Memorandumul

Anexa C PREVEDERI SPECIALE

1. OBIECTIVE ȘI DESCRIERE

1.1 Obiective

Obiectivul general al acestui program este să contribuie la îmbunătățirea securității nucleare în țările candidate beneficiare.

Obiectivele specifice acestui program sunt:

● întărirea factorilor ce afectează eficacitatea organismului de reglementare după cum sunt menționați, de exemplu, în concluziile intalnirii grupului CONCERT*1);

● îmbunătățirea radioprotectiei;

● îmbunătățirea managementului deșeurilor radioactive;

● intensificarea pregătirilor în caz de urgenta pe amplasament;

Detalii cu privire la obiectivele specifice, se regăsesc în fișele de proiect (Anexa 1).

Indicatorii de realizare

Majoritatea indicatorilor de realizare, din trecut, nu au fost stabiliți pentru proiectele din domeniul securității nucleare.

Pe de o parte, nu exista standarde tehnice comune ale Comunității privind securitatea în domeniul funcționarii instalațiilor nucleare, a practicilor de reglementare sau a managementului deșeurilor radioactive. Prin urmare, în absenta lor, pasul secundar al indicatorilor de performanță derivati din aceste standarde nu sunt posibile. Cu privire la practicile de reglementare, respectiv literatura de specialitate a identificat cel puțin șase abordari diferite, în conformitate cu practicile Statelor Membre determinate de tradițiile lor specifice legale și tehnice. În acest context, Comisia Europeană a adoptat la 30 ianuarie 2003 o propunere pentru o directiva a Consiliului stabilind obligațiile de baza și principiile generale asupra securității instalațiilor nucleare, inclusiv mecanismul de verificare pentru a asigura menținerea unui nivel înalt de securitate nucleara în cadrul Uniunii Europene extinse.

1.2. Descrierea proiectelor

În esenta, proiectele sunt descrise prin Fișa de Proiect respectiva.

Cele mai multe proiecte aparțin domeniului dezvoltării instituționale, sprijinind fie autoritatea de securitate nucleara, fie agențiile cu atribuții specifice privind managementul deșeurilor radioactive sau având sarcini similare. Ghidurile PHARE revizuite confirma ca asistența financiară de pre-aderare în domeniul securității nucleare necesita o abordare distinctă. Datorită naturii tehnice specifice și în scopul creșterii securității populației, proiectele de investiție finanțate prin acest program nu corespund în mod obligatoriu criteriilor generale de a fi catalitice, co-finanțate sau adiționale. Totuși, proiectele au fost selectate ca fiind suficient de mature și capabile de a contribui, prin obiectivele lor specifice, la îmbunătățirea susținută a nivelului de securitate nucleara.

-----

*1) Concluziile celei de-a 17-a intalniri a grupului CONCERT, 29-30 iunie, 2000 Acești factori sunt:

● "Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare și de lucru bine definite, să fie independent față de producătorii de energie, puterea politica și grupurile de presiune, să fie transparent și deschis și să aibă mijloace adecvate din punct de vedere al bugetului și un personal bine motivat și competent pentru a-și realiza obiectivul.

● Un organism de reglementare eficace este acela care asigura un nivel acceptabil de securitate nucleara, acționează pentru a preveni degradarea securității nucleare, promovează îmbunătățirile în domeniul securității nucleare, este eficace din punct de vedere al activității și al costurilor, asigura încrederea operatorilor, a publicului larg și al guvernului și depune eforturi continue pentru îmbunătățirea performantei.

● Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot cee ce este necesar pentru a menține sau îmbunătăți securitatea nucleara. Cu toate acestea, performanta operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alți factori, și este dificil ca, acesta să se utilizeze pentru evaluarea eficientei unui organism de reglementare.

● Cooperarea internationala și evaluarile internaționale joaca un rol important în dezvoltarea și menținerea unui organism de reglementare eficace."

