drenează prin plagă, este considerată infecție de plagă operatorie profundă

Infecțiile postoperatorii ale organelor sau cavităților instrumentate

Aceste infecții pot apare pe orice teritoriu al organismului care a fost instrumentat în timpul intervenției chirurgicale (excepție țesutul cutanat, fascia și musculatura)

Penrtu infecțiile incluse în această subgrupă este necesară localizarea topografică mai exactă a infecției după clasificarea recomandată mai jos:

Infecțiile căilor urinare

Infecțiile căilor respiratorii superioare, faringita

Infecția căilor respiratorii inferioare (excepție pneumonia) Infecția arterială sau venosă

Miocardita și pericardita Endocardita Mediastinita

Infecțiile ochiului, excepție conjunctivita Infecțiile urechii și mastoidei

Infecțiile cavității bucale (stomatită, glosită, parodontită) Sinuzitele

Infecțiile tractului gastro-intestinal Infecțiile cavității intraabdominale

Infecțțile intracraniene ale țesutului nervos și durei Meningita sau ventriculita

Abcesul spinal foră meningită

Infecțiile organelor reproductive feminine și masculine Infecțiile vaginului

Abcesul mamar

și

mastita Endometrita

Infecțiile intraarticulare și ale

bursei

Osteomielita

Infecțiile meniscului intraarticular

Cele 3 criterii obligatorii pentru diagnosticul situațiilor de mai sus sunt:

Criteriul 1:

Infecția apare în intervalul de până la 30 zile de la intervenția

chirurgicală. Excepție constituie implantul, când infecțiaapărută până la un an are semnificatia infectiei nosocomiale.

Criteriul 2:

Infecția poate apărea cu orice localizare topografică în funcție de organul sau cavitatea interesată în intervenția chirurgicală, exceptând țesutul cutanat, fascia și msculatura.

Criteriul 3:

Din condițiile următoare cel puțin una trebuie să fie prezentă:

Secreție purulentă eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată

Rezultat pozitiv în cultură microbiologică dintr-o probă de secreție sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavității vizată prin intervenția chirurgicală

Examenul clinic direct în timpul reintervenției, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidență un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin

intervenția

chirurgicală

Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavității operate

Obse,vatii :

Este pos ' ibil ca infecția organului sau cavității operate să se dreneze prin plaga

operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reinte,venție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate ca

complicație

plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltată din organe sau cavități este secreție de plagă operatorie profundă .

Pneumonia nosocomială

Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puțin unuia din următoarele 4 criterii :

Criteriul 1.

La examinarea fizică și stetacustică a bolnavului sunt prezente raluri crepitante sau zonă de matitate în aria pulmonară

și

din următoarele este prezent cel puțin un simptom:

Apariția unei expectorații sau schimbarea caracterului expectorației anterioare

Hemocultura pozitivă cu floră microbiană patogenă

Demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau bioptic

Criteriul 2:

Examenul radiologic pulmonar al bolnavului evidențiază un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formațiune cavitară pulmonară sau o cointeresare pleurală

și

prezența a încă cel puțin una din următoarele semne:

Secreție purulentă pe drenul aplicat al teritoriului atins

Hemocultură pozitivă cu floră microbiană concordantă cu aspectul infecției suspicionate

Infecția demonstrată prin explorări de imagistică (CT, MR, sau Echografie)

Izolarea unui virus sau demonstrarea antigenului specific viral din secrețiile tractusului respirator

-Determinarea serologică a unui anticorp lgM specific sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor lgG specific din probe perechi

Histologie relevantă pentru pneumonie

Criteriul 3.

La copilul de un an sau sub un an prezența obligatorie a cel puțin 2 semne din următoarele:

Apnee, tahicardie sau bradicardie, detresă respiratorie, tusă, whising

și

cel puțin una din următoarele condiții

Secreții mai abundente la nivelul căilor respirator

Expectorație nou apărută sau schimbarea caracterelor expectorației avute

Izolarea prin hemocultură pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologică a anticorpilor lgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor lgG specifici în probe perechi

Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau probă bioptică

Demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii

Histologie relevantă pentru pneumonie.

Criteriul 4:

La copilul de un an sau sub un an examenul radiologic evidențiază un infiltrat pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitară sau de condensare pulmonară sau o cointeresare pleurală

și

cel puțin una din următoarele

Secreții mai abundente la nivelul căilor respirator

Expectorație nou apărută sau schimbarea caracterelor expectorației avute

Izolarea prin hemocultură pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologică a anticorpilor lgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor lgG specifici în probe perechi

Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau probă bioptică

Demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii

Histologie relevantă pentru pneumonie

Observat , ie:

Examenul microbiologic prin cultură efectuată din secrețiile expectorate nu sunt de prea mare utilitate În diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru orientarea etiologică respectiv evaluarea sensibilității la antibioticele chimioterapice

Examinările radiologice seriate pot avea

utilitate net superioară față de imaginile unice.

Infecțiile nosocomiale ale țesutului sangvin (sângelui)

Septicemia dovedită etiologic prin examene de laborator

Din cele 2 criterii de mai jos cel puțin una trebuie să fie îndeplinite:

Criteriul 1:

una sau mai multe hemoculturi ale bolnavului este pozitivă pentru microorganisme

și

microorganismul izolat din hemocultură nu este în relație de cauzalitate cu alte infecții ale pacientului

Criteriul 2:

Din simptomele de mai jos prezența a cel puțin una este obligatorie: La bolnavul peste vîrsta de un an

Febră (peste 38°C), frisoane, hipotensiune La copilul de un an sau sub un an

Febră (peste 38°C) apnee, bradicardie

și

din cele trei situații de mai jos cel puțin una trebuie să fie îndeplinită

flora

bacteriană

comensuală

(de

ex.

difteromorfii,

bacillus

sp. propionibacterium sp.,stafilococcus coagulazo negativi, etc.) trebuie să fie prezentă în hemocultură in cel puțin două probe recoltate în timpi diferiți;

flora comensuală mai sus citată este în hemocultura pozitivă a unui pacient cu cateter vascular montat și medicul curant recomandă antibioticoterapie adecvată

testele directe de decelare a unor antigenele specifice din sânge este pozitivă (de ex. H.influenzae, S.pneumoniae, N.meningitidis, Streptococi grup B., etc.)

și

toate aceste simptomatologii și probe pozitive de laborator nu sunt în relație cu o altă infecție a pacientului

Observatii:

Flebita p '

urulentă, confirmată prin cultură pozitivă din recoltarea de pe cateterul

vascular dar fără hemocultură pozitivă este considerată infecție locală vasculară Hemocultura pozitivă care nu poate fi corelată cu altă infecție

bolnavului este considerat infecție bacteriologic confirmată

țesutului sangvin

Pseudobacteriemiile

(bacteriemii/e transitorii

prin

suprainfectarea probei recoltate) nu sunt considerate infecții nosocomia/e ale țesutului sangvin.

Septicemia clinică (Starea toxico-septică clinică)

Pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare realizarea următoarelor 4 criterii:

Criteriul 1:

Din simptomatologia de mai jos prezența a cel puțin unu La bolnavul cu vârstă peste un an:

Febră (peste 38°C), hipotensiune cu presiunea sistolică de 90 mmHg sau sub această valoare, oligurie cu 20 ml/oră excreție sau sub această valoare

La copilul de un an sau sub această vârstă

Febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie

și

Criteriul 2:

Hemocultura nu a fost recoltată sau are o hemocultură negativă

și

Criteriul 3:

cu excepția simptomatologiei amintite la criteriul 1 alte semne relevante pentru o altă infecție nu sunt

și

Criteriul 4:

Medicul curant a dispus un tratament adevcat septicemiei

Observații: Septicemia care se confirmă prin hemocultură pozitivă este considerată septicemie confirmată prin probe de laborator

Septicemia

nosocomială

prin

cateterism

central

definiție epidemiologică

Definiția se bazează pe prezența unui cateter cu capătul terminal în apropierea inimii sau este montat într-o artera sau venă centrală. Cateterul montat la nivelul arterei sau venei ombilicale este considerat cateter central.

