Strategia din 30 noiembrie 2004

A. Introducere

Creșterea calității raportărilor financiare a fost identificată drept una dintre componentele-cheie ale dezvoltării economice sustenabile din România. Această cerință a devenit în ultimii ani prioritatea numărul unu pentru multe țări ale lumii și constituie în prezent subiectul unor reforme semnificative în domeniu.

Calitatea raportărilor financiare, care implică în mod direct standardele de contabilitate și de audit, ca un cadru legal și instituțional de implementare a acestor standarde, reprezintă un scop în sine. Scopul final este acela de a aduce un plus de valoare sistemului de raportare financiară în sprijinul stabilității sistemului financiar și al creșterii economice în sectorul privat.

Ca parte a activității de reformă, începând cu sfârșitul anului 2002 și până în luna februarie 2003, experții Băncii Mondiale au realizat o evaluare a standardelor și practicilor existente, referitoare la contabilitatea și auditul financiar al situațiilor financiare, cu scopul de a identifica reformele necesare pentru îmbunătățirea raportării financiare de către sectorul privat. Recomandările rezultate din această evaluare au fost incluse în Raportul privind respectarea standardelor și normelor (ROSC) din 9 mai 2003.

Guvernul României împreună cu instituțiile partenere și-au exprimat intenția de a implementa toate recomandările și au întreprins o serie de măsuri în acest sens.

B. Politica strategiei pentru implementarea Planului de acțiune pe țară în vederea îmbunătățirii raportărilor financiare în România

Procesul de aderare a României la Uniunea Europeană a furnizat Guvernului României un cadru conceptual atotcuprinzător pentru reforma în domeniul contabil, al auditului financiar și al raportărilor financiare. Acest cadru conceptual este reprezentat de acquisul comunitar și se concentrează pe toate activitățile de reformă strategice și instituționale.

Acquisul comunitar include legislația primară (tratate), legislația secundară (directive, regulamente, decizii, recomandări etc.) și studii de caz. De aceea, ca urmare a faptului că regulile Uniunii Europene sunt într-o continuă schimbare, acquisul comunitar nu este un document static, ci unul care cunoaște permanente evoluții.

Colegiul Consultativ al Contabilității (CCC), care funcționează pe lângă Ministerul Finanțelor Publice și care cuprinde reprezentanți ai Guvernului, ai autorităților de reglementare, ai profesiilor contabile și de audit, ai mediului de afaceri și academic, care manifestă interes față de problematica raportării financiare, a fost desemnat să elaboreze un plan de acțiune pe țară în vederea îmbunătățirii raportărilor financiare în România.

Totuși, din perspectiva politicii de strategie, este important de notat faptul că, independent de considerațiile privind accesul la Uniunea Europeană, adoptarea, implementarea și punerea în aplicare a tuturor părților acquisului comunitar vor permite României să construiască un pilon financiar puternic care să conducă la creșterea economică a sectorului privat și la stabilitatea sistemului financiar.

Planul de acțiune pe țară pentru îmbunătățirea raportărilor financiare din România este documentul care stabilește detaliat acțiunile specifice care trebuie finalizate în scopul atingerii obiectivelor de reformă. Acest plan este mai degrabă un document dinamic decât unul static, nu doar pentru că acquisul comunitar pe care se bazează evoluează constant, dar și datorită faptului că România își va schimba capacitatea de a adopta și de a derula reforma pe măsură ce obiectivele propuse vor fi realizate.

C. Obiectivul strategic

În aprilie 2004 Colegiul Consultativ al Contabilității, cu asistența Băncii Mondiale, în calitate de facilitator, a demarat elaborarea Planului de acțiune pe țară.

Obiectivul strategic a fost identificat ca fiind "Îndeplinirea, înainte de 2007 - data aderării - a principalelor obligații privind contabilitatea și auditul, ce decurg din acquisul comunitar".

Trebuie subliniat faptul că îndeplinirea obligațiilor ce decurg din acquisul comunitar trebuie să fie de jure și de facto. Modificările din legislație trebuie să fie urmate de schimbări de fond și de comportament.

D. Politici alternative și rezultate așteptate

Un element critic al procesului de reformă îl reprezintă procesul de consultare pentru stabilirea politicilor alternative. În Planul de acțiune pe țară au fost identificate mai multe politici alternative, printre care:

● Stabilirea unui program pentru introducerea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), în funcție de capacitatea de implementare

● Definirea detaliată a entităților de interes public

● Selectarea celui mai adecvat model pentru înființarea unui organism independent de supraveghere a domeniului contabil și de audit, în totalitatea sa

● Dezvoltarea integrării pregătirii profesionale, a învățământului economic superior în reforma programelor de pregătire.