Acest program aloca asistența financiară următoarelor proiecte:

Proiecte:

Bulgaria 5812,01

5812.01.01 Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare a radiatiilor la Centrul Științific Nuclear și Experimental cu Reactor de Cercetare tip IRT, din Sofia

În 2001, guvernul Bulgariei a decis sa reporneasca fostul reactor de cercetare cu piscina IRT și în acest scop finanțează un program important pentru lucrările de reconstrucție și monitorizare. Totuși, contribuțiile bugetare nu acoperă toate aspectele de innoire și monitorizare ale lucrărilor și mai ales nu este luată încă în considerare îmbunătățirea necesară a sistemelor de monitorizare a radiatiilor care sunt montate atât în interiorul cat și în exteriorul amplasamentului. Este de remarcat ca în vecinătatea institutului nuclear care operează reactorul, sunt situate locuințe și un mare magazin universal. Prin urmare, principalul obiectiv al proiectului este de a stabili o rețea moderna și fiabila de monitorizare a radiatiei și de dozimetrie care să fie în stare sa reducă expunerea profesională pe amplasament și să asigure protecția populației și a mediului în timpul viitoarei funcționari a reactorului, în special, proiectul consta în identificarea, aprovizionarea și dotarea institutului nuclear cu un număr de echipamente (dozimetre, spectrometre, monitoare, etc). Instruirea personalului face parte din proiect.

Republica Ceha - 5812.02

5812.02.01 Reevaluarea stării de tensiuni a componentelor interne ale vasului de presiune a reactorului (RPV) pe baza iradierilor reale și ale proprietăților mecanice derivate

Scopul principal al prezentului proiect este de a studia modificările proprietăților mecanice ale componentelor interne actuale ale reactorului tip VVER, care au constituit obiectivul Proiectul PHARE 2001 CZ 01.14.01 (care trebuie să fie finalizat nu mai târziu de luna noiembrie 2004) în scopul reevaluarii stării de tensiuni a componentelor interne ale vasului de presiune a reactorului și modificării procedurilor de inspecție și frecvenței lor. Aceste componente au fost obținute în timpul dezasamblarii Unității 1 a centralei nuclearo-electrice de la Greifswald, care este de tipul VVER 440/213. Obiectivele principale constau în obținerea de mostre test relevante (active) din părțile fizice, măsurarea modificărilor proprietăților mecanice și realizarea analize de securitate (calcule), bazate pe proprietățile măsurate. La sfârșitul proiectului, părțile fizice vor fi depozitate în siguranța de către autoritățile cehesti pentru o eventuala utilizare viitoare. Primul rezultat al proiectului este obținerea unei baze de date a proprietăților materialelor. Al doilea rezultat este o reevaluare a impactului asupra timpului de viața rezidual estimat al RPV și securității nucleare. Acest proiect poate utiliza, de asemenea, instalațiile de manipulare și de măsurare obținute în cadrul Proiectul CZ 01.14.01. Va fi dezvoltata o strategie de către Beneficiar, respectiv Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB), pentru folosirea în scopul reglementării, a rezultatelor proiectelor în vederea analizarii Rapoartelor Periodice de Securitate Nucleara și a reformularii procedurilor de inspecție în domeniul securității nucleare.

5812.02.02 Evaluarea și validarea codurilor de calcul pe baza datelor experimentale obținute în reactorul tip PSB-VVER. Validarea codurilor de calcul.

Obiectivul este de a întări nivelul securității nucleare a centralelor nuclearo-electrice cehe prin introducerea unei sigurante suplimentare în procesul de luare a deciziilor de către Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB) prin îmbunătățirea nivelului de încredere în rezultatele codurilor de calcul termohidraulice pentru reactorii de putere de tip VVER-1000. Prezentul proiect este o continuare a proiectului PHARE 2001 CZ 01.14.02, care trebuie să fie finalizat nu mai târziu de luna mai 2004. Sunt trei pasi care trebuie urmati pentru proiectul propus:

- selectarea din proiectul OECD-PSB a datelor experimentale corespunzătoare (o contribuție a organizației cehe participante). Selectarea datelor experimentale disponibile adecvate de la instalatia de testare PSB, asa cum reiese din concluziile proiectului PHARE 2001 CZ 01.14.02;

- etapa analitica. Evaluarea testului. Analizele de incertitudine a sistemului codurilor de calcul. Analizele efectului de demultiplicare.

