Legea nr. 587/2004

Articol unic

Se ratifică Memorandumul de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice, semnat la București la 9 aprilie 2003.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

București, 15 decembrie 2004.

Nr. 587.

MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE

între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind schimbările climatice

Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei, denumite în continuare părți,

reamintind că părțile sunt, de asemenea, părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), adoptată la New York la 9 mai 1992, și că au ratificat Protocolul de la Kyoto la această convenție, adoptat la Kyoto la 11 decembrie 1997,

conștiente de principiile UNFCCC și ale Protocolului de la Kyoto,

conștiente că părțile din anexa la UNFCCC vor adopta politici naționale și vor lua măsuri corespunzătoare pentru atenuarea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră și prin protejarea și sporirea capacității de captare și stocare naturală a acestor gaze și că aceste părți pot implementa astfel de politici și măsuri în comun cu alte părți,

reamintind că orice parte inclusă în anexa B la Protocolul de la Kyoto poate transfera spre sau procura de la oricare dintre aceste părți unități de reducere a emisiilor rezultate din proiecte care au ca obiectiv reducerea emisiilor antropogene la sursă sau sporirea capacității naturale de absorbție a gazelor cu efect de seră, în orice sector al economiei,

reamintind în continuare Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind cooperarea în domeniul energiei și mediului, semnat la București la 26 noiembrie 2001, care stabilește că părțile vor coopera în implementarea și finanțarea proiectelor de atenuare a schimbărilor climatice, în conformitate cu art. 6 din Protocolul de la Kyoto,

au convenit următoarele:

Articolul 1

Definiții

În scopul prezentului memorandum de înțelegere vor fi folosite următoarele definiții:

- adiționalitate - angajamentul ce prevede că reducerile de emisii obținute dintr-un proiect cu implementare în comun să fie suplimentare față de ceea ce s-ar obține în lipsa proiectului;

- cantitate atribuită - cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră pe care o parte inclusă în anexa B o poate emite în prima perioadă de angajament;

- unitate a cantității atribuite (AAU) - unitatea tranzacționabilă a cantității atribuite (tone CO(2) echivalent), în concordanță cu liniile directoare privind art. 17 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);

- situația de bază - o variantă de referință a nivelului emisiilor, care este posibil să se realizeze în absența proiectului cu implementare în comun;

- perioada de angajament - în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, prima perioadă de limitare cantitativă a emisiilor se va întinde de la 1 ianuarie 2008 la 31 decembrie 2012;

- autoritate națională nominalizată - instituția cu personalitate juridică desemnată de Guvern să fie responsabilă pentru aprobarea proiectelor cu implementare în comun;

- verificarea proiectelor - procedura prin care se stabilește măsura în care au fost respectate condițiile de bază, definite în secțiunea E a liniilor directoare privind art. 6 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);

- unitate de reducere a emisiilor (ERU) - termenul folosit în Protocolul de la Kyoto referitor la cantitatea de emisii reduse (tone CO(2) echivalent), rezultate dintr-un proiect cu implementare în comun;

- entitate cu personalitate juridică - o companie privată ori de stat sau oricare altă autoritate sau instituție de stat responsabilă de implementarea proiectului;

- registru național - un registru care să asigure contabilizarea cu exactitate, printre altele, a ERU-urilor și a AAU-urilor, după cum a fost definit în partea a II-a a liniilor directoare privind art. 7, paragraful 4 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);

- documentul de prezentare a proiectului - documentul care trebuie elaborat de către titularul de proiect și care trebuie să conțină informațiile cuprinse la secțiunea E a liniilor directoare privind art. 6 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2);

- procedură de verificare - o procedură care include verificarea proiectelor cu implementare în comun, realizată de către o entitate independentă, în concordanță cu liniile directoare privind articolul 6 din Protocolul de la Kyoto (FCCC/CP/2001/13/add.2).