Procesul de evaluare, de consultare și de formulare de recomandări pentru abordarea unei anumite politici se va derula la nivelul Colegiului Consultativ al Contabilității, dar acțiunile vor trebui extinse la nivelul fiecărei instituții.

Rezultate așteptate:

● întărirea infrastructurii contabilității și auditului ca pilon al arhitecturii financiare a țării și reducerea riscului de producere a unor crize și scandaluri financiare, ale căror consecințe ar avea un impact dăunător, după cum s-a putut observa atât în România, cât și în alte părți ale lumii;

● îmbunătățirea credibilității raportării financiare care trebuie să contribuie, la rândul ei, la atragerea investițiilor străine și la promovarea creșterii întreprinderilor românești;

● asigurarea că întreprinderile românești prezintă informații financiare transparente și de o calitate ridicată, înlăturând astfel incertitudinile, sporind încrederea internă și sprijinind mobilizarea investițiilor și a economiilor.

E. Puncte centrale de implementare a Planului de acțiune pe țară

Pe 30 iunie Colegiul Consultativ al Contabilității a finalizat prima etapă a acestei acțiuni. Colegiul Consultativ al Contabilității a concluzionat că domeniile de concentrare a atenției în vederea realizării implementării trebuie să fie:

● asigurarea conformității legislației românești din domeniul contabilității și auditului cu acquisul comunitar;

● implementarea IFRS și a Standardelor internaționale de audit la entitățile de interes public, pentru exercițiul financiar care se încheie la 31 decembrie 2006;

● îmbunătățirea capacității operaționale a organismelor de reglementare;

● îmbunătățirea supravegherii profesiilor contabile și de audit financiar, a guvernanței corporative și a transparenței publice, așa cum se subliniază în acquisul comunitar - atât la nivel legislativ, cât și la nivelul celor mai bune practici din Uniunea Europeană.

Punctul central al implementării Planului de acțiune pe țară îl va constitui realizarea unei combinații de proiecte pe termen scurt și mediu. Se anticipează că, sub rezerva existenței unor interdependențe, un mare număr de măsuri va fi analizat simultan.

Fără a fi limitate, criteriile de selectare a proiectelor vor include:

● măsuri pentru care poate exista o îmbunătățire imediată, semnificativă și palpabilă;

● proiecte-cheie pe termen mediu care, prin natura lor, necesită o dezvoltare solidă a capacității și un program de pregătire profesională înainte de a da rezultate;

● măsuri care susțin toate proiectele și de care depinde succesul altora, cum ar fi, de exemplu, traducerea standardelor și normelor internaționale.

- Obiectivele pe termen scurt includ:

● înființarea Comitetului de coordonare pentru implementarea Planului de acțiune pe țară (Comitet de coordonare);

● amendarea legislației primare și secundare;

● îmbunătățirea organizării Colegiului Consultativ al Contabilității și a capacității operaționale a instituțiilor de reglementare;

● îmbunătățirea pregătirii profesionale continue;

● evaluarea mijloacelor de îmbunătățire a calității și credibilității auditului financiar.

Obiectivele de mai sus reprezintă și condiționalități prevăzute de Banca Mondială în cadrul acordului PAL pentru prima fază de implementare a Planului de acțiune pe țară care se încheie în luna septembrie 2005.

- Obiectivele pe termen mediu includ:

● conformitatea legislației românești cu legea contabilității bazată pe IFRS și pe directive europene;

● completarea legislației secundare privind piața de capital;

● lansarea implementării procesului pentru asigurarea transparenței publice îmbunătățite a situațiilor financiare ale societăților cotate și ale altor entități de interes public;

● îmbunătățirea organizării și dezvoltarea celor mai bune practici pentru organismele profesionale ale domeniului contabil și de audit financiar.

În final, credibilitatea, care va crește prin dezvoltarea Colegiului Consultativ al Contabilității ca interfață din ce în ce mai independentă între instituțiile de reglementare și profesie, împreună cu îmbunătățirea cooperării, comunicării, coeziunii și a lucrului în echipă între toate instituțiile implicate în CAP vor accelera progresul României către un mediu de afaceri atractiv.

F. Autoritatea Colegiului Consultativ al Contabilității și flexibilitatea procesului de implementare a Planului de acțiune pe țară

Guvernul României deleagă autoritatea de implementare a Planului de acțiune pe țară Colegiului Consultativ al Contabilității și recomandă ca acesta să acționeze prin intermediul Comitetului de coordonare, care să administreze executarea planului. Modalitatea propusă de organizare și funcționare a Comitetului de coordonare este discutată în Raportul Planului de acțiune pe țară. Un aspect deosebit îl reprezintă disponibilitatea și aplicarea unei capacități suficiente de management al proiectelor. Această capacitate a fost identificată ca fiind un factor esențial de succes. Mai mult decât atât, este recomandat ca pentru asigurarea succesului Colegiul Consultativ al Contabilității să solicite Băncii Mondiale să asiste Comitetul de coordonare, în calitate de observator și de facilitator permanent.