- etapa de realizare. Evaluarea proiectului ca un întreg din punctul de vedere al validării codurilor. Aplicarea rezultatelor pentru scopuri de reglementare al SUJB.

Funcția de reglementare a SUJB, în ceea ce privește procedurile de autorizare, va fi intarita prin îmbunătățirea cunoștințelor privind corectitudinea modelarii codurilor de calcul, inclusiv

- gradul de incertitudine în ceea ce privește rezultatele numerice obținute astfel, și de influența al efectelor de demultiplicare.

Scopul principal al prezentului proiect va fi realizarea unui raport sumar al imbunatatirilor codurilor de calcul disponibile pentru analizele pentru centralele nuclearo-electrice tip VVER-1000. În cadrul proiectului, Beneficiarul, Oficiul de Stat Ceh pentru Securitate Nucleara (SUJB) va dezvolta o strategie pentru utilizarea rezultatelor acestuia în scopul reglementării.

5812.02.03 Furnizarea de echipament pentru monitorizarea și inspecția deșeurilor radioactive

Agenția Naționala Ceha pentru Managementul Deșeurilor Radioactive (RAWRA) este - printre altele - responsabilă cu operațiile de depozitare a deșeurilor radioactive instituționale la Litomerice (instalatia Richard). În prezent, conformitatea pachetelor de deșeuri cu criteriile de acceptare pentru depozitul Richard, este bazată pe documentația furnizată de către generatorul de deșeuri, privind masa, rata de doza, contaminarea de suprafața și inspecția vizuala. Totuși, ținând seama de varietatea mare de pachete de deșeuri generate de instituțiile cehe și în mod notabil de către centrul nuclear de cercetare Rez, RAWRA intenționează să execute verificarea suplimentară și sistematica, în mod special în ceea ce privește conținutul posibil de neutroni și de emitatori gamma al pachetelor de deșeuri. Proiectul va sprijini RAWRA în primul rând prin asistența tehnica în scopul familiarizarii cu metodologia de caracterizare practicată în cadrul UE. în acest context, formarea personalului RAWRA responsabil cu receptionarea pachetelor de deșeuri la Litomerice va constitui o componenta importanța a proiectului, în al doilea rând, RAWRA va primi de asemenea echipamente și instrumente de măsurare adecvate.

Letonia 5812.03

5812.03.01 Îmbunătățirea Sistemului de Avertizare Rapida

Prezentul proiect cuprinde 2 componente - una pentru furnizare de echipament și una pentru servicii. În privinta componentei furnizarii de echipament, s-a stabilit un sistem de monitorizare pentru avertizare rapida în cazul detectiei on-line a nivelelor de radiatii în mediu cu sprijin financiar și tehnic (bi-lateral) de la Autoritatea Suedeza de Radioprotectie și Agenția Daneza pentru Managementul în caz de Urgenta. Ulterior, acest sprijin bi-lateral a fost încheiat. Pentru a asigura funcționarea în continuare a sistemului de monitorizare, partea de hardware trebuie înlocuită, deoarece anumitor componente critice le expira timpul de viața. În plus, comunicarea de date dintre Autoritatea Letona de Reglementare în domeniul Nuclear (NRA) și detectorii de radiatii aflați la punctele de granita (cativa dintre acești detectori trebuie să fie montati printr-un proiect separat din Programul Național pentru Letonia PHARE 2004) trebuie să fie intarita. Componenta de servicii intenționează sa întărească capacitatea instituțională a NRA din Letonia prin eliberarea de sarcinile privind detectarea traficului ilicit cu materialele nucleare. Aceasta componenta a proiectului va înlesni și monitoriza formarea capacității instituționale prin seminarii și sesiuni de pregătire a personalului NRA precum și a celui din cadrul vamilor și serviciilor de graniceri). Va fi realizat un manual de operare pentru activitatea inter-servicii integrată în procesul de detectare și răspuns.

