Memorandumul din 2 decembrie 2003

Anexa A

CONDIȚII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANȚARE

În aceste Condiții generale termenul de "Beneficiar" va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părțile contractante, rezultând din acordul cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art. 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte. Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare și "conducător") va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa C 1. Obiective și descriere

Obiectivele generale ale programului sunt:
● Promovarea bunelor relații de vecinătate și a stabilitatii în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est prin finanțarea unor proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile și comunitatile existente de ambele părți ale frontierelor;
● Promovarea cooperării între regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand aceste regiuni să depășească problemele specifice de dezvoltare, care ar putea aparea, între altele, în legătură cu poziția acestora în cadrul economiilor naționale, în interesul comunităților locale și într-un mod compatibil cu protecția mediului;
● Promovarea creării și dezvoltării unor rețele de cooperare de ambele părți ale frontierei și stabilirea unor legături între aceste legături și rețele comunitare mai largi.
Obiectivele și rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:
● Întărirea cooperării economice în regiunea de frontieră prin creșterea competitivitatii în sectorul industrial și comercial și a capacității de schimbare din regiunea de frontieră (proiectul HU 2003/005-830.01), precum și prin intensificarea turismului transfrontalier (proiectele HU 2003/005-830.01 și RO 2003/005-702.01);
● Promovarea protecției mediului prin îmbunătățirea condițiilor de mediu pentru resursele de apa de suprafața și subterane (proiectul HU 2003/005-830.02) și prin crearea unui "coridor verde" transfrontalier româno-ungar de conservare a biodiversitatii (proiectul RO 2003/005-702.01);
● Instituirea unui mecanism flexibil de finanțare a asa-numitelor "proiecte la scara redusă și de la om la om" în domeniul dezvoltării socio-economice (dezvoltare economică regionala, măsuri de formare și ocupare a forței de muncă, îmbunătățirea fluxului de informații și comunicare, schimburi culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele HU 2003/005-830.03și RO 2003/005-702.02);
În vederea pregătirii unor portofolii de proiecte mature și pentru întărirea capacității de programare și gestionare a proiectelor în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera, printre activitățile finanțate de România se numara și cea destinată pregătirii proiectelor (proiectul RO 2003/005-702.03).
Programul a fost elaborat pe baza contactelor bilaterale dintre România și Ungaria, precum și a consultărilor cu Delegatiile CE din ambele tari și a recomandărilor din partea DG Extindere, ce reflecta de fapt dispozițiile Regulamentului Comisiei nr. 2760/98 privind punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontaliera în cadrul programelor Phare. Proiectele selectate pentru a beneficia de ajutor în cadrul Programului Phare de cooperare transfrontaliera Ungaria-România 2003 sunt în conformitate cu conținutul proiectului de programare comun (DPC).
Prioritatea DPC: Dezvoltarea economică
Phare HU- 2003/005-830.01: "Schema de finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea economică transfrontaliera:" (2,000 MEUR)
Regiunea de frontieră este caracterizată, în primul rând, prin importante diferențe ale nivelurilor de dezvoltare ale zonelor nedezvoltate și în curs de în curs de dezvoltare. Aceste diferențe se înregistrează în special în domeniul infrastructurii și dezvoltării industriale. În același timp, regiunea dispune de importante resurse proprii care ar putea fi folosite pentru inițierea dezvoltării economice și eliminarea diferențelor existente.
Un instrument important care ar putea contribui la creșterea economică în regiunea de frontieră este turismul datorită particularitatilor geografice ale regiunii, un cadru natural propice acestei activități: ample posibilități de practicare a turismului ecvestru, balneoclimateric, de tratament, ecologic și pe râuri. În regiunea de frontieră exista o mare varietate de amenajări turistice care ar putea atrage locuitorii din țara vecina și ar putea duce la dezvoltarea turismului transfrontalier. O condiție de baza în acest sens este îmbunătățirea condițiilor de gazduire, atât în noile, cat și în vechile obiective turistice din regiune, precum și îmbunătățirea calității serviciilor și a strategiei de comercializare.
Un alt factor important ar putea fi progresul în sectorul cercetării și dezvoltării și îmbunătățirea condițiilor de transfer în domeniul inovarii. Rezultatele din sectorul cercetării și dezvoltării se concretizează în produse, tehnologii și activități noi, care contribuie la crearea unei baze pentru modernizarea economiei. În prezent, districtul Csongrad dispune de cea mai mare baza de cercetare care are un rol extrem de important. Cadrul instituțional din acest sector poate constitui baza pentru dezvoltarea economiei, dar, actualmente, în regiunea de frontieră numai o parte din rezultate sunt utilizate.
Întărirea capacității de adaptare a regiunii, precum și diversificarea activităților de cercetare și dezvoltare pot crea cadrul propice pentru o dezvoltarea economică flexibila, cu mijloace proprii de modernizare. Cele mai multe probleme de cooperare au apărut în legătură cu diferentele din cadrul instituțional specific celor două tari, nivelurile diferite ale atribuțiilor instituțiilor acestora și fluxul insuficient de informații. Pentru ca acțiunile de cooperare să fie mai eficiente, ar fi importanța îmbunătățirea schimbului de informații și a dezvoltării cooperării instituționale.
O problema importanța o reprezintă distribuirea inegala și necontrolata a informațiilor, care ar putea duce la o creștere a diferențelor regionale. Astfel, este importanța stabilirea unei baze de schimburi de informații, destinată posibililor beneficiari ai rezultatelor obținute din activitățile de cercetare și dezvoltare (organizații economice, instituții), precum și pentru cercetători și inventatori. Este important, de asemenea, ca aceștia să fie ajutați în găsirea modului eficient de utilizare a rezultatelor din acest sector (noi mărci de fabricație, tehnologii). În acest sens, o necesitate de baza o reprezintă aceea de a avea posibilitatea de utilizare a unor servicii de comunicare performanțe, care să permită distribuirea celor mai recente informații la nivel regional. Contactele prin rețele de comunicare și prin metode personale au și ele un rol în formarea unei comunități, care este esențial pentru dezvoltarea economică transfrontaliera comuna.
- În acest context, schema de finanțare nerambursabilă propusă va acorda asistența pentru următoarele activități din domeniile Formării și inovarii și Turismului:
- Formare și inovare:
● Organizarea de stagii de formare, conferințe și seminarii pe teme legate de activitatea de afaceri transfrontaliera.
● Sprijin în formarea grupurilor, formarea de rețele pentru cercetarea comuna și dezvoltarea de noi produse, servicii și tehnologii competitive.
● Crearea condițiilor adecvate intalnirilor, conferințelor, seminariilor și activităților de cercetare și dezvoltare pe teme specifice din domeniul menționat mai sus.
● Turism: Valorificarea patrimoniului cultural și a resurselor naturale.
● Dezvoltarea armonizata a turismului în teritoriile transfrontaliere, a cooperării culturale, a ecoturismului și a turismului în scopuri medicale.
● Rezultatele scontate ale acestui proiect sunt: lărgirea gamei de produse și servicii conform cerințelor pieței (produse, servicii și tehnologii nou create, cu o considerabila valoare adăugată intelectuală, guvernarea întreprinderii pe baza criteriilor de calitate, o abordare în funcție de calitate a IMM-urilor și a altor organizații);
● Activitatea de cercetare și dezvoltarea sporită și rezultate inovatoare în regiunea de frontieră
● Numărul mai mare de turiști din regiunea transfrontaliera
Proiectele care au fost deja parțial finanțate din alt program cu fonduri UE nu pot beneficia de ajutor financiar din aceste program PHARE.
Prioritatea DPC: Proiecte privind protecția mediului și gospodărirea apelor
Phare HU-2003/005-830.02: "Rețele de infrastructuri de cooperare transfrontaliera în domeniul protecției mediului (Schema de finanțare nerambursabilă)" (2,500 MEUR)
În regiunea de frontieră, exista trei unități geografice care se ocupa de gospodărirea apelor: Regiunea Tisa de Sus, Valea Koros (inclusiv zona de captare a apei din râurile Koros și Berettyo și terenul dintre râurile Koros și Maros) și Regiunea Tisa de Jos. Aceste zone cuprind terenuri amenintate din punctul de vedere al inundațiilor, apelor interioare, al lipsei de apa sau al proastei calități a apei și al bazelor de apa afectate, care dau o anumită importanța dezvoltării infrastructurii de administrare a apelor și a cooperării transfrontaliere în domeniul administrării apelor în regiunea de frontieră. Regiunea de frontieră româno-ungara se confrunta anual cu una sau mai multe dintre aceste probleme.