Infecția sanghină se consideră nosocomială în relația cu folosirea cateterului dacă infecția apare la 48 ore de la aplicare. Dacă infecția apare peste 48 ore de la montarea cateterului și nu sunt depistate alte cauze pentru septicemie, definiția de mai sus poate fi acceptată și în acest caz.

Septicemia nosocomială prin cateterism central - definiție clinică

Definiția se bazează pe evidențierea bacteriemiei / fungemiei la cel puțin o hemocultură

efectuată

bolnav

cateter

vascular

care

prezintă

o simptomatologie clinică compatibilă cu starea septică (febră, frison, hipotensiune)

și

cu excepția cateterului nu are alte cauze depistate pentru septicemie

oricare din situațiile de mai jos

Rezultatul

unei

culturi

semnificativ

pozitive

cateterul

central (semicantitativ peste 15 colonii/ unit. cateter

sau cantitativ

peste 103 microorganisme pe unit. de cateter) cu microorganisme ·

izolate identice (specie

și antibiocinotipie) cu microoganismele izolate din hemocultura recoltată din circulația periferică

Rezultatul culturilor microbiene recoltate concomitent din vasele centrale și periferice sunt pozitive și raportul exprimării cantitative central / periferic este peste 5 / 1

Rezultatele culturilor microbiene recoltate în timpi diferiți (peste

2 ore diferență) de la nivelul vaselor centrale și periferice demonstrează identitate de patogen izolat.

Grupele de lnfectii nosocomiale cu frecventă mai scăzută:

Infecțiile nepneumonice ale căilor respiratorii inferioare

Bronșita-, tracheobronșita-, bronchiolita-, traheita- nosocomială

Pentru definirea infecțiilor traheobronșice prezența a cel puțin unuia din următoarele criterii sunt obligatorii:

Criteriul 1:

bolnavul nu are semne clinice sau radiologice de pneumonie

și

din cele de mai jos sunt prezente cel puțin două simptome, fără o altă cauză:

febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărută sau cu creștere cantitativă progresivă ale acestuia, stridor, respirație superficială

și

realizarea a cel puțin unuia din cele de mai jos:

Cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic

Detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator

Criteriul 2:

la copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau radiologie de pneumonie

și

din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două semne:

febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărută sau cu creștere cantitavă progresivă a acesteia, stridor, detresă respiratorie, apnee sau bradicardie

și

sunt îndeplinite cel puțin una din următoarele situații:

Cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic

Detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator

Apariția anticorpilor lgM specifice sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor lgG specifici la investigarea sero-etiologică

Observație: Nu sunt incluse bronșitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, cu excepția cazurilor În care suprainfecția acută poate fi demonstrată etiologic.

Alte infecții nosocomiale ale tractului respirator inferior

Din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite cel puțin unu:

Criteriul 1:

Cultură microbiană pozitivă din țesutul pulmonar sau lichid pleural

Criteriul 2:

lntraoperator sau histopatologic se observă abces sau empiem

Criteriul 3:

Examenul radiologic pulmonar prezintă imagine de abces

Observații: Concomitența pneumoniei și a infecției acute a căilor respiratorii inferioare cu aceeași etiologie identificată obligă la Încadrarea patologiei la

,,Pneumonie"

Abcesul pulmonar sau empiemul fără pneumonie se Încadrează la infecții ale tractului respirator inferior

Infecțiile cutanate și ale țesuturilor moi subcutane

Infecțiile pielii

Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul

Prezența unei secreții purulente, pustulă, veziculă sau furuncul la nivelul pielii bolnavului

Criteriul 2:

Din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două și acestea nu sunt în legătură cu alte infecții ale organismului:

- durere sau sensibilitate, tumefacție, roșeață sau senzație de căldură la nivelul regiunii afectate

și

din situațiile de mai jos este prezentă cel puțin una

-din aspiratul regiunii afectate sau din prelevatul secreției prezente cultura microbiologică este pozitivă. Dacă microorganismul identificat face parte din flora normală a pielii (de ex. stafilococ coagulazo negativ ,

micrococi ,

difteroides, etc.) izolatul trebuie să fie monoetiologic în cultură pură .

hemocultură pozitivă fără o altă cauză depistată

în prelevatul tisular din regiunea afectată sau la un examen serologic se pune în evidență un antigen specific (de ex. ale virusurilor herpes simplex, vaicela zoster sau ale H.influenzae, N .

Meningitidis, etc.)

la examenul histologic provenit din regiunea afectată se pun în evidență macrofage polinucleate

rezultat serologic pozitiv penru anticorpii specifici lgM sau creșterea de patru ori ai lgG-urilor specifici în probe perechi

Observații: Infecția nososcomială

pielii poate rezulta din variate situații ca urmare

activității de Îngrijiri din spitale. Infecțiile plăgii superficiale de incizie, pustulele nou

născutului, decubitele și plăgile post combustie suprainfectate, abcesul mamar și mastita nu fac parte din subgrupa infecții/or nosocomiale ale pielii.

Infecțiile țesuturilor moi subcutane (fasceita necrozantă, gangrena, celulita necrozantă, miozita, limfadenita, limfangita)

Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare realizarea a cel puțin una din următoarele criterii:

Criteriul

din țesuturile sau secrețiile regiunii afectate cultivarea microbiologică este pozitivă

Criteriul 2:

prezența unei secreții purulente la nivelul regiunii afectate

Criteriul

intraoperator sau la examenul histopatologic sunt observate abces sau alte semne relevante pentru un proces infecțios

Criteriul 4:

din simptomele de mai jos, fără o legătură depistată cu o altă infecție, sunt prezente durerea și roșeața locală, tumefierea și senzația de arsură la nivelul regiunii afectate

și

cel puțin una din următoarele situații:

hemocultură pozitivă

depistarea unor antigene specifice din sânge sau urină (de ex. H. lnfluenzae, S.pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi de grup B, Candida sp., etc.)

rezultat serologic pozitiv penru anticorpi specifici lgM sau creșterea de patru ori ai lgG-urilor specifici în probe perechi

Observații: nu fac parte din subgrup: infecțiile plăgii care afectează concomitent pielea și țesuturile moi profunde (fascia, țesutul muscular), infecțiile plăgii de decubit, infecțiile țesuturilor profunde ale bazinului .

Infecția plăgilor de decubit

Pentru diagnostic sunt necesare următoarele criterii:

Criteriul 1:

Prezența, fără legătură cu o altă infecție, a cel puțin două din următoarele simptome: roșeața pielii, sensibilitate sau edem la nivelul buzei plăgii de decubit

și

Din condițiile de mai jos îndeplinirea a cel puțin unu:

din secreția sau țesutul local recoltat corespunzător cultură microbiană pozitivă

hemocultură pozitivă fără o altă cauză depistată

Observații: prezența numai

secreției purulente nu confirmă infecția.

Simpla prezență

microorganismelor din prelevatul de pe suprafața decubitului nu este suficient .

ln cazul decubitelor recoltarea trebuie să cuprindă Însămânțarea aspiratului de la nivelul marginilor plăgii sau ale prelevatelor tisulare din plagă .