Articolul 2

Obiectiv

Obiectivul prezentului memorandum de înțelegere îl reprezintă facilitarea implementării în România a unor proiecte ce au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și asigurarea implementării adecvate a prevederilor importante ale Protocolului de la Kyoto, referitoare la art. 6, și a liniilor directoare suplimentare ce vor fi adoptate de către părțile la Protocolul de la Kyoto. De asemenea, trebuie să asigure transferul către partea suedeză a unităților de reducere a emisiilor (ERU-uri) rezultate din aceste proiecte, după cum a fost convenit în acordurile asupra proiectelor, precum și a unităților din cantitatea atribuită (AAU-uri) aflate în legătură cu reducerile de emisii realizate premergător primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto. Un alt obiectiv al prezentului memorandum de înțelegere îl reprezintă stabilirea principiilor de bază pentru elaborarea acordurilor asupra proiectelor.

Articolul 3

Proiecte

Părțile vor coopera în vederea dezvoltării de proiecte eficiente din punct de vedere economic, în domenii cum ar fi:

- îmbunătățirea eficienței energetice în producerea de energie și căldură, precum și în sistemele de încălzire locală;

- transformarea unor unități industriale, de la utilizarea combustibililor fosili la utilizarea biomasei;

- recuperarea și utilizarea metanului provenit de la emisiile antropogenice;

- utilizarea altor surse de energie regenerabilă.

Proiectele având ca scop construcția și reabilitarea centralelor electrice nucleare vor fi excluse din prezentul memorandum de înțelegere.

Părțile vor încerca să evite alegerea proiectelor a căror capacitate de generare a ERU-urilor și a AAU-urilor poate fi afectată de implementarea în România a legislației CE prezente și viitoare.

Articolul 4

Aprobarea proiectelor

Cel târziu la o lună după intrarea în vigoare a acestui memorandum de înțelegere, părțile vor nominaliza autoritățile naționale responsabile pentru aprobarea proiectelor cu implementare în comun. Părțile trebuie să se informeze reciproc, cu promptitudine, privind entitățile cu personalitate juridică nominalizate, conform art. 6 din Protocolul de la Kyoto, autorizate de părți sau de autoritățile naționale nominalizate.

Articolul 5

Acordurile asupra proiectelor

Acordurile asupra proiectelor se vor încheia între entități cu personalitate juridică autorizate, în concordanță cu prezentul memorandum de înțelegere. Entitățile cu personalitate juridică sunt responsabile în totalitate pentru propunerile de proiect, pentru documentele de prezentare a proiectului, inclusiv stabilirea situațiilor de bază, evaluarea adiționalității, monitorizarea și pentru alte specificații tehnice și economice. Acestea vor fi, de asemenea, responsabile pentru inițierea procedurii de verificare. Părțile sunt responsabile pentru înregistrarea ERU-urilor și a AAU-urilor în registrele lor naționale, în conformitate cu principiile art. 6.

Proiectele vor fi aprobate de autoritățile naționale nominalizate, pe baza documentelor de prezentare a proiectelor. Entitățile cu personalitate juridică vor asigura generarea reducerilor de emisii convenite, pe întreaga durată de viață a proiectului, care trebuie să includă minimum prima perioadă de angajament a Protocolului de la Kyoto.

Articolul 6

Obligații asumate prin Protocolul de la Kyoto

Condiția de bază pentru transferul de ERU-uri și AAU-uri o reprezintă faptul că părțile:

- au ratificat Protocolul de la Kyoto;

- au calculat și înregistrat cantitățile atribuite; și

- au înființat registrele naționale.

Părțile au convenit să respecte liniile directoare privind art. 6 din Protocolul de la Kyoto, ce vor fi adoptate la întâlnirea părților la Protocolul de la Kyoto, și să stabilească instituțiile și prevederile legale corespunzătoare, necesare pentru aplicarea procedurii simplificate de verificare a proiectelor.

Părțile vor coopera în scopul dezvoltării capacității instituționale pentru îndeplinirea eficientă a angajamentelor asumate, referitoare la art. 6 din Protocolul de la Kyoto. În mod concret, partea suedeză va sprijini partea română pentru dezvoltarea unui sistem național de estimare a emisiilor antropogenice la sursă și a absorbțiilor prin rezervoare naturale și pentru respectarea criteriilor privind dezvoltarea proiectelor cu implementare în comun, stabilite prin acordurile de la Marrakesh.

Articolul 7

Îndeplinirea obligațiilor

Părțile se vor informa reciproc cu promptitudine despre orice situație care influențează sau este posibil să influențeze prevederile oricărui articol al prezentului memorandum de înțelegere.