Utilizarea utilităților de apa și canalizare la scara mica este o soluție buna din punct de vedere economic și ecologic, care ajuta la eliminarea restrictiilor în domeniul utilităților publice (eliminarea diferenței dintre numărul de locuințe legate la rețeaua de apa și numărul de locuințe legate la sistemul de canalizare) într-un mod eficient. Aceasta este condiția necesară și adecvată pentru ca micile comunități sa pună în aplicare programe mai ieftine de tratare a apei reziduale menajere, în loc să aplice soluții urbane costisitoare.
Din schema de finanțare nerambursabilă propusă se vor finanta activități din domeniul calității apei și prevenirii inundațiilor, cum ar fi protecția bazei de apa (ex. instituirea unui cadru de monitorizare teritorială pentru prevenirea și reactia rapida în cazul apariției unor riscuri de afectare a mediului), conservarea resurselor de apa de suprafața și subterane (ex. achiziționarea echipamentului de monitorizare pentru zonele amenintate, instalații de prevenire a poluarii), instituirea unor sisteme de monitorizare a inundațiilor (achiziționarea echipamentului și a programelor informatice), măsuri de prevenire a inundațiilor (ex. reabilitarea, modernizarea instalațiilor de prevenire a inundațiilor, a sistemului de indiguire și colectare a apei, controlul apei, stații de pompare, structuri de redirectionare a apei), măsuri preventive pentru apele interioare (ex. îmbunătățirea distribuției apei, construcția de canale), soluții de tratare și evacuarea a apelor reziduale menajere nepericuloase și evacuarea namolului în gospodării.
Proiectele deja finanțate parțial dintr-un alt program cu fonduri UE nu pot beneficia de ajutor financiar din acest program Phare.
Phare RO-2003/005-702.01 "Coridorul româno-ungar pentru conservarea biodiversitatii" (1,950 MEUR)
Peisajul variat din partea de vest a României și din partea de est a Ungariei conține ecosisteme deosebit de valoroase din punct de vedere al conservării biodiversitatii. Printre acestea, o mare parte se afla în ecosistemele din Bihor.
În ecosistemele muntoase prevalează carstul impadurit, care este caracteristic acestei zone, cu specii de animale și plante protejate atât la nivel național, cat și internațional, cu numeroase pesteri și alte elemente carstice care conferă o nota unica și care au o valoare deosebită din punct de vedere științific și turistic. Toate acestea au dus la o propunere de declarare a acestui parc național, deși exista deja ca atare, dar avea doar caracter formal și era nefunctional.
Zonele mlastinoase de campie erau mult mai numeroase în trecut, dar odată cu extinderea comunităților umane și cu agricultura intensiva din ultimele secole, acestea au fost serios afectate, suprafața lor s-a redus mult, regimul lor hidrologic a fost, de asemenea, transformat prin lucrări de regularizare și asanare.
Printre acestea se remarca rezervatia naturala din padurea Rădvani situata lângă comuna Cefa, o rezervă importanța ca loc de trecere, hrana și cuibarit pentru un număr mare de păsări protejate atât la nivel european, cat și la nivel internațional. Aceasta zona protejata se situeaza pe coridorul panonic-bulgar de migrare a pasarilor și animalelor care se invecineaza de-a lungul frontierei și cu zona protejata Kis-Sarret de lângă Biharugra, care face parte din parcul național Koros-Maros din Ungaria.
Pe listele directivelor cu privire la păsări 79/409/CEE și la habitate 92/43/CEE se afla numeroase specii de pante, animale și habitate.
Riscurile curente ale protejării naturii în zonele respective sunt legate de lipsa de planuri de gestionare corespunzătoare și de lipsa echipamentului necesar pentru monitorizare și protecție. Apoi, realizarea unui cadru de cooperare transfrontaliera prin crearea unui "coridor verde" în vederea dezvoltării cooperării pentru planificarea și implementarea unor măsuri comune de gestionare a fost privită ca o sansa de ambele părți.
În acest context, proiectul, al cărui beneficiar este Regia Naționala a Pădurilor - Direcția Silvică Bihor (care administrează pădurile din zonele protejate respective), își propune sa realizeze următoarele activități pentru abordarea riscurilor menționate și pentru dezvoltarea inițiativelor durabile de ecoturism în regiune:
Componenta 1: Pregătirea planurilor de gestionare; pregătirea specificatiilor tehnice și a documentelor pentru licitație
Proiectul va finanta asistența tehnica, asistența care are următoarele atribuții:
- sprijinirea Direcției Silvice Bihor în vederea pregătirii planurilor de gestionare pentru zonele interesate. Se vor explora posibilități de sinergie și cooperare cu parcul național Koros-Maros.
De asemenea, planul de gestionare va trebui sa stabilească prioritățile ținând seama de resursele disponibile pentru cheltuieli de întreținere și exploatare, pentru asigurarea durabilitatii măsurilor propuse. În acest context, prin asistența tehnica va trebui să se redefmeasca evaluarea necesităților în ceea ce privește monitorizarea și lucrările.
- sprijinirea Direcției Silvice Bihor și a parcului național Koros-Maros în vederea identificarii și implementarii programelor comune de cercetare
- sprijinirea Direcției Silvice Bihor în vederea identificarii activităților de sensibilizare care urmează să fie implementate în cadrul componentei 4
- sprijinirea Direcției Silvice Bihor în vederea realizării unui program pentru promovarea ecoturismului în zonele interesate și în cooperare cu parcul național Koros-Maros. Aceasta activitate include definirea activităților de promovare care urmează să fie implementate în cadrul componentei 5.
Prin asistența tehnica se va evalua cererea potențiala, se vor formula recomandări în lumina celor mai bune practici din UE în domeniul ecoturismului și se va asigura susținerea financiară a măsurilor propuse. Se vor formula recomandări clare în ceea ce privește răspunderile instituțiilor pentru măsurile propuse.
Toate aceste activități se vor realiza în strânsă consultare cu toți sustinatorii interesați (ONG-uri, locuitori din zona...)
Prin asistența tehnica se vor pregati specificațiile tehnice și documentele pentru licitație în vederea achiziționării de echipament în cadrul componentei de monitorizare (componenta 2) și a lucrărilor pentru protecția sitarilor (componenta 3.a) și pentru centrele de vizitatori (componenta 3.b).
Componenta 2: Achiziționarea echipamentului pentru programul de monitorizare
Activitatea de monitorizare în aceste zone protejate va consta în colectarea datelor în vederea realizării unei baze de date privind următoarele componente; apa, aer, sol, fauna, flora și impact antropic. Baza de date va furniza informații pentru îmbunătățirea și implementarea planului de gestionare. Pentru a asigura un cadru optim de cooperare transfrontaliera, echipamentul achiziționat în cadrul acestei componente va trebui să fie la un nivel tehnic comparabil cu echipamentul Administrației Parcului Național Koros-Maros din Ungaria.
În cadrul acestei componente, se va finanta achiziționarea echipamentului necesar, cum ar fi tehnica /componente informatice; echipament de laborator pentru analiza primara a apei, aerului, solului, faunei, florei; stații meteo automatizate, GIS (sistem de informații geografice); echipament foto și video în conformitate cu necesitățile programelor de monitorizare.
Componenta 3: Realizarea infrastructurii pentru gestionarea zonelor protejate
a) Protejarea și conservarea siturilor:
În cadrul acestei componente se vor finanta următoarele lucrări/activități:
● Construcția și reabilitarea căilor de acces în zonele protejate
● Echipament la hotarul zonelor protejate (garduri, gard viu, bariere, pietre de hotar, indicatoare de avertizare etc.); acestea se vor realiza pentru a nu distruge coridoarele de trecere a animalelor sălbatice
● Echipament de întreținere
● Echipament pentru personalul de teren (uniforme, echipament de comunicații etc.)
b) Crearea unui centru administrativ și a patru centre de vizitatori
În cadrul acestei activități se vor acorda fonduri în vederea construirii și utilarii unui centru administrativ pentru parcul național din muntii Apuseni și a patru centre de vizitatori, unul în rezervatia naturala din padurea Rădvani și trei în parcul național din muntii Apuseni.
Regia Naționala a Pădurilor - Direcția Silvică Bihor va suporta cheltuielile de exploatare pentru aceste construcții.
Componenta 4: Programe de sensibilizare publică și de educație ecologica
Aceasta componenta va fi finanțată de Regia Naționala a Pădurilor - Direcția Silvică Bihor.
Se vor organiza campanii de sensibilizare a publicului, seminalii și intalniri în cadrul tuturor comunităților invecinate cu distribuire de materiale de informare. Aceste activități se vor realiza în cooperare cu instituțiile specializate și cu ONG-uri.
Componenta 5: Realizarea și promovarea programelor turistice
În cadrul acestei componente se vor finanta programe de promovare a ecoturismului din fiecare zona protejata în conformitate cu planurile de gestionare a acestora. Aceste programe se vor efectua ținând seama de echipamentul din zonele protejate. Se va promova interesul de a vizita întreaga rețea de zone protejate din ambele state și se va defini un circuit transfrontalier de vizitare.