Infecțiile plăgii de arsură

Pentru diagnostic sunt necesare prezența a cel puțin unuia din următoarele criterii:

Criteriul 1:

Apariția sau schimbarea caracterului plăgii de arsură cu detașarea bruscă a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariția edemului la marginile plăgii

și

Examenul histologic confirmă pătrunderea microorganismelor în țesuturile sănătoase din vecinătate

Criteriul 2:

Apariția sau schimbarea caracterului plăgii de arsură cu detașarea bruscă a crustei, schimbarea culorii crustei în brun închis, negru sau mov-violet, apariția edemului la marginile plăgii

și

Apariția a cel puțin una din următoarele condiții:

hemocultură pozitivă fără alte cauze determinante

prezența virusului herpetic demonstrată prin cultură sau examen electronomicroscopie sau prezența evidentă a incluziunilor virale la examenul electronomicroscopie din prelevatul bioptic tisular

Criteriul 3:

La bolnavul cu arsură sunt prezente cel puțin două din condițiile de mai jos, fără o altă cauză cunoscută: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 36°C), hipotensiune, oligurie (sub 20 ml/oră), hiperglicemie sub dieta glucidică anterior tolerată sau semne de confuzie mintală

și

Îndeplinirea a cel puțin una din următoarele condiții:

examenul histopatologic confirmă pătrunderea microorganismelor în tesuturile sănătoase din vecinătate

- '

hemocultură pozitivă

prezența virusului herpetic demonstrată prin cultură sau exemen electronomicroscopie sau prezența evidentă a incluziunilor virale la examenul electronomiscroscopic din prelevatul bioptic tisular

Obsetvatii:

Numai pr '

ezența unei secreții purulente de la nivelul plăgii nu este criteriu de

certitudine prin posibilitatea apariției acesteia și

În

cadrul deficiențelor de Îngrijire corespunzătoare

plăgii

Prezența singulară

sindromului febril la bolnavul cu arsură nu este argument convingător. Febra poate fi de resorbție, in urma distrugerii tisulare.

Abcesul mamar sau mastita

Sunt necesare prezența a cel puțin unuia din următoarele criterii:

Criteriul 1:

Prelevatele recoltate intraoperator prin aspirare sau bioptic sunt pozitive pentru microorganisme în cultură

Criteriul 2:

lntraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne patognomonice pentru un proces infecțios

Criteriul 3:

febră (peste 38°C) și sindrom inflamator local la nivelul mamelei

și

Medicul curant a emis diagnosticul de abces mamar

Obsetvație: Abcesul mamar apare de cele mai dese ori post parfum. Abcesele mamare care apar În primele

zile după naștere sunt considerate infecții nosocomiale.

Infecția ombilicală (omphalita)

Pentru susținerea diagnosticului prezența a cel puțin unuia din criteriile de mai jos sunt obligatorii:

Criteriul 1:

La nivelul bontului ombilical al nou-născutului apare roșeață locală și

secretie seroasă

și

Din situațiile de mai jos se realizează cel puțin una:

din secreția sau aspiratul local cultura microbiană este pozitivă

hemocultură pozitivă

Criteriul 2:

La nivelul bontului ombilical al nou-născutului apare roșeață locală și secreție purulentă

Observa , tii:

Infecțiile care apar după cateterismul a,terei

venei ombilicale sunt considerate infec , tii vasculare

Sunt considerate nosocomiale și infecțiile bontului ombilical care apar

În

primele

zile de la externarea nou născutului

Pustuloza nou născutului

Din criteriile de mai jos realizarea a cel puțin unuia este obligatoriu:

Criteriul 1:

Nou-născutul are una sau mai multe pustule

și

Medicul curant emite diagnosticul de infecție a pielii

Criteriul 2:

Nou-născutul are una sau mai multe pustule

și

Medicul curant aplică o antibiotico-terapie adecvată .

Observat , ii:

Nu sunt incluse În acest subgrup eritema toxică și sindroamele pustuloase neinfecțioase

Sunt considerate nosocomiale și pustulele infecțioase care apar În primele

zile de la externarea nou născutului

Infecțiile cardio-vasculare

Infecția arterială și venoasă

Pentru diagnostic sunt necesare realizarea a cel puțin unuia din cele 5 criterii:

Criteriul 1:

Din artera sau vena excizată chirurgical cultura microbiană pozitivă

și

Hemocultura nu a fost efectuată sau a fost negativă

Criteriul 2:

lntraoperator sau la examenul histopatologic al arterelor sau venelor există constatarea semnelor unei infectii

Criteriul 3:

Din semnele de mai jos trebuie să fie prezentă cel puțin unul, în absența altor cauze infecțioase depistate: febră peste 38°C, durere, roșeața pielii sau senzație de căldură la nivelul regiunii afectate

și

Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativă, însămânțată de pe vârful materialului endovascular

și

hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ

Criteriul 4:

Secreție purulentă la nivelul vasului din teritoriul afectat

și

hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ

Criteriul 5:

la copilul de un an sau sub un an sunt prezente, în absența altor cauze depistate, cel puțin unul din următoarele semne:

febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, letargie sau

roșeață dureroasă sau senzație de căldură la nivelul regiunii afectate

și

Au crescut mai mult de 15 colonii microbiene din proba semicantitativă, însămânțată de pe vârful materialului endovascular

și

hemocultura nu a fost efectuată sau a avut un rezultat negativ

Observat , ii:

Infecția intravasculară unde hemocultura este pozitivă se consideră infecție sangvină microbiologic dovedită

Infecțiile vasculare din zona graftului, shuntului, fistulei sau canulei În cazul În care hemocultura este negativă sunt considerate infecții sanghine În relație cu cateter vascular central

Endocardita de valvă (naturală sau artificială)

Din criteriile de mai jos cel puțin unul trebuie să fie prezent:

Criteriul 1:

Cultură microbiană pozitivă din proba recoltată de pe valve sau vegetații cardiace

Criteriul 2:

La bolnav sunt prezente, fără o altă cauză cunoscută, două sau mai multe semne din următoarele: febră (peste 38°C 0 ), sufluri cardiace noi sau

modificarea suflurilor cardiace, semne de embolie, sindroame cutanate (peteșii, echimoze, noduli subcutanati durerosi, insuficiență cardiacă congestivă sau tulburări de ritm cardiac

și

Din următoarele situații este prezentă cel puțin una:

două sau mai multe hemoculturi pozitive

prelevatul recoltat de pe valve confirmă, prin examen direct și colorație gram, prezența bacteriilor în absența sau în cazul negativității hemoculturilor

intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetații pe valvele cardiace

examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene /de ex.

H. lnfluenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.)

examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi

și

antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat

Criteriul 3:

la copilul de un an sau sub un an sunt prezente două sau mai multe din semnele de mai jos: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, sufluri cardiace noi sau schimbarea caracteristicilor suflurilor, embolie, sindroame cutanate (peteșii, echimoze, noduli subcutanați dureroși), insuficiență cardiacă congestivă, tulburări de ritm cardiac (de conducere)

și

Cel puțin una din următoarele situații

două sau mai multe hemoculturi pozitive

prelevatul recoltat de pe valve confirmă, prin examen direct și colorație gram, prezența bacteriilor în absența sau în cazul negativității hemoculturilor

intraoperator sau la necropsie sunt observate direct vegetațiuni pe valvele cardiace

examenul serologic sau urinar pune în evidență antigene microbiene (de ex .