Dacă oricare dintre părți consideră că cealaltă parte nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în cadrul prezentului memorandum de înțelegere, partea interesată va notifica imediat Comitetul mixt, stabilit în conformitate cu art. 8, și va furniza Comitetului mixt toate informațiile relevante.

Dacă o entitate cu personalitate juridică din România nu reușește să transfere reducerile de emisii convenite și dacă nu a fost stabilit altfel, contribuția financiară a entității cu personalitate juridică suedeze la realizarea proiectului va fi transformată într-un împrumut pe o perioadă de maximum 10 ani, cu o dobândă care să corespundă celor mai avantajoase condiții de piață. Dacă partea română nu îndeplinește una dintre obligațiile ce îi revin în cadrul protocolului de la Kyoto, determinând imposibilitatea transferului de ERU-uri corespunzătoare reducerilor de emisii convenite pentru un proiect din cadrul prezentului memorandum de înțelegere, partea română va înlocui cantitatea de ERU-uri ce ar fi trebuit să fie generată de proiect cu alte ERU-uri, certificate de o entitate independentă și garantate cu AAU-uri.

Dacă o entitate cu personalitate juridică suedeză nu respectă obligațiile stipulate în prezentul memorandum de înțelegere, va trebui să compenseze pierderile economice produse entității cu personalitate juridică române, în concordanță cu prevederile acordului asupra proiectului.

Articolul 8

Comitetul mixt

Implementarea prezentului memorandum de înțelegere va fi analizată și controlată de un comitet mixt. Comitetul mixt va fi compus din reprezentanți ai părților. Fiecare parte va stabili un punct focal responsabil cu contactele între părți, precum și cu informarea asupra numelui conducătorului delegației respective, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului memorandum de înțelegere. Comitetul mixt se va reuni ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe an. Fiecare parte poate solicita convocarea unei reuniuni. Comitetul mixt va monitoriza progresul realizat pentru respectarea obiectivelor și a oricăror obligații din cadrul prezentului memorandum de înțelegere.

Deciziile vor fi luate prin consens. Comitetul mixt va avea un președinte numit prin rotație, pentru o perioadă de un an.

Articolul 9

Soluționarea diferendelor

Orice diferend între părți privind interpretarea și aplicarea prezentului memorandum de înțelegere trebuie soluționat imediat prin consultări între părți, ținându-se seama de prevederile art. 7.

Dacă aceste consultări nu conduc la o soluționare a diferendului privind interpretarea, aplicarea și realizarea prezentului memorandum de înțelegere, inclusiv existența, valabilitatea sau încetarea acestuia, oricare dintre părți poate, ca ultimă soluție, să supună diferendul arbitrajului definitiv și obligatoriu, în conformitate cu Regulile opționale ale Curții Permanente de Arbitrare pentru arbitrarea diferendelor între două state, în vigoare la data semnării prezentului memorandum de înțelegere.

Numărul de arbitri va fi de 3.

Limba utilizată în procedură de arbitraj va fi limba engleză.

Articolul 10

Amendamente

Orice amendamente sau anexe la prezentul memorandum de înțelegere vor fi convenite de părți prin consens.

Articolul 11

Dispoziții finale

Prezentul memorandum de înțelegere va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări scrise prin care părțile s-au informat reciproc asupra îndeplinirii procedurilor interne legale, necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.

Prezentul memorandum de înțelegere va rămâne în vigoare până la sfârșitul anului 2012 și va fi prelungit automat pentru o nouă perioadă de 5 ani, dacă nici una dintre părți nu notifică în scris celeilalte părți intenția sa privind încetarea acestuia, cu 6 luni înaintea expirării perioadei de valabilitate a acestuia.

Încetarea prezentului memorandum de înțelegere nu va afecta nici un proiect sau alte tipuri de activități și cooperare care sunt întreprinse ori sunt în desfășurare și sunt nefinalizate la data încetării prezentului memorandum de înțelegere.

Semnat la București, la 9 aprilie 2003, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, suedeză și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergență de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

Pentru Guvernul României,

Petru Lificiu,

ministrul apelor și protecției mediului

Pentru Guvernul Regatului Suediei,

Gunnar Lund,

ministrul afacerilor economice internaționale

și al piețelor financiare