În cadrul acestei componente, se vor finanta activități cum ar fi dotarea centrelor de vizitatori cu materiale de informare, realizarea unor trasee turistice, platforme de observare, refugii, panouri informative etc.
Condiții:
Trebuie realizat întregul cadru legal referitor la aspecte de mediu și trebuie obținute toate avizarile și aprobările legale înainte de lansarea licitației pentru componente de lucrări.
Beneficiarul (Regia Naționala a Pădurilor - Direcția Silvică Bihor) se angajează sa reinvesteasca toate veniturile rezultate din activități de turism pentru întreținerea infrastructurii turistice și pentru protejarea siturilor.
Prioritatea documentului de programare comun: Fondul Comun al Proiectelor Mici
Phare HU-2003/005-830.03 "Fondul Comun al Proiectelor Mici" (1.000 MEUR) și RO 2003/005-702.02
Fondul Comun al Proiectelor Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care finanțează proiecte "la scara redusă și de la om la om" cu impact transfrontalier referitoare la: cooperarea în domeniul afacerilor, dezvoltarea întreprinderilor, transfer de tehnologie și marketing, pentru întreprinderile mici și mijlocii, formare, ocuparea forței de muncă, mediu, măsuri pentru schimburi culturale și medicale, îmbunătățirea fluxului informațional și a comunicațiilor între regiunile limitrofe etc. Pentru a obține un impact suficient, aceste mecanisme trebuie implementate în perspectiva multianuala. Proiectul este, într-adevăr, continuarea primului Fond Comun al Proiectelor Mici, care a fost finanțat în cadrul programului Phare de cooperare transfrontaliera RO/HU 2000, și a Fondului Comun al Proiectelor Mici finanțat în cadrul programelor Phare 2001 și 2002. În consecința, ambele părți au convenit sa continue aceasta inițiativa în 2003.
Fondul Comun al Proiectelor Mici va funcționa în conformitate cu Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exercițiul 2000 și aprobate de Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) și cu "Ghidul practic pentru proceduri contractuale finanțate din bugetul general al Comunităților Europene în contextul acțiunilor externe". Vor fi elaborate de către ambele tari linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de Delegatiile CE din Ungaria și România.
Agențiile de implementare din Ungaria și România vor prezenta o solicitare pentru propuneri de proiecte, care trebuie să fie deschisă și corecta pentru toate organizațiile eligibile. O echipa de evaluatori adecvată va evalua cererile prezentate. Deciziile finale se adoptă pe baza recomandărilor Comitetului comun de evaluare.
În multe cazuri, candidații pentru proiect vor necesita asistența de dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare și informare pentru a informa și asista potentialii participanți, astfel încât să se asigure un înalt grad de transparenta și să se încurajeze propunerile de calitate.
Obiectivul Fondului Comun al Proiectelor Mici este de a pune la dispoziție o contribuție Phare totală de 500.000 EUR/regiune de frontieră. Până la 7% din contribuția Phare (maximum 35.000 EUR pentru fiecare țara) poate fi utilizata pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
Cofinantarea este necesară și va reprezenta un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecărui proiect de mica amploare. Proiectelor deja finanțate parțial dintr-un alt program din fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.
Activități de sprijin
Phare RO-2003/005-702.03: "Asistența tehnica pentru programare multinationala și implementarea programelor Phare de cooperare transfrontaliera România - Ungaria" (0,550 MEUR)
Proiectul va oferi asistența tehnica pe termen scurt agenției de implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Ungaria - România din fiecare țara. Aceasta asistența se referă la toate activitățile legate de ciclul de viața al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor Fondului Comun al Proiectelor Mici.
Autoritățile de implementare implicate în faza de programare vor fi sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea să poată produce documentație de fond adecvată, studii de fezabilitate, documentații tehnice de proiect, termeni de referința, specificații tehnice și dosare de licitație etc.
2. Bugetul
Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera la granita dintre
România și Ungaria (EUR)
┌────────────┬───────────────────┬──────────────┬──────────┬───────────┐
│CRIS No
│
Titlul
│Construcția
│Investiție│
Phare
│
│
│
proiectului
│instituțională│
din
│
Total
│
│
│
│ din fonduri
│
fonduri │
│
│
│
│
Phare
│
Phare
│
│
├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│HU 2003/005-│Schema de finanțare│
0
│ 2.000.000│
2.000.000│
│830.01
│nerambursabilă
│
│
│
│
│
│pentru dezvoltarea │
│
│
│
│
│economică transfron│
│
│
│
│
│taliera
│
│
│
│
├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│HU 2003/005-│Rețele de infra-
│
0
│ 2.500.000│
2.500.000│
│830.02
│structuri de
│
│
│
│
│
│cooperare tran-
│
│
│
│
│
│sfrontaliera în
│
│
│
│
│
│domeniul protecției│
│
│
│
│
│mediului (Schema de│
│
│
│
│
│finanțare)
│
│
│
│
├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│RO 2003/005-│Coridorul româno-
│
250.000│ 1.700.000│
1.950.000│
│702.01
│ungar pentru
│
│
│
│
│
│conservarea
│
│
│
│
│
│biodiversitatii
│
│
│
│
├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│HU 2003/005-│Fondul Comun al
│
500.000│
0│
500.000│
│830.03
│Proiectelor Mici
│
│
│
│
├────────────┤
(FCPM)
├──────────────┼──────────┼───────────┤
│RO 2003/005-│
│
500.000│
0│
500.000│
│702.02
│
│
│
│
│
├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│RO 2003/005-│Asistența tehnica
│
550.000│
0│
550.000│
│702.03
│pentru programare
│
│
│
│
│
│multianuala și
│
│
│
│
│
│implementarea
│
│
│
│
│
│programelor Phare
│
│
│
│
│
│de cooperare
│
│
│
│
│
│transfrontaliera
│
│
│
│
│
│România - Ungaria
│
│
│
│
├────────────┼───────────────────┼──────────────┼──────────┼───────────┤
│
│TOTAL
│
1.800.000│ 6.200.000│
8.000.000│
└────────────┴───────────────────┴──────────────┴──────────┴───────────┘
În conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 și cu Liniile directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investiții sprijinite de Phare trebuie să primească cofinantare din fonduri publice naționale.
Contribuția comunitara se poate ridica până la 75% din valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile*1).
____________
*1) Impozitele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinantare.
Cofinantarea pentru proiectele de construcție instituțională este acordată de beneficiar care are responsabilitatea efectuării anumitor costuri de infrastructura și de implementare operationala, prin finanțarea resurselor umane și a altor tipuri de resurse necesare în vederea unei absorbtii efective și eficiente a asistenței Phare.
3. Măsuri în vederea implementarii
3.1. Măsuri în vederea implementarii în Ungaria
a.) Gestionare fondurilor și a proiectului de către țara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS, semnată de Ungaria și Comisie*2). Înaintea adoptării Deciziei de acreditare EDIS, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea extinsă se va aplica cel mai târziu începând cu data aderării.
____________
*2) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art, 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) și în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*3) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) și în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea și monitorizarea programelor Phare. Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF) și responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS și/sau în Manualul SID, precum și cu alte instrucțiuni ale Comisiei și ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanțare sunt atribuite pe baza procedurilor și documentelor standard definite și publicate recent de către Comisia Europeană în vederea implementarii acțiunilor externe. CNA și RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonării programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA și SAPARD, precum și a Fondurilor Structurale și de Coeziune.
Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor din Ungaria, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiară a programului și va avea responsabilitatea raportarii către Comisia Europeană. RNAF va deține responsabilitatea generală pentru gestionarea financiară a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementările și procedurile referitoare la achiziții, raportare și gestionare financiară, precum și normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, și ca funcționează sistemul de raportare și informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte și dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea răspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program până la încheierea acestuia.