H. lnfluenzae, S. pneumoniae, N. Meningitidis, Streptococi grup B, etc.)

examenul echografic depistează apariția unor vegetații valvulare noi

și

antemortem, medicul dispune un tratament antimicrobian adecvat

Miocardita sau pericardita

Pentru diagnostic este necesar cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1:

Cultură microbiană pozitivă din prelevatul de țesut pericardic sau aspirat din lichidul pericardic recoltate intraoperator

Criteriul 2:

Din semnele de mai jos, fără o legătură evidentă cu o altă cauză, sunt prezente cel puțin două: febră (peste 38°C), durere toracică, puls paradox sau arie cardiacă mărită

și

Cel puțin una din situațiile următoare

simptomatologie ECG relevantă pentru miocardită sau pericardită

serologie sangvină pozitivă pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. lnfluenzae, S. pneumoniae, etc.)

examenul histopatologic confirmă miocardita sau pericardita

echografia, CT sau MR confirmă existența lichidului pericardic

Criteriul 3:

La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin două, fără legătură cu o altă cauză depistată, din următoarele semne: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, puls paradox sau arie cardiacă mărită

și

Cel puțin una din situațiile de mai jos

simptomatologie ECG relevantă pentru miocardită sau pericardită

serologie sangvină pozitivă pentru antigene microbiene specifice (de ex. H. lnfluenzae, S. pneumoniae, etc.)

examenul histopatologic confirmă miocardita sau pericardita

echografia, CT sau MR confirmă existența lichidului pericardic

Obsetvații:Pericarditele după operațiile de chirurgie cardiacă sau după infarctul miocardic de cele mai multe ori nu sunt de cauză infectioasă.

Mediastinita

Pentru diagnostic prezența a cel puțin unul din criteriile de mai jos trebuie să fie prezent:

Criteriul 1:

Cultură microbiană pozitivă din însămânțarea prelevatelor de țesut miocardic sau aspirat din situsul mediastinal recoltate intraoperator

Criteriul 2:

lntraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate semnele mediastinitei

Criteriul 3:

Sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidente, din următoarele semne: febră (peste 38°C), durere toracică sau instabilitate sternală

și

Cel puțin una din următoarele situații

evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinală

hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă

imaginea radiologică a unei umbre mediastinale mult lărgită

Criteriul 4:

la copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidente, din următoarele semne: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie sau instabilitate sternală

și

Cel puțin una din următoarele situații

evacuarea unei secreții purulente din regiunea mediastinală

hemocultura sau cultură microbiană din lichidul mediastinal pozitivă

imaginea radiologică a unei umbre mediastinale mult lărgită

Observație: Mediastinita și osteomielita concomitentă, apărute după operațiile de chirurgie cardiacă

incadrează la subgrupa mediastinitei.

Infecțiile osoase și ale articulațiilor

Osteomielita

Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1:

Din prelevatul de țesut osos al bolnavului cultura microbiană este pozitivă

Criteriul 2:

Examenul direct intraoperator sau examenul histopatologic pune în evidentă semne clare de osteomielită

Criteriul 3:

Sunt prezente cel puțin una, fără o altă cauză evidente, din următoarele semne: febră (peste 38°C), tumefiere locală dureroasă, senzație de căldură locală sau prezența unei secreții la nivelul locului osteomielitei

•

și

Cel puțin una din următoarele situații

hemocultura bolnavului pozitivă

serologie pozitivă pentru antigene microbiene (de ex .

H .

lnfluenzae, S. pneumoniae)

există dovezi de imgistică (radiologie, CT sau MR) pentru osteomielită

Infecțiile articulațiilor și ale bursei

Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1:

Din lichidul intraarticular sau biopsie sinovială, cultură microbiană pozitivă

Criteriul 2:

Observația directă intraoperatorie sau examenul histopatologic pune în evidență semne clare de artrită sau bursită

Criteriul 3:

Sunt prezente cel puțin două, fără o altă cauză evidente, din următoarele semne: durere articulară, tumefiere locală dureroasă, senzație de căldură locală și lichid intraarticular demonstrat cu limitarea mobilitătii articulare

și

Cel puțin una din următoarele situații

prin colorație gram la examenul microscopic direct al lichidului intraarticular sunt prezente bacterii și leucocite

prezența unor antigene microbiene în sânge, urină sau lichidul sinovial

frotiul preparat din lichidul sinovial și examenul chimic al acestuia sunt relevante pentru prezența unei infecții, în absența unei patologii reumatologice

semnele imagistice obținute (radiologic, MT, MR) sunt concludente pentru procesul infecțios

Infecțiile meniscului intraarticular

Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1:

Cultură microbiană pozitivă rezultată prin însămânțarea țesutului chondroid (meniscal) recoltat intraoperator

Criteriul 2:

lntraoperator prin examen direct sau prin examen histopatologic sunt puse în evidență semne de infecție al meniscului intraarticular

Criteriul 3:

Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale

și

Există dovezi radiologice sau CT, MR de infecție

Criteriul 4:

Sunt prezente semnele febrei (peste 38°C) sau ale durerii locale

și

La examenul serologic sau din urină sunt puse în evidență antigene specifice (de ex. H. influenzae, S.pneumoniae, N. meningitides, Streptococi de grup B)

Infecțiile tractului digestiv

Gastroenterite

Dovada a cel puțin unui criteriu din cele de mai jos este necesară:

Criteriul 1:

Bolnavul prezintă un tranzit intestinal accelerat cu scaune diareice apoase, cu o durată mai mare de 12 ore, vărsături, cu sau fără febră, situație în care etiologia neinfecțioasă este puțin probabilă (de ex. teste diagnostice, procedură terapeutică, exacerbarea unei stări cronice sau diaree psihică prin stress, etc.)

Criteriul 2:

Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o altă cauză depistată: senzație de vomă, vărsătură, durere abdominală, cefalee

și

Din situațiile de mai jos cel puțin una este prezentă:

coprocultura sau prelevatul rectal este pozitiv pentru patogene enterale

la examenul electronomicroscopie al prelevatului din materii fecale pot fi puse în evidență microorganisme enteropatogene

prin examen serologic sau din materii fecale · sunt puse în evidență antigene sau anticorpi microbieni specifici

prezența enteropatogenului este dovedită pe cultură celulară (efect citopatogen, evidențierea toxine, etc.)

apariția anticorpilor lgM sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor lgG în probe perechi la investigare serodiagnostică

Infecțiile esofagului, stomacului, intestinului subțire și gros, rectului

Pentru definirea infecțiilor tractului gastro-intestinal - exclusiv gastroenterita și apendicita - sunt necesare a fi îndeplinite cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1:

lntraoperator sau prin examen histopatologic sunt demonstrate prezența

abcesului sau ale altor semne clare de infectie

Criteriul 2:

Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două și nu pot fi depistate alte cauze generatoare respectiv semnele pot fi încadrate în diagnosticul infecției segmentului digestiv dat: febră, vomismente, vomă, durere abdominală sau sensibilitate abdominală

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este îndeplinită

din secrețiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat postoperator cultura microbiană este pozitivă

din secrețiile recoltate intraoperator sau endoscopic sau, din prelevatul recoltat pe tubul de dren montat postoperator prin microscopie extemporanee cu colorație gram și prin proba hidroxidului de potasiu se pune în evidență prezența bacteriilor

hemocultura este pozitivă

la examenul radiologic pot fi evidențiate modificări patognomonice

la examenul endoscopic sunt puse în evidență modificări patognomonice (esofagită sau proctită candidozică)

Hepatitele

Pentru susținerea diagnosticului sunt necesare îndeplinirea următoarelor criterii: cel puțin două din semnele febră, anorexie, senzație de vomă, vărsătură, durere sau senzație de plenitudine în hipocondrul drept cu sau fără sindrom icteric sau subicteric, transfuzie în antecedentele personale într-o perioadă de sub 3 luni

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este prezenta:

test pozitiv pentru antigenele sau anticorpii de fază acută ale hepatitei A, B sau C

probe hepatice alterate

test pozitiv din urină sau secreție faringiană pentru citomegalovirus sau teste serologice de fază acută (lgM) pentru CMV, HSV, EBV, etc.)