Lituania 5812.04

5812.04.01 Sprijin acordat VATESI în vederea culturii de securitate și a problemelor de organizare specifice fazei de pre-închidere a centralei nuclearo-electrice Ignalina (CNEI)

Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistența de reglementare Autorității Lituaniene de Securitate Nucleara (VATESI) pentru a asigura ca, la CNEI, sunt menținute nivelele adecvate ale culturii de securitate în timpul perioadei critice de tranzitie de la funcționare la dezafectare.

Decizia oficială pentru închiderea centralei nuclearo-electrice și în special începutul procesului de dezafectare poate avea un efect daunator asupra motivatiei personalului la CNEI, ceea ce poate afecta cultura de securitate nucleara la centrala, în astfel de situații, managementul schimbării organizaționale este esențial în scopul reducerii impactul negativ potențial asupra schimbării mediului.

Deși responsabilitatea finala pentru menținerea nivelelor adecvate a culturii de securitate la CNEI îi revine organizației operatoare, în acest context, orice acțiune suplimentară care conduce la întărirea capacității VATESI de a supraveghea problemele privind cultura de securitate și motivatia personalului de la CNEI va contribui la creșterea securității în funcționare a centralei pe perioada tranzitiei de la operare la dezafectare. Prezentul proiect trebuie să pună în aplicare următoarele obiective;

- Identificarea ariilor critice de cultura de securitate care pot fi afectate prin procesul de dezafectare;

- Investigarea culturii de securitate cheie și a problemelor organizaționale specifice etapei de pre-închidere a CNEI;

Schimbul de cunoștințe și experienta între Statele Membre privind abordarea din punct de vedere al reglementării, a culturii de securitate și a problemelor organizaționale specifice etapei de pre-dezafectare a centralelor nuclearo-electrice;

- Pregătirea unui ghidul privind cultura de securitate cheie și problemele organizaționale critice pentru faza de pre-închidere a CNEI.

Proiectul trebuie să fie orientat către aspectele practice, luând în considerare situația CNEI și experienta aferentă UE în domeniul culturii de securitate și a problemelor organizaționale specifice perioadei de tranzitiei de la operare la dezafectare.

Aceasta activitate este în legătură cu recomandările de tipul I incluse în raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii.

5812.04.02 Sprijin acordat VATESI și Organizațiilor sale Tehnice Suport (OTS) în evaluarea accidentelor ce nu sunt incluse în baza de proiect a reactorilor de tip RBMK-1500

Scopul prezentei propuneri este de a furniza asistența VATESI și Organizațiilor sale Tehnice Suport asistența în domeniul reglementării și Organizației Tehnice Suport, cu scopul de a îmbunătăți capacitatea lor de a evalua problemele privind securitatea nucleara în caz de accidente (BDBA) ce nu sunt incluse în baza de proiect la CNEI. Acest sprijin ar trebuie să ia în considerație caracteristicile particulare ale reactorilor de tip RBMK-1500 din următoarele domenii: scenarii de accident privind comportarea combustibilului, fizica neutronilor și regimurile termo-hidraulice ale reactorului, securitatea stării de criticitate și descarcarile de radionuclizi în mediu.

Este rolul operatorului CNEI este de a dezvolta și de a realiza calculele necesare pentru diverse scenarii care conduc la accidentele ce nu sunt incluse în baza de proiect. Este rolul autorității de securitate nucleara, VATESI, este de a verifica, prin mijloacele cerate, ca scopul și rezultatele analizelor sunt acceptate din punct de vedere al securității nucleare. Capacitatile VATESI lipsesc în domeniul BDBA-urilor, deoarece eforturile au fost canalizate asupra stabilirii regimului de autorizare pentru evenimentele de baza a proiectului. În plus, capacitatile din domeniul de evaluare a BDBA și a reducerii secventelor de accident sever sunt cerute acum în mod deosebit fiindca CNEI pregătește ghiduri de management BDBA și documente de justificare tehnica pentru a completa procedurile de operare în caz de urgenta. (EOP).

Un rezultat important al prezentului proiect va fi dezvoltarea Ghidurilor de Reglementare privind evaluarea și managementul BDBA-urilor pentru reactorii de tipul RBMK-1500 (cuprinzând o lista a tranzientilor care pot apare potențial în BDBA ducand