b.) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu excepția proiectului 2003/005-830.03, Fondul Comun al Proiectelor Mici (FCPM), care va oferi finanțare nerambursabilă pentru micro-proiecte, inclusiv pentru acțiuni "de la om la om" și mici proiecte-pilot în regiunea de granita. Acest lucru justifica proiecte cu o valoare mai mica de 2 milioane EUR. Acest lucru este, de asemenea, în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Regulamentul CE nr. 2760/98.
c.) Termene de contractare și executare a contractelor; termene de programare
Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2005.
Executarea contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2006. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumării legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare și încheiere a conturilor și recuperarea fondurilor
Se va introduce o procedură de verificare și încheiere a conturilor în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) și ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
Orice nereguli sau fraude*6) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.
_____________
*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002,
*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Măsuri de audit și anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.
Dacă implementarea unei măsuri nu pare să justifice fie o parte, fie totalitatea asistenței alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situației, în special solicitând tarii beneficiare să își prezinte observațiile într-o perioadă de timp determinata și sa corecteze neregulile.
În urma analizei menționate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistența legată de măsurile respective, dacă analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condițiile prevăzute în memorandumul de finanțare și, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condițiile de implementare ale măsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plătite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectată sau ca o parte a unei operațiuni sau întreaga operațiune nu justifica parțial sau total asistența acordată, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situației și va solicita tarii beneficiare să își prezinte observațiile într-o perioadă de timp determinata. În urma analizei, dacă țara beneficiara nu a luat măsuri de corectare a situației, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula în totalitate sau parțial asistența acordată pentru măsura respectiva.
Comisia trebuie să stabilească dimensiunea măsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate și gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control și de gestionare.
Orice fonduri neutilizate până la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declarație finala scrisă, însoțită de documentația aferentă, va fi emisă de către Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF), la doua luni după ce toate plățile au fost efectuate, în care este prezentată suma totală contractată și achitată. Va fi inclusă și o balanța finala a băncii care să prezinte soldurile existente la Fondul Național (FN)/Agenția de implementare (AI) și la Oficiul de Plati și Contractare Phare (OPCP).
Deși fondurile neutilizate și neeligibile sunt recuperate după expirarea Memorandumul de finanțare, se poate emite un ordin complementar de recuperare după efectuarea auditului final privind corectitudinea și concordanta contractelor și plăților, precum și conformitatea acestora cu dispozițiile Memorandumului de finanțare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă RNAF nu returnează suma pe care o datorează Comunității, țara beneficiara trebuie să plătească această sumă Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizări pentru întârzierea plăților, prin aplicarea regulilor prevăzute în regulamentul financiar care reglementează bugetul Comunității.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri către FN, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat de Comisie și de Ungaria în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis și gestionat de către FN, la o banca stabilită în prealabil și de comun acord cu Comisia.
aa) Transferul de fonduri către Fondul Național
O suma egala cu până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*7), va fi transferata la FN în urma semnării Memorandumului de finanțare și a Acordurilor de finanțare (AF) între FN și Agențiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati și Contractare Phare (OPCP). Dispozițiile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național trebuie, de asemenea, să fie respectate. În plus, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnați ca RAP și o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informațional dintre FN și AI/OPCP și modul în care vor decurge plățile.
_____________
*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu până la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plătit de către agențiile de implementare (AI) și de către OPCP. A treia realimentare poate fi cerută atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plătit. A patra realimentare se va plati când se achită 70% din bugetul total în vigoare și când toate cheltuielile au fost efectuate (și anume, contractate în totalitate). După cel mult două luni de la efectuarea tuturor plăților, Fondul Național va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportată la ultima cheltuiala efectuată, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plățile efectuate (încetarea cheltuielilor)*8).
_______________
*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
În mod excepțional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menționate mai sus, conform procedurilor prevăzute în Memorandumul de înțelegere menționat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacă nu au fost respectate etapele menționate mai sus, în afară de cazul în care exista o autorizare expresă prealabilă a Comisiei în acest sens.
bb.) Transferul de fonduri către Agențiile de implementare
Fondul Național va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati și Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanțare (AF) semnate de FN și de AI/OPCP, dacă este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenției de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiară a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național.
În conformitate cu SID, fiecare acord de finanțare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană, în cazul în care FN este agentul plătitor pentru OPCP/Agenția de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN către OPCP/AL OPCP și Agențiile de implementare (AI) trebuie să fie fiecare conduse de către un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, după consultarea CNA. RAP va răspunde de toate operațiunile efectuate de către OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri reținute pentru o perioadă de garanție, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP și stabilit de către Comisie, va fi plătit Agenției de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile până la plata finala și de a se asigura ca fondurile menționate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reținere.
Agenția de implementare își asuma în continuare responsabilitatea deplina față de contractanți, în sensul îndeplinirii obligațiilor legate de clauzele de reținere. Fondurile care nu au fost plătite contractanților după decontarea plăților finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la KNAF o situație generală a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanție și în special a plăților efectuate din aceste conturi, precum și a dobânzilor acumulate.
ce.) Dobânda
În principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program.
_____________
*9) În special, dar nu exclusiv, conturile deținute de FN, OPCP și AI.
f.) Agențiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează:
Agenția de implementare a întregului program va fi Agenția Naționala pentru Dezvoltare Regionala din cadrul Cabinetului primului-ministru.
g.) Evaluarea impactului asupra mediului și conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenției de Implementare Europeană (EIA)*10), se aplică în totalitate pentru toate proiectele de investiții Phare. Dacă directiva EIA nu a fost încă transpusa în totalitate, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva menționată anterior. Dacă un proiect se afla sub incidența anexei l sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie corespunzător documentata*11).
În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizată o evaluare corespunzătoare, conform dispozițiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*12).
______________
*10) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40; 05.07.1985; modificată de Directiva 97/11/CEE ; JO L 73/5; 14.03.1997.
*11) În anexa EIA la fișa corespunzătoare proiectului de investiții.
*12) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7; 22.07.1992.
Toate proiectele de investiții trebuie îndeplinite cu respectarea legislației comunitare din domeniul mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice în conformitate cu legislația UE relevanta în domeniul mediului, în funcție de tipul de activitate desfășurată în cadrul fiecărui proiect de investiții.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Schema de finanțare nerambursabilă