Observat , ii:

Următoarele stări patologice nu pot fi considerate hepatită nosocomială:

hepatita neinfecțioasă sau icter neinfecțios

hepatita toxică post alcoolică

alte substanțe cu toxicitate hepatică

patologia obstructivă de căile biliare sau hepatita și icterul urmare

colecistitei sau angiocolitei

Infecțiile intraabdominale neclasificate în alte locuri (vezicula biliară și ficat -excepție hepatita-, splină, pancreas, peritoneu, cavitatea subfrenică sau subdiafragmatică și alte țesuturi intraabdominale)

Pentru diagnostic sunt necesare îndeplinirea a cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1:

Din secreția purulentă recoltată intraoperator sau din aspirat intraabdominal cultura microbiologică este pozitivă

Criteriul 2:

lntraoperator sau prin examen histopatologic sunt observate abces sau semne clare pentru un proces infecțios

Criteriul 3:

Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două: febră, anorexie, senzație de vomă, vărsătură, durere abdominală sau sindrom icteric

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este prezenta

din conținutul drenului aplicat intraoperator cultura microbiană este pozitivă

din secrețiile intraabdominale recoltate intraoperator sau din prelevatul histopatologic prin colorație gram la examinare microscopică sunt puse în evidență bacterii

hemocultura este pozitivă și semnele investigației imagistice (radiologic, echografic, CT, MR sau investigare cu izotopi) pledează pentru o infecție intraabdominală.

Observație: pancreatita acută nu se Încadrează În subgrup decât cu condiția originii infecțioase ale acestuia.

Enterocolita necrozantă

Pentru diagnosticul enterocolitei necrozante la sugar sunt necesare prezența următoarelor:

Cel puțin două din următoarele semne, fără o altă cauză determinată: vărsătură, distensie abdominală, resturi alimentare în stomac

și

prezența macroscopică sau microsopică a sângelui în materiile fecale

și

cel puțin una din următoarele semne radiologice

pneumoperitoneu

pneumatoză intestinală

imagini nemodificate și rigide la nivelul anselor intestinului subțire

Infecțiile genitale

Endometrita

Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu:

Criteriul 1:

Din prelevatul intraoperator, aspirat endocavitar sau biopsie ,cultură microbiană pozitivă

Criteriul 2:

Din semnele de mai jos, fără o altă cauză determinată, sunt prezente cel puțin două: febră (peste 38°C), durere abdominală, sensibilitate uterină sau secreție purulentă din cavitatea uterină

Observație: Endometrita post parfum este considerată infecție nosocomială

cu excepția situațiilor când lichidul amniotic

fost infectat Înaintea internării În spital sau preluarea gravidei in spital

avut loc după 48 ore de la ruperea membranelor.

Infecțiile episiotomiei

Pentru diagnostic sunt necesare realizarea următoarelor criterii:

Criteriul 1:

După naștere vaginală la plaga de episiotom este prezentă o secreție purulentă

Criteriul 2:

După naștere vaginală pe locul plăgii episiotomiei apare abcesul.

Observație: După unele opinii episiotomia nu este intervenție chirurgicală

Infecțiile în situsul bontului vaginal

Pentru diagnostic sunt necesare cel puțin una din următoarele criterii:

Criteriul 1:

De la nivelul bontului vaginal după histerectomie se elimină o secreție purulentă.

Criteriul 2:

La nivelul bontului vaginal după histerectomie apare un abces

Criteriul 3:

Din secrețiile de la nivelul bontului vaginal după histerectomie, cultura microbiologică este pozitivă.

Observație: Infecția bontului vaginal se Încadrează În subgrupa infecției de organ

Alte infecții ale organelor genitale (epididimită, prostatită, vaginită, ooforită, metrita și alte infecții profunde ale țesuturilor din micul bazin), cu excepția endometritei și ale infecției bontului vaginal

Din criteriile de mai jos cel puțin una trebuie să fie prezentă:

Criteriul 1:

Cultură microbiană pozitivă din secreția sau prelevatul histologic recoltat din regiunea afectată

Criteriul 2:

lntraoperator sau prin examen histopatologic pot fi observate semne relevante pentru un proces infecțios sau abces

Criteriul 3:

Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două fără o altă cauză depistată: febră peste 38°C, senzație de vomă, vărsătură, durere, sensibitate sau disurie

și

cel puțin una din următoarele situații

hemocultură pozitivă

procesul patologic a fost diagnosticat de medic

Infecțiile sistemului nervos central:

Infecții intracraniene (abcesul, infecția sub- și epi-durală, encefalita)

Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul 1:

Din prelevatul de țesut nervos intracranian sau dura mater cultură microbiană pozitivă

Criteriul 2:

lntraoperator sau prin examen histopatologic semnele unui abces sau ale unui proces infecțios sunt evidente

Criteriul 3:

Din semnele de mai jos, în absența unei alte cauze, sunt prezente cel puțin două: cefalee, vertij, febă peste 38°C, semne de focar, tulburare senzorială sau confuzie

și

din prelevatul de țesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiană este pozitivă

prezența antigenului specific în sânge sau urină

infecția are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografie)

anticorpi specifici de fază acută (lgM) sau creșterea anticorpilor specifici lgG de patru ori din probe perechi

și

în diagnosticul antemortem medicul a dispus terapia antimicrobiană adecvată

Criteriul 4:

La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sus prezente cel puțin două: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, semne de focar sau tulburări de senzoriu

și

cel puțin una din situațiile de mai jos

din prelevatul de țesut nervos intracranian sau abces, recoltate prin aspirare, intraoperator sau necroptic, cultura microbiană este pozitivă

prezența antigenului specific în sânge sau urină

infecția are semne imagistice evidente (radiologic, CT, MR sau arteriografie)

anticorpi specifici de fază acută (lgM) sau creșterea anticorpilor specifici lgG de patru ori din probe perechi

Observație: În cazul prezenței concomitente

meningitei și abcesului intracranian infecția este considerată și Încadrată ca infecție intracraniană

Meningită sau ventriculită

Din criteriile de mai jos prezența a cel puțin unu este obligatorie:

Criteriul

din lichidul cefalorahidian recoltat cultura microbiană este pozitivă

Criteriul 2:

din semnele de mai jos, în absența altor cauze, cel puțin unul este prezent: febră (peste 38°C), cefalee, redoarea cefii, semne de iritație meningeală, semne patognomonice la nivelul nevilor cranieni, iritabilitate

și

din situațiile de mai jos cel puțin una este realizată

în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută, albuminorahia crescută și/sau glicorahia scăzută

colorarea gram și examenul microscopic direct, confirmă prezența bacteriilor în LCR

hemocultură pozitivă

examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urină este pozitivă

prezența anticorpilor specifici de fază acută (lgM) sau creșterea anticorpilor specifici lgG de patru ori din probe perechi

și

în cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie adcvată cazului

Criteriul 3:

La copilul de un an sau sub un an din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin unul, fără o altă cauză evidentă: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, redoarea cefei, semne de iritație meningeală, semne patognomonice pentru nervi cranieni, iritabilitate

și

cel puțin una din situațiile de mai jos:

în LCR numărul elementelor celulare albe este crescută ,

albuminorahia crescută și/sau glicorahia scăzută

colorarea gram și examenul microscopic direct, confirmă prezența bacteriilor în LCR

hemocultură pozitivă

examinarea antigenelor din LCR, sânge sau urină este pozitivă

prezența anticorpilor specifici de fază acută (lgM) sau creșterea anticorpilor specifici lgG de patru ori din probe perechi

și

în cazul diagnosticului antemortem medicul a prescris antibioticoterapie adcvată cazului

Obse,vatii:

Meningita '

nou născutului se consideră nosocomială cu excepția situației În care sunt

dovezi pentru transmiterea tranplacentară Meningoencefalita este considerată meningită