După cum s-a subliniat în introducere, este deosebit de important ca Planul de acțiune pe țară să fie flexibil, păstrându-și totodată principiile de bază. O echipă puternică, dedicată și bine organizată, care să beneficieze de sprijinul susținut al Guvernului și, dacă este necesar, al altor agenții externe, trebuie să administreze și să implementeze măsurile trasate prin Planul de acțiune pe țară.

Managementul acestor reforme necesită o abordare generală și un "parteneriat" între Guvernul României și celelalte instituții implicate. Toate părțile implicate în Planul de acțiune pe țară vor trebui, în mod oficial și necondiționat, să se angajeze în facilitarea executării proiectelor responsabile de realizarea măsurilor. Multe dintre aceste proiecte sunt interdependente și solicită o coordonare semnificativă. În consecință, este foarte important ca Planul de acțiune pe țară să fie derulat ca un tot unitar. Dacă se va înregistra succesul scontat, implementarea Planului de acțiune pe țară va oferi garanția că România are o infrastructură a sistemelor contabil, de audit financiar și de raportare financiară competitivă cu alte țări din Uniunea Europeană și din lume.

Trebuie reținut faptul că Planul de acțiune pe țară nu poate fi luat în considerare în mod izolat. Alte inițiative, cum ar fi evaluarea capacității instituționale în baza acordului PAL și Planul de acțiune pe țară pe probleme de guvernanță corporativă, aflate în prezent în desfășurare, sunt, de asemenea, corelate cu îmbunătățirea continuă a raportărilor financiare în România. Planul de acțiune pe țară necesită o coordonare totală cu aceste inițiative.

G. Managementul și raportarea stadiului de realizare a Planului de acțiune pe țară

Managementul și echipele de lucru se vor organiza astfel:

● Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanți aleși din rândul membrilor Colegiului Consultativ al Contabilității care vor reprezenta instituțiile implicate în Planul de acțiune pe țară. Aceștia vor fi responsabili, în numele Colegiului Consultativ al Contabilității, de administrarea, promovarea și adaptarea Planului de acțiune pe țară și vor întocmi rapoarte către conducerea Colegiului Consultativ al Contabilității în maniera stabilită mai jos. Componența nominală a Comitetului de coordonare va fi aprobată de Biroul executiv al Colegiului Consultativ al Contabilității (termen de realizare: 31 ianuarie 2005);

● Comitetul de coordonare va fi responsabil cu promovarea Planului de acțiune pe țară în mediile de interes;

● fiecare autoritate de reglementare și organism profesional vor avea responsabilitatea determinării resurselor necesare implementării tuturor măsurilor directe.

Se preconizează ca măsurile să fie implementate în primul rând de echipe alcătuite din reprezentanți ai instituțiilor implicate, după cum urmează:

● autoritățile de reglementare: M.F.P., B.N.R., C.N.V.M. și C.S.A.;

● asociații profesionale care reglementează profesia contabilă și pe cea de audit financiar: CECCAR și CAFR;

● mediul academic;

● alți specialiști, după caz.

În completare, Comitetul de coordonare poate solicita alocarea de resurse separate pentru managementul proiectelor în scopul coordonării și raportării evoluției generale a Planului de acțiune pe țară (termen de realizare: 31 ianuarie 2005).

Raportarea stadiului de realizare:

● coordonatorii proiectelor de la nivelul fiecărei instituții implicate vor întocmi rapoarte lunare către Comitetul de coordonare cu privire la stadiul realizării acelor măsuri detaliate din Planul de acțiune pe țară, care au fost alocate echipelor pe care le coordonează;

● Comitetul de coordonare va întocmi rapoarte lunare către Colegiul Consultativ al Contabilității cu privire la realizările și stadiul de îndeplinire a măsurilor detaliate și va propune Colegiului Consultativ al Contabilității completări sau modificări la măsurile detaliate;

● Colegiul Consultativ al Contabilității va întocmi rapoarte trimestriale către Guvernul României cu privire la evoluția, stadiul și realizările generale;

● Colegiul Consultativ al Contabilității va întocmi rapoarte trimestriale către Banca Mondială cu privire la evoluția, stadiul și realizările generale;

● Colegiul Consultativ al Contabilității va întocmi rapoarte cu privire la evoluția, stadiul și realizările generale ale Planului de acțiune pe țară, care vor fi transmise Comisiei Europene, prin instituțiile abilitate, ori de câte ori se consideră necesar.

H. Programul de implementare

Strategia de țară pentru implementarea Planului de acțiune pe țară se va implementa, în principal, pe o perioadă de 3 ani de la data aprobării de către Guvernul României, cu respectarea termenelor din măsurile detaliate ale Planului de acțiune pe țară.