În cazul schemelor de finanțare nerambursabilă, măsurile exacte de implementare vor fi precizate în fișele de proiect corespunzătoare, în baza următoarelor principii:
● Procedurile și formatele care urmează a fi utilizate pentru implementarea schemelor și acordarea finanțării vor urmări dispozițiile Ghidului practic. Se va acorda o atenție specială procesului de selecție a proiectelor beneficiare, care trebuie realizată la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecție formate din experți numiți de către autorități care cofinanteaza planurile, precum și de către administrațiile corespunzătoare și grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul a carei schema de finanțare nerambursabilă este finanțat trebuie să își mențină responsabilitatea contractuală și financiară privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie să aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum și procesul de selecție și rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, să semneze contractele de finanțare nerambursabilă cu beneficiarii și să asigure monitorizarea și controlul financiar corespunzător în temeiul autorității și responsabilității sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP către organismele corespunzătoare la nivel sectorial și regional.
● Anterior acreditării EDIS, va fi necesară aprobarea prealabilă a Delegației Comisiei Europene la Budapesta, în conformitate cu dispozițiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrări și servicii, furnizarea de materiale, subcontractate de către beneficiarii finali ai finantarilor individuale, vor trebui să respecte regulamentul achizițiilor publice din Ghidul practic.
● În urma evaluării pozitive a capacității agenției de implementare de a administra din punct de vedere operational și financiar proiectele în mod corect și eficient (cf. secțiunii 11 și anexei 4 din Ghidul de programare al Phare din 2003), Delegația Comisiei poate decide să își retragă aprobarea prealabilă referitoare la subcontractarea derulata de beneficiarii finali ai finantarilor nerambursabile. Dispozițiile detaliate care reglementează rolul Delegației în etapa de subcontractare menționată anterior vor fi prevăzute, după caz, în schimbul de scrisori dintre Delegație și autoritățile naționale după exercițiul de evaluare menționat.
● Schemele de finanțare nerambursabilă nu vor include proiecte pentru care contribuția Phare este mai mare de 2 MEUR și mai mica de 50 000 EUR. Se poate renunța la limita inferioară în urma evaluării menționate privind capacitatea agenției de implementare de a asigura o gestiune financiară sanatoasa. Limita inferioară nu se aplică în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în condițiile Phare devin operationale la data semnării contractelor de finanțare nerambursabilă de către RAP din domeniu. Proiectele trebuie să fie implementate integral înainte de data la care expira execuția contractului din Memorandumul de finanțare actual.
3. Fondul Proiectelor Mici
Fondul Proiectelor Mici va finanta proiecte de maxim 50 000 EUR (cu contribuție Phare). Nu va include investiții materiale, în afară celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naștere la venituri nete substanțiale.
În ceea ce privește Fondul Proiectelor Mici de cooperare transfrontaliera, se pot utiliza maxim 7 % din contribuția Phare pentru cheltuieli referitoare la pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
3.2. Măsuri în vederea implementarii în România
a.) Gestionarea fondurilor și a proiectului de către țara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile stabilite de Sistemul Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS), stabilite în Decizia de acreditare a EDIS și în Acordul de Implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între România și Comisie*14). Înainte de încheierea acordului menționat, implementarea se va face urmând procedurile*15) Sistemului de Implementare Descentralizat Phare (SID). Cu toate acestea, descentralizarea extinsă se aplică cel târziu de la data aderării.
__________
*14) În conformitate cu regulile prevăzute de Regulamentul Consiliului 1605/2002, în special art. 164, Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Norme de aplicare a Regulamentului financiar) și anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999
*15) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (regulamentul financiar), Regulamentul Consiliului 2342/2002 (Normele de aplicare a regulamentului financiar) și anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999
Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea și monitorizarea programelor Phare. Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF) și responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în Decizia de acreditare EDIS și / sau în Manualul SID, precum și cu celelalte instrucțiuni ale Comisiei, și ca toate contractele necesare pentru implementarea Memorandumului de finanțare sunt adjudecate pe baza metodologiei și documentelor standard, definite și publicate ultima data de Comisia Europeană în vederea implementarii acțiunilor externe. CNA și RNAF dețin răspunderea comuna a coordonării dintre Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA și SAPARD, precum și a Fondurilor de Coeziune și Structurale.
Fondul Național (FN) din Ministerul de Finanțe al României, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiară a programului și va avea responsabilitatea raportarii către Comisia Europeană. RNAF deține responsabilitatea generală a gestionării financiare a fondurilor Phare. El va asigura ca sunt respectate regulile, regulamentele și procedurile Phare privind achizițiile, raportarea și gestionarea financiară, precum și normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat și ca sistemul de raportare și informare cu privire la proiect este operational. Aceasta include responsabilitatea de a raporta toate cazurile de frauda și neregulile, prezumtive sau reale. RNAF are răspunderea deplina a fondurilor Phare alocate unui program, până la încheierea acestuia.
b.) Dimensiunea proiectului
Valoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu excepția următoarelor:
2003/005-702.02 "Fondul Comun al Proiectelor Mici" (FCPM), asa cum se arata mai jos.
2003/005-702.03 "Asistența tehnica pentru programarea și implementarea multianuala a programelor Phare de cooperare transfrontaliera pentru România și Ungaria", având în vedere ca natura proiectelor este aceea a construcției instituționale.
c.) Termenul limita de contractare și execuție a contractelor; termen limita de programare
Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2005. În nici un caz perioada de contractare nu poate depăși 3 ani de la data angajării globale.
Execuția tuturor contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2006. Angajamentele bugetare care nu au dat naștere la plati în trei ani de la data angajamentului legal sunt dezangajate.
d.) Procedura de verificare și încheiere a conturilor și recuperarea fondurilor
Se va elabora metoda de verificare și încheiere a conturilor în conformitate cu art. 53 alin. (5) din Regulamentul financiar*16) și art. 42 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar*17).
Orice neregula sau frauda dovedită*18), descoperită în orice moment al implementarii programului, va atrage după sine recuperarea fondurilor de către Comisie.
_____________
*16) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002
*17) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002
*18) Conform definitiei de la alin. 8 lit. (a) (Măsuri referitoare la audit și anti-frauda ale țărilor candidate) din prezentul document
Dacă se constată că aplicarea unei măsuri nu justifica fie o parte, fie totalitatea asistenței financiare acordate, Comisia va efectua examinarea corespunzătoare a cazului, în special solicitând tarii beneficiare să prezinte observațiile sale într-o perioadă de timp data și sa corecteze neregulile.
În urma analizei menționate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistența legată de măsurile menționate, dacă analiza a scos la iveala nereguli, o utilizare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea uneia din condițiile Memorandumului de finanțare, în special orice modificare semnificativă care afectează natura sau condițiile de implementare a măsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a asistenței va atrage după sine recuperarea sumelor plătite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectată sau ca o parte a unei operațiuni ori totalitatea ei nu justifica valoarea totală sau parțială a asistenței acordate, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a cazului și va solicita tarii beneficiare să-și prezinte observațiile într-o perioadă de timp data. După examinare, în situația în care țara beneficiara nu a întreprins măsuri corective, Comisia poate:
(a) sa reducă sau sa anuleze orice avans;
(b) sa anuleze, parțial sau în totalitate, asistența acordată în aplicarea măsurii
Comisia va stabili dimensiunea corectiei în funcție de natura neregulilor și de amploarea deficiențelor în sistemele de gestiune și control.