Abcesul spinal asociat cu meningită este Încadrat ca meningită

Infecția după shunt se consideră infecție de plagă cu condiția că apare Într-un inte,val de un an

Abces spinal fără meningită

Pentru diagnostic necesită prezența a cel puțin un criteriu din următoarele:

Criteriul 1:

Din abcesul subdural sau epidural cultura microbiană este pozitivă

Criteriul 2:

lntraoperator sau necroptic, respectiv la examenul histopatologic sunt observate semne de abces

Criteriul 3:

Din semnele de mai jos sunt prezente cel puțin unu și nu există altă relație de cauzalitate cunoscută: febră peste 38°C, durere, sensibilitate locală, semne de radiculită, parapareză sau paraplegie

și

cel puțin una din situațiile de mai jos:

hemocultură pozitivă

există dovezi (radiologice, CT, MR, mielografie, echografie, explorare cu izotopi) pentru abcesul spinal

și

antemortem medicul a dispus tratamentul antimicrobian adecvat

Obse,vații: Abcesul spinal concomitent cu meningită se Încadrează in subgrupa meningită

Infecțiile ochiului, urechii, faringelui și cavității bucale

Conjunctivita

Cel puțin unul din criteriile de mai jos trebuie îndeplinite:

Criteriul 1:

Din proba de secreție purulentă recoltată de la nivelul conjunctivei oculare sau ale țesuturilor din vecinătate (pleoapă, cornee, glande lacrimale) cultura microbiologică este pozitivă

Criteriul 2:

La nivelul conjunctivei oculare sau ale zonelor oculare învecinate apare durerea și roșeața

și

din semnele de mai jos cel puțin unul este prezent

în secreția conjunctivală, la examenul nativ colorat gram sunt observate leucocite și bacterii

-există o secreție purulentă în zona afectată

investigarea secreției este pozitivă pentru antigene specifice (ELISA sau IF pentru Chlamidydia trachomatis, Herpes simplex, Adenovirus, etc.)

la examenul microscopic al secreției sunt prezente macrofagele polinucleate

cultura virală este pozitivă

sunt detectati anticorpi specifici de fază acută (lgM) sau creșterea anticorpilor specifici lgG de patru ori în probe perechi

Obse,vatii:

Infecțiile

' globului ocular nu fac parte din această subgrupă

Conjunctivita iritativă (de ex. după instilațiile cu nitrat de argint) nu sunt nosocomiale Conjunctivitele În cadrul infecțiilor virale sistemice (rujeola, rubeola, etc.) fac parte din patologia specificată.

Infecțiile ochiului

Pentru diagnostic este necesara realizarea a cel puțin unuia din următoarele criterii:

Criteriul 1:

Probele recoltate de la nivelul camerei anterioare sau posterioare sau din umoarea apoasă, însămânțarea microbiologică rezultă cultură pozitivă

Criteriul 2:

Dintre semnele de mai jos sunt prezente • cel puțin două, fără o altă cauză depistată: durere oculară, tulburare de acuitate vizuală, hipopion (secreție purulentă în camera anterioară)

și

cel puțin una din situațiile de mai jos:

medicul specialist a diagnosticat o infecție oculară

sunt detectate antigene specifice din sânge (de ex. H. lnfluenzae, S. Pneumoniae)

hemocultură pozitivă

Infecțiile urechii, mastoidei și apofizei mastoidei

Pentru diagnosticul infecției sunt utilizabile următoarele criterii: Pentru otita externă cel puțin unul din criteriile de mai jos

Criteriul 1:

Din secreția purulentă a conductului auditiv cultură microbiană pozitivă

Criteriul 2:

Dintre semnele de mai jos prezența a cel puțin unu, fără o altă acuză determinată: febră peste 38°C, durere și eritem local sau secreție purulentă la nivelul conductului auditiv

și

din secreția purulentă, examenul microscopic colorat gram pune în evidență prezența microorganismelor

Pentru otita internă cel puțin unul din criteriile de mai jos

Criteriul 1:

Din secreția urechi interne recoltată intraoperator cultură pozitivă

Criteriul 2:

Medicul a emis diagnosticul de otită medie Pentru mastoidită cel puțin unul din criteriile de mai jos

Criteriul 1:

Din secreția purulentă de la nivelul mastoidei cultură pozitivă

Criteriul 2:

Dintre semnele de mai jos este prezent cel puțin unul, fără o altă cauză determinată: febră peste 38°C, durere, sensibilitate și eritem local, cefalee sau pareză facială

și

prezența a cel puțin una din situațiile de mai jos

evidențierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat gram din prelevatul secreției purulente de la nivelul mastoidei

examenul serologic evidențiază prezența antigenelor specifice

Infecțiile din cavitatea bucală (stomatita, glosita și parodontita)

Pentru diagnostic este necesar realizarea a cel puțin unul din următoarele criterii:

Criteriul 1:

Din secreția purulentă a țesuturilor din cavitatea bucală cultură pozitivă

Criteriul 2:

La examenul cavității bucale (examen fizic, intraoperator sau histopatologic) abcesul sau semnele clare ale infecției sunt prezente

Criteriul 3:

Cel puțin unul din următoarele semne sunt prezente, fără o altă cauză determinată: abces, exulcerații, pete albe proeminente pe mucoasă inflamată sau plăci / depozite pe mucoasa cavității bucale

și

Cel puțin una din următoarele situații:

la examenul microscopic colorat gram al prelevatului recoltat se observă prezența bacteriilor

probă pozitivă cu hidroxid de potasiu

la examenul microscopic al prelevatului recoltat sunt observate macrofage polinucleare

apariția anticorpilor specifici de fază acută (lgM) sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor specifici lgG la examenul serologic

medicul a stabilit diagnosticul de infecție a cavității bucale și a aplicat un tratament local sau peroral antifungic adecvat

Observație: Infecția herpetică,

caz

nou, cu manifestare la nivelul cavității bucale poate fi nosocomială, dar infecția recidivantă

reacutizată nu se Încadrează În această categorie de infecții

Sinuzitele fronto-maxilare

Din criteriile de mai jos realizarea a cel puțin unu este obligatorie pentru diagnostic:

Criteriul 1:

Din secreția purulentă a cavităților paranazale și maxilare cultură microbiană pozitivă

Criteriul 2:

Dintre semnele de mai jos cel puțin unul este prezent, fără o altă acuză depistată: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate la suprafața zonei sinusului afectat, cefalee, rinoree cu secreție purulentă sau obstrucție nazală

și

cel puțin una din următoarele situații

rezultat edificator la examenul radiologic

imagine radiografică relevantă

Infecțiile căilor respiratorii superioare (faringita, laringita și epiglotita)

Din criteriile de mai jos cel puțin unul este realizat:

Criteriul 1:

Dintre semnele de mai jos sunt prezente cel puțin două, fără o altă cauză depistată: febră peste 38°C, eritemul mucoaselor, durere în gât, tuse, disfagie, secreție purulentă faringiană

și

din situațiile de mai jos este realizata cel puțin una

din prelevatele regiunii afectate cultura microbiană pozitivă

hemocultură pozitivă

examenul sângelui sau secreției tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice

prezența anticorpilor specifici de fază acută (lgM) sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor lgG specifici în probe perechi

medicul a emis diagnosticul de infecție respiratorie acută

Criteriul 2:

La examenul fizic, intraoperator sau histopatologic se constată prezența abcesului

Criteriul 3 :

La copilul de un an sau sub un an sunt prezente cel puțin două din semnele de mai jos, fără o altă cauză depistată: febră (peste 38°C) sau hipotermie (sub 37°C), apnee, bradicardie, rinoree sau secreție purulentă la nivelul faringelui

și

cel puțin una din situațiile de mai jos este realizata:

din prelevatele regiunii afectate cultura microbiană pozitivă

hemocultură pozitivă

examenul sângelui sau secreției tractului respirator este pozitiv pentru antigene specifice

prezența anticorpilor specifici de fază acută (lgM) sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor lgG specifici în probe perechi

medicul a emis diagnosticul de infecție respiratorie acută

Infecții sistemice

Infecțiile diseminate

Sunt infecții care cointeresează mai multe organe sau sisteme fără o localizare regională / teritorială caracteristică. De cele mai multe ori sunt de etiologie virală (rubeolă, rujeolă, infecția urliană, varicela, eritema infecțiosum, infecția HIV, etc.)