Fondurile neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie. RNAF va întocmi, în termen de doua luni după efectuarea plăților, o situație finala cu documentele aferente, în care va arata suma totală contractată și achitată. Se va anexa, de asemenea, o balanța finala a băncii privind apropierea conturilor, care să evidențieze soldurile existente în (FN)/AI/OPCP.
Sub rezerva recuperării fondurilor neutilizate și neeligibile după expirarea Memorandumului de finanțare, se poate emite un ordin de recuperare complementar după efectuarea auditului final privind corectitudinea și consecventa contractelor și a plăților, precum și conformitatea acestora cu dispozițiile Memorandumului de finanțare, luându-se în considerare concluzia independenta din auditul final.
RNAF va asigura rambursarea fondurilor neutilizate sau orice plata necuvenita în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă RNAF nu restituie suma datorată Comunității, țara beneficiara trebuie să restituie Comisiei suma respectiva. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizări pentru întârzierea plăților, prin aplicarea regulilor prevăzute în regulamentul financiar care reglementează bugetul Comunității.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri către FN în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat de Comisie și de România în decembrie 1998. La solicitarea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis și administrat de FN, la o banca agreată cu Comisia.
aa.) Transferul de fonduri către Fondul Național
O suma de maxim 20 % din fondurile care vor fi administrate pe plan local* reprezentând prefinantarea*19) va fi transferata la FN după semnarea Memorandumului de finanțare și a Acordurilor de finanțare (AF) între FN și Agențiile de implementare (AI) / Oficiul de Plati și Contractare Phare (OPCP). Se vor respecta, de asemenea, dispozițiile prevăzute în art. 2 și art. 13 ale Memorandumului de înțelegere cu privire la FN. În plus, RNAF trebuie să prezinte Comisiei lista persoanelor desemnate în calitate de RAP și o descriere a sistemului implementat, evidentiindu-se fluxul informațional dintre FN și AI / OPCP, precum și modul în care se vor efectua plățile.
_______________
*19) Conform defmitiei din art. 81 alin. (1) lit. (b) pct. (i)
Se vor efectua încă doua transferuri de maxim 30 % din fiecare fond administrat pe plan local. Al doilea transfer va avea loc atunci când AI și OPCP vor fi vărsat 5 % din buget. Al treilea transfer poate fi solicitat după plata a 35 % din bugetul total în vigoare. Un al patrulea transfer se va efectua atunci când se va vărsa 70 % din bugetul total în vigoare și când toate cheltuielile vor fi asumate (cu alte cuvinte, contractate integral). În maxim doua luni de la efectuarea plăților, Fondul Național (FN) va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportată la ultima cheltuiala efectuată, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plățile efectuate (încetarea cheltuielilor)*20).
___________
*20) Conform definitiei de la art. 105 din normele de aplicare
În mod excepțional, RNAF poate solicita plata unor procentaje mai mari decât cele menționate anterior, în conformitate cu procedurile expuse în Memorandumul de înțelegere. Nici o plata intermediara nu poate fi efectuată dacă nu au fost respectate procentele menționate, în afară cazului în care exista autorizarea data în mod expres de conducerea Comisiei.
bb.) Transfer de fonduri către agențiile de implementare
Fondul Național va transfera fonduri către AI, inclusiv către OPCP, în conformitate cu acordurile de finanțare semnate între Fondurile Naționale și AI / APCP, acolo unde este cazul. Conturile bancare pentru subprograme se deschid în numele Agenției de implementare / OPCP din domeniu care răspunde de administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din Memorandumul de înțelegere referitor la înființarea Fondului Național.
În temeiul SID, fiecare acord de finanțare va fi contrasemnat în prealabil de Comisia Europeană. În cazurile în care FN este el însuși agentul plătitor față de OPCP/AI, nu va exista un transfer de fonduri de la FN către OPCP/AI. OPCP și agențiile de implementare trebuie conduse fiecare în parte de către un responsabil cu autorizarea programului (RAP) numit de RNAF după consultarea CNA. RAP va răspunde de toate operațiunile derulate de OPCP și Agenția de implementare din domeniu.
Referitor la contractele cu fonduri aflate în conservare pentru o perioadă de garanție, suma totală a fondurilor aferente acestor contracte, calculată și stabilită de Comisie, va fi plătită Agenției de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile până la scadenta ultimei plati și de a asigura ca fondurile menționate vor fi utilizate doar pentru efectuarea plăților legate de clauzele de conservare.
Agenția de implementare își asuma, de asemenea, responsabilitatea deplina față de contractanți de a respecta obligațiile legate de clauzele de conservare. Fondurile care nu au fost achitate contractanților după decontarea ultimelor plati se restituie Comisiei. RNAF va prezenta Comisiei o situație anuală generală privind utilizarea fondurilor depuse în conturile de garanție - și în special a plăților efectuate din aceste conturi -precum și a dobânzilor acumulate.
cc.) Dobânda
În principiu, toate conturile bancare*21) sunt purtătoare de dobânda. Dobânda se raportează Comisiei Europene. Prin decizie a Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program.
_____________
*21) În special, dar nu în exclusivitate, conturile administrate de FN, OPCP și Agențiile de implementare
f.) Agențiile de implementare vor avea răspunderea subprogramelor, astfel:
Agenția de implementare a întregului program va fi Ministerul Integrării Europene.
g.) Evaluarea impactului asupra mediului și conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, asa cum au fost stabilite de Directiva Agenției de Implementare Europeană (EIA)*22) se aplică integral pentru toate proiectele de investiții din programul Phare. Dacă directiva EIA nu a fost transpusa încă integral, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva menționată, în cazul în care un proiect se încadrează în domeniul anexei I sau al anexei II din Directiva EIM, punerea în practica a procedurii trebuie să fie documentata*23) corespunzător. În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizată o evaluare*24) corespunzătoare, conform dispozițiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*25).
________________
*22) Directiva 85/337/CEE , JO L 175/40, 5.07.1985; asa cum a fost modificată de Directiva 97/11/CEE , JO L 73/5, 14.03.1997
*23) În Anexa EIA la fișa proiectului de investiții corespunzător
*24) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7, 22.07.1992
*25) În anexa privind conservarea naturii la fișa proiectului de investiții corespunzător
Toate proiectele de investiții se derulează în conformitate cu legislația Comunității în materie de mediu. Fișele de proiect vor include clauze specifice privind conformitatea cu legislația UE din domeniul mediului, în funcție de tipul de activitate derulata prin fiecare proiect de investiții.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Schema de finanțare nerambursabilă
În cazul schemelor de finanțare nerambursabilă, măsurile exacte de implementare vor fi precizate în fișele de proiect corespunzătoare, în baza următoarelor principii:
● Procedurile și formatele care urmează a fi utilizate pentru implementarea schemelor și acordarea finanțării vor urmări dispozițiile Ghidului practic. Se va acorda o atenție specială procesului de selecție a proiectelor beneficiare, care trebuie realizată la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecție formate din experți numiți de către autorități care cofinanteaza planurile, precum și de către administrațiile corespunzătoare și grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul a carei schema de finanțare nerambursabilă este finanțat trebuie să își mențină responsabilitatea contractuală și financiară privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie să aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum și procesul de selecție și rezultatele acestuia, RAP trebuie, de asemenea, să semneze contractele de finanțare nerambursabilă cu beneficiarii și să asigure monitorizarea și controlul financiar corespunzător în temeiul autorității și responsabilității sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP către organismele corespunzătoare la nivel sectorial și regional.
● Anterior acreditării EDIS, va fi necesară aprobarea prealabilă a Delegației Comisiei Europene la București, în conformitate cu dispozițiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrări și servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziții din Ghidul practic.
● În urma unei evaluări pozitive a capacității Agenției de implementare de a gestiona din punct de vedere operational și financiar planurile în mod clar și eficient (cf. Secțiunii 11 și anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegația Comisiei Europene poate hotărî să își retragă aprobarea prealabilă privind subcontractarea efectuată de către beneficiarii finali ai finanțării individuale. Dispozițiile detaliate care reglementează rolul Delegației în cadrul fazei de subcontractare prevăzute anterior va fi menționată, dacă este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegație și Autoritățile Naționale după exercițiul de evaluare menționat anterior.
● Schemele de finanțare nu vor include proiecte pentru care contribuția Phare este mai mare de 2 milioane EUR și mai mica de 50000 EUR. Aceasta limita inferioară poate fi anulată ca urmare a evaluării menționate anterior a capacității Agenției de implementare de a da asigurări privind o gestionare financiară stabilă. Aceasta limita inferioară nu se aplică în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în termeni Phare vor intră în vigoare la data semnării contractelor de finanțare de către RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuției contractului din prezentul Memorandum de finanțare.
Fondul Proiectelor Mici
Fondul Proiectelor Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contribuție Phare). Nu va include investiții materiale, în afară celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naștere la venituri nete substanțiale.
În ceea ce privește Fondul Proiectelor Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuția Phare pentru cheltuieli referitoare la pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
4. Monitorizare și evaluare
JMC (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizează implementarea proiectului. Comitetul include Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF), Coordonatorul național al asistenței (CNA) și serviciile Comisiei. JMC se întrunește cel puțin o dată pe an pentru a examina toate programele cu finanțare Phare în scopul evaluării progresului în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanțare și în Parteneriatul pentru aderare. JMC poate recomanda schimbarea prioritatilor și/sau realocarea fondurilor Phare. În plus, o dată pe an, JMC evalueaza progresul înregistrat în toate programele de asistența de preaderare finanțate de UE (Phare, ISPA și SAPARD)
Pentru programul Phare, JMC este asistat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecărei agenții de implementare (și OPCP unde este cazul) și serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele și contractele acestuia, grupate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de Agenția de Implementare și a evaluărilor intermediare efectuate de evaluatori independenți. SMSC formulează recomandări privind aspectele de gestionare și proiectare, asigurându-se ca acestea sunt efectuate. SMSC raportează către JMC, căruia îi prezintă avize detaliate privind toate programele Phare finanțate în sectorul sau.
Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioară se efectuează după încheierea programului.
5.) Audit și măsuri antifrauda
a) Efectuate de către statele candidate*13)
_____________
*13) În conformitate cu regulile stabilite în art. 54 din Regulamentul financiar
În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit și un rezumat al rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziția Comisiei.
Autoritatea naționala de control financiar competența trebuie să efectueze un control financiar adecvat asupra implementarii programului.
Țările beneficiare trebuie să asigure investigarea și tratarea corespunzătoare ale cazurilor de frauda și nereguli, suspecte sau reale, rezultate din controalele naționale și cele de la nivelul Comunității.
Prin neregula se înțelege orice încălcare a dispozițiilor legislației naționale sau comunitare*14), a prezentului Memorandum de finanțare sau a contractelor încheiate ca urmare a acestuia sau care rezultă dintr-o acțiune sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de prejudiciere a bugetul general al Comunităților sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunităților Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificată.
___________
*14) Definită ca totalitatea regulilor comunitare care se aplică între părțile la Memorandumul de finanțare (de exemplu Acordurile Europene, Acordul-cadru, Memorandumul de înțelegere privind instituirea Fondului Național etc.).
Prin frauda se înțelege orice acțiune sau omisiune intenționată privind:
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declarații false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însușirea fără drept ori reținerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de acestea ori în numele acestora;
(îi) nedivulgarea informațiilor care ar constitui încălcarea unei obligații specifice, având același efect;
(iii) deturnarea unor fonduri și folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost inițial acordate.
Autoritățile naționale trebuie să asigure funcționarea unui mecanism de control și raportare echivalent cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*15).
_____________
*15) JO L 178, 12.07.1994, pp. 43-46
Toate cazurile de frauda și nereguli, reale sau suspectate, precum și toate măsurile legate de acestea, luate de autoritatea naționala, trebuie raportate fără întârziere în special serviciilor Comisiei. Dacă nu exista nici un caz real sau suspectat de frauda și nici o neregula de raportat, țara beneficiara trebuie să înștiințeze Comisia despre acest lucru în termen de doua luni de la încheierea fiecărui trimestru.
b) Efectuate de către Comisie
Toate memorandumurile de finanțare, precum și contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii și controlului financiar de către Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) și auditurilor Curții de Conturi Europene. Acestea includ controale la fața locului și, atât timp cat Sistemul extins descentralizat nu este încă aplicabil Agenției de Implementare din țara candidata respectiva, măsuri precum verificarea prealabilă a procedurilor de licitație și contractare, efectuate de Delegația CE din țara candidata respectiva.
Pentru a asigura o protecție eficienta a intereselor financiare ale Comunității, Comisia poate face controale și inspecții la fața locului conform dispozițiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*16).
__________
*16) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2-5
Conturile și operațiunile Fondului Național și, acolo unde este cazul, ale OPCP și ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate după cum considera Comisia, de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a aduce atingere atribuțiilor Comisiei și ale Curții de Conturi a Comunităților Europene, asa cum se menționează în documentul "Condițiile generale privind memorandumul de finanțare", anexat la Acordul-cadru.
6. Transparenta/publicitate
Fiecare Responsabil cu autorizarea programului (RAP) răspunde de asigurarea măsurilor necesare pentru o publicitate adecvată a tuturor activităților finanțate prin program. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu Delegația Comisiei Europene.
7.1. Condiții speciale
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în limitele competentelor Guvernului Ungariei și/sau ale Guvernului României, Comisia Europeană poate să modifice programul cu scopul ca, dacă aceasta considera necesar, Comisia să poată anula tot programul sau o parte din acesta și/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului Phare.
7. 2. Condiții speciale pentru România
Pentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România și Ungaria, guvernul României trebuie să facă un efort deosebit pentru identificarea și remedierea deficiențelor și a slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Până la 31 martie 2004, Coordonatorul național al asistenței va elabora și va prezenta Comisiei un plan de construire a capacității de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care să precizeze acțiunile necesare pentru întărirea agenției de implementare și a autorităților de implementare. Planul trebuie să acopere măsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menționate au personal corespunzător, angajat cu norma întreaga, bugete de funcționare corespunzătoare și ca sunt îndeplinite toate celelalte condiții pentru implementarea actualelor și viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Documentul va descrie primele acțiuni concrete deja puse în practica pentru a aduce capacitatea administrativă la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse umane și logistica: transport, acces la numere de telefon internaționale etc.). Nici un contract cofinantat de Phare pentru România nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiție să fie îndeplinită.
Bugetul pe alocari globale și per componenta - România
Programe
Buget Phare în MEUR
Total Phare
Beneficiar*
IFI*
Total global
Investiție
Construcție Instituțională
(I+CI)
2003/005-702.01
Coridorul româno-ungar pentru conservarea biodiversității
1.700
0.250
1.950
0.650
2.600
2003/005-702.02
Fondul Comun al Proiectelor Mici (FCPM)
0.000
0.500
0.500
0.000
0.500
2003/005-702.03
Asistența tehnică pentru programarea anuală și punerea în practică a programelor Phare de cooperare transfrontalieră între România și Ungaria
0.000
0.550
0.550
0.000
0.550
TOTAL
1.700
1.300
3.000
0.650
3.650