Observații:

Diagnosticul de cele mai multe ori se bazează pe simptomatologia clinică și probe de laborator pentru diagnosticul etiologic.

Febra de origine necunoscută (FUO) și starea toxico-septică

nou născutului nu sunt Încadrate În acest grup de patologie.

Exantemele virale și eruptive fac parte din acest grup de patologie

Infecții nosocomiale la bolnavii cu spitalizare cronică, de lungă durată: 1 ă

lnfect , iile urinare

Infecțiile urinare la bolnavii necateterizați

Sunt necesare pentru diagnostic realizarea a trei din semnele de mai jos:

febră peste 38°C și / sau frison

-apariția sau accentuarea unei jene dureroase la micțiune și / sau disurie

apariția sau accentuarea unei senzații dureroase suprapubiene

modificarea caracteristicilor urinei emise

deteriorarea stării fizice și / sau mentale, eventual incontinență urinară

Infecțiile urinare la bolnavii cu cateter urinar

Sunt

necesare

pentru

diagnostic

realizarea

cel

puțin

două

din următoarele:

febră peste 38°C și / sau frison

apariția senzației dureroase sau de tensiune suprapubiană

modificarea caracteristicilor urinei emise

deteriorarea stării fizice și / sau mintale

2ă Infecțiile respiratorii

Faringită și răceală simplă

Dintre semnele și simptomele de mai jos prezența a cel puțin două :

Rinoree și / sau strănut

Congestie și / sau obstrucție nazală

Durere faringiană, disfonie și / sau deglutiție dureroasă

Tuse neproductivă

Microlimfadenopatie latero-cervicală dureroasă

Viroză asemănătoare stării gripale

Prezența stării febrile (peste 38°C) și cel puțin trei din următoarele:

Frison, cefalee sau durere oculară retrobulbară, mialgie, astenie sau inapetență, durere în gât, apariția sau accentuarea tusei uscate.

Bronșită și traheobronșită

În prezența unui examen radiologic toracic negativ sau în absența acestuia sunt obligatorii prezența a cel puțin trei semne din următoarele:

Apariția tusei sau accentuarea ei, apariția expectorației sau accentuarea ei, febră (peste 38°C), durere toracică pleurală, apariția sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante, inspir zgomotos, etc.) apariția sau accentuarea disfuncției respiratorii (tahipnee, respirație superficială, etc.), stare generală fizică și/ sau mentală alterată.

Pneumonie

Prezența a cel puțin două semne din următoarele:

Apariția tusei sau accentuarea ei, apariția expectorației sau accentuarea ei, febră (peste 38°C), durere toracică pleurală, apariția sau accentuarea unor semne stetacustice pulmonare (raluri ronflante și crepitante, inspir zgomotos, dispnee, etc.), apariția sau accentuarea disfuncției respiratorii (tahipnee, respirație superficială, etc.), stare generală fizică și/ sau mentală alterată .

În prezența unui rezultat radiologic care evidențiază pneumonia sau probabilitatea pneumoniei (condensare) sau un infiltrat pulmonar, accentuarea desenului hilar și / sau perihilar.

Otită

Dacă otita este diagnosticată de medic sau există o secreție otică uni- sau bilaterală. Durerea otică sau prezența unei roșețe congestive locală este edificatoare dacă otorea nu este cu secreție purulentă .

Sinuzită

Este diagnostic clinic emis de un medic.

Infecțiile gurii și cavității bucale

Este un diagnostic clinic stabilit de medic sau medic stomatolog

3 lnfecțile primare ale țesutul sanghin (sângelui)

Prezența a două sau mai multe hemoculturi pozitive din care au fost identificate microorganisme identice sau o hemocultură pozitivă la care poate fi acceptată că nu există doar o suprainfecție a probei recoltate sau a mediului de cultură

și

este prezent cel puțin unul din următoarele semne:

febră peste 38°C

hipotermie nou apărută (sub 35°C)

presiune sistolică cu cel puțin 30 mmHg mai mică față de cel obișnuit

deteriorarea funcției fizice și mentale

4ă Gastroenterite

sau și

Prezența a cel puțin unul din următoarele semne/ simptome:

două sau mai multe scaune apoase peste cele obișnuite în 24 ore

două sau mai multe vomismente / vomă în 24 ore

coprobacteriologie pozitivă pentru Salmonella sp. Shigella sp., E. coli O157:H?, Camphylobacter sp.

rezultate pozitive pentru toxine microbiene specifice (de ex. C. Difficile, etc.)

semne relevante pentru gastroenterită infecțioasa (greață, vărsături, scaune diareice, jenă sau durere in regiunea abdominală

5" Infecțiile cutanate și ale țesuturilor moi

Celulită și infecția plăgii cutanate / subcutane

Prezența secreției purulente la nivelul plăgii, pielii sau țesuturilor moi subjacente

și

Prezența unuia din semnele de mai jos:

Febră peste 38°C sau schimbarea defavorabilă a stării mentale

fizice

Senzație de căldură și roșeață la nivelul trunchiului sau membrelor

Tumefiere si sensibilitate sau durere la nivelul regiunii afectate

Exacerbarea secretiilor la nivelul leziunii sau a teritoriului. afectat

Infecții micotice cutanate

Realizarea următoarelor două criterii:

Prezența unei erupții maculo-papuloase

Diagnosticul micozei de către un medic sau prin probe de laborator

lnfectie cutanată herpetică și herpes zoosteriană

A ln ambele situat '

ii realizarea următoarelor două criterii:

Prezența u '

nei erupții veziculare pe o suprafață segmentară

Diagnosticul de către medic sau prin laborator a unei infecții specifice

Scabie cutanată

Pentru diagnostic este necesara realizarea a două criterii:

Prezența unor erupții maculo-papulare pruriginoase

Diagnosticul scabiei de către un medic cu sau fără confirmarea prin examene de laborator

Conjunctivită

Din cele două criterii realizarea a cel puțin unu:

Apariția unei secreții purulente la nivelul ochiului sau la ambii ochi de cel puțin 24 ore

Apariția unei roșețe noi sau accentuarea celei existente la nivelul conjunctivei oculare, senzație dureroasă sau durere locală, cu sau fără prurit, de cel puțin 24 ore

6; Perioade febrile probabil infecțioase de cauză neelucidată / incertă

Stare febrilă (peste 38°C) în mai multe episoade, cu intervale afebrile de cel puțin 12 ore, stare care este prezentă cel puțin 3 zile și nu sunt demonstrate cauze evidente infectioase sau neinfectioase

Medicul emite diagnosticul de '

stare febrilă de ca ' uză neelucidată.

Infecții cu microorganisme genetic modificate artificial și cu transmitere accidentală sau prin acțiuni de bioterorism.

Orice simptom sau sindrom infecțios care apare sub formă de caz nou și acut, este prezent la o persoană sau afectează mai mulți bolnavi și / sau personal medico sanitar și epidemiologic este demonstrată legătura de cauzalitate cu activitatea și / sau produsele și materialele unui laborator de microbiologie sau, este suspicionată răspândirea intenționată a agentului etiologic patogen infecțios.

Figura 1 ..