Anexa D

PRIVIND INFORMAREA ȘI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA ȘI SAPARD ALE COMUNITĂȚILOR EUROPENE

1. Obiectiv și sfera de acțiune

Măsurile de informare și publicitate privind asistența din partea Comunității Europene prin Programul Phare au intenția de a crește gradul de constientizare a publicului și transparenta acțiunilor UE, precum și de a crea o imagine consistenta privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție de la Programul Phare.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare și a altor forme de asistența va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și pentru a colabora cu Delegația Comisiei Europene la fața locului.

Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt;

- Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L130/30 din 31 mai 2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L182/58

Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor mai sus menționate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale de către Delegația Comisiei Europene din țara respectiva.

3. Informarea și publicitatea privind programele Phare

Informarea și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanțare, și va privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costul informării și publicității referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe Phare, se vor aplica măsurile menționate mai jos la Jit. (a) și (b):

(a) Autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziția părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse.

(b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele:

(i) În cazul investițiilor de infrastructura cu un cost ce depășește 1 milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegația Comisiei Europene în țara respectiva.

- Plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificații tehnice din manual care să fie furnizate de către Delegația Comisiei Europene din țara respectiva.

(îi) În cazul investițiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de finanțare Phare, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările citate la paragraful 3(b)(i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicații în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanți, ca parte a ajutorului vine din partea UE și în mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.

4. Vizibilitatea asistenței UE în cercurile de afaceri și printre potentialii beneficiari și pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistența care le privește în modul cel mai direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți beneficiari potențiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forței de muncă sau dezvoltarea resurselor umane. În acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învățământ profesional implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupurile de afaceri, centrele de instruire și organizațiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de fonduri nerambursabile de asistența destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistența vor trebui sa indice faptul ca UE și în mod special Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor va menționa volumul sau procentul de asistența finanțat de programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naționala sau regionala, ele vor purta de asemenea și însemnul UE de aceeași mărime.

4.3. Publicul general

Media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile co-finanțate de UE și în special de Phare, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.

În acest scop, lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio și televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara.

Principiile menționate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi conferințe, seminarii, târguri și expoziții în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri și se pune emblema UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare finanțate sau co-finanțate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe pagina de titlu o indicație clara a participării UE, precum și simbolul UE, în cazul în care stema naționala sau regionala este folosită.

În cazul în care asemenea publicații includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.

Aceste publicații se vor referi la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se vor aplica, de asemenea, și materialelor audiovizuale.

5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuțe permanente și postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanțate parțial de programele Phare, ISPA sau SAPARD, țările beneficiare vor asigura faptul ca următoarele măsuri de informare și publicitate se supun următoarelor:

Panouri

Panourile care furnizează informații privind participarea UE la finanțarea investiției ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunțe propria lor implicare în finanțare, asistența UE trebuie menționată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operațiunii (ținând seama de mărimea co-finanțării din partea UE) și trebuie să fie pregătite conform instrucțiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obține de la Delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de șase luni după terminarea lucrărilor și înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificațiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuțe permanente

Plăcuțe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, stații etc.). În plus față de însemnul UE, asemenea plăcuțe trebuie să specifice partea finanțată de UE, alături de o mențiune a programului în cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).

În cazul în care o autoritate naționala, regionala sau locală sau un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a da informații despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situație, măsuri suplimentare, dacă le considera a fi necesare. Ele vor consulta Delegația Comisiei Europene și o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât Delegația să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegatiilor sale la fața locului, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate în forma electronică și acesta va fi disponibil la cerere.

______________