FIȘA CAZULUI DE INFECTIE NOSOCOMIALĂ

IN SECTIA................

SPITALUL ..........................

Data completării (zz/11/aa): ...........................................

Bolnavul: Nume.....................................

Data nașterii (zz/11/aa): ...... . ..............

Data internării (zz/11/aa): ...................

Prenume........................... Sexul...................

Vârsta la data internării ............................... Nr. FO ...............................................................

Diagnostic la internare

Diagnostic la 72 de ore

Salon Nr................................................................................................................................ .

Dacă a fost mutat

se spec1 ·t· Ica sa I onu I

ș1 • d a t a mu t aru .. : .....................................................................................

ln secțiile cu profil chirurgical:

Denumirea operației............................................................................................................................... .

data intervenției (zz/11/aa): ......................................................................................................

lnfectie nosocomială:

ID. 1ag •

nos t· Ic

c , I · n •

Ic:

debut (zz/11/aa}: ................................................................................................................ .

Examene micro b 1 .

0 I

,ce pen t ru

d. 1aQnos t' ,cu Id

e •

m f ec f 1e nosocom · 1a r a:

Data recoltării probei (zz/I1/aa)

Denumirea examenului efectuat

Germeni izolati

Diagnostic

Se completeaza pentru fiecare caz nou de infectie nosocomiala {daca un bolnav a avut doua sau mai multe infectii nosocomiale, se completeaza cite o fisa pentru fiecare imbolnavire).

Antibiograma: .........................................................................................................................

Data externarii (zz/11/aa): ....................................

Nr. total zile spitalizare: ...........................

Starea la externare (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):......................... Diagnosticul la externare (sau deces): .................................................................................

Nr. zile de tratament pentru infectia nozocomiala: ............................................................. Factori de risc.................. . ................................................................................................... . .

Semnatura

ANEXA V

PRECAUTIUNI UNIVERSALE

(PU)

prevenirea transmiterii infecțiilor cu cale de transmitere sanguină, la locul de muncă al personalului.

SCOPUL

aplicarii PU:

CONCEPTUL

de PU se referă la:

măsurile care se aplică in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV și alți agenți microbieni cu cale de transmitere sanguină, in timpul actului medical.

sânge, alte fluide biologice și țesuturile tuturor pacienților se consideră a fi potential infectate cu HIV, HBV, HCV și alți agenți microbieni cu cale de transmitere parenterală ( sanguină )

toți pacienții se considerati potențial infectați cu HIV, HBV, HCV sau cu alți agenți microbieni cu cale de transmitere sanguină, deoarece:

cei mai mulți dintre purtătorii de HIV, HBV, HCV și alți agenți microbieni sunt asimptomatici și nu-și cunosc propria stare de portaj;

REGULI

de bază in aplicarea Precautiunilor Universale:

Consideră toți pacienții potențial infectați;

Consideră că sângele, alte fluide biologice și țesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV

Consideră că acele și alte obiecte folosite in practica medicală sunt

contaminate după utilizare.

CONTACTUL

tegumentelor și mucoaselor cu următoarele produse

TREBUIE

considerat

RISC:

sânge;

lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;

sperma, secreții vaginale;

- tesuturi;

- orice alte fluide or anice vizibil contaminate cu sân e;

APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERĂ LA :

UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECT ,

IE ADECVAT, COMPLET, CORECT;

1.1.

DEFINITIE "ECHIPAMENT DE PROTECTIE": bariera intre lucrător și sursa de infecție, '

utilizată in timpul activităților care

' presupun risc de infecție.

1.2.

CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precauțiunilor universale:

1.2.1.

MĂNUȘI

TREBUIE UTILIZATE

in următoarele situații:

anticiparea contactului mâinilor cu sânge, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de

sânge, țesuturi umane;

abord venos sau arterial;

recoltare de LCR;

contact cu pacienți care săngerează, au plăgi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;

manipularea, după utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea curătirii, decontaminării.

FELUL MANUȘILOR

de uz unic sterile:

chirurgie

examinare interna

intervenții care implică un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile; uneori sunt necesare mănuși duble;

abord vascular prin punctie;

tegument pacient cu soluții de continuitate;

manipularea unor materiale potențial contaminate;

nesterile curate:

examinări curente, care implică un contact cu mucoasele, dacă nu există o recomandare contrară;

manipularea de materiale contaminate;

curățenie, indepărtare de produse biologice contaminate;

de uz general, menaj, de cauciuc;

activități de intreținere, care implică un contact cu sânge și alte produse biologice considerate a fi contaminate:

colectare materiale contaminate, curățire și decontaminare instrumentar.material moale, suprafețe contaminate.

manipularea de materiale contaminate;

curățenie, indepărtare de produse biologice

MOD DE FOLOSIRE:

schimbare după fiecare pacient;

după folosire se spală mai intâi măinile cu mănuși, după care acestea se indepărtează, prinzând marginea primei prin exterior

aruncând-o in containerul pentru colectare si apoi prinzând-o pe cealaltă, cu mâna liberă prin interior, scoțând-o cu grijă și aruncând-o in același container aflat la indemână;

după indepărtarea mănușilor mâinile se spală din nou, 10-15 secunde, chiar dacă mănușile nu prezintă semne

vizibile

deteriorare

timpul

activității incheiate;

mănușile

unică

utilizare

se reutilizează, deci nu se curată, dezinfectează;

mănușile de uz general se pot decontamina si reutiliza,

dacănu

prezintă

semne

deteriorare (perforare ,

imbătrânire cauciuc, etc.)

1.2.2.

HALATE OBISNUITE

in timpul tuturor activităților din unitățile medicale

1.2.3.

ȘORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completează portul halatelor atunci când se anticipează producerea de stropi, picături, jeturi cu produse biologice potențial contaminate, protejând tegumentele personalului medical din:

secții cu profil chirurgical;

laboratoare;

servicii de anatomie patologică, medicină legală;

unele activități administrative;

servicii de urgență.

1.2.4.

MASCA , protejează:

tegumentele;

mucoasele bucală, nazală ale personalului medical.

1.2.5.

PROTECTOARE FACIALE, protejează:

tegumentele;

mucoasele bucală, nazală, oculară.

OCHELARI

ECRAN PROTECTOR etc.

1.2.6.

ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejează mucoasa bucală in timpul instituirii respirației artificiale.

1.2.7.

BONETE - simple (textile), sau impermeabile

CIZME DE CAUCIUC

SPALAREA MAINILOR

și a altor parți ale tegumentelor

IMPORTANTA

cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminării, a diseminării agentilor microbieni.

-CÂND?

la intrarea in serviciu și la părăsirea locului de muncă;

la intrarea și la ieșirea din salonul de bolnavi;

inainte și după examinarea fiecărui bolnav; atenție bolnavii cu mare receptivitate;

inainte și după aplicarea unui tratament;

inainte și după efectuarea de investigații și proceduri invazive;

după scoaterea manușilor de protecție;

după scoaterea măștii folosită la locul de muncă;

inainte

prepararea

și

distribuirea

alimentelor

și

a medicamentelor administrate per os;

după folosirea batistei;

după folosirea toaletei;

după trecerea mâinii prin păr;

după activități administrative, gospodărești.

-CUM?

indepărtarea bijuteriilor (inele, brățări), ceasurilor;

unghii ingrijite, tăiate scurt;

utilizare de apă curentă și săpun pentru spălarea obisnuită;

două săpuniri consecutive;

in cazuri de urgentă este permisă utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al spălatului, dar nu ca rutină;

in unele situatii spălarea este completată de dezinfecția mâinilor:

după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioși și a celor cu imunodepresie severă;

*) Aprobata prin

Ordinul nr. 994 din 10 august 2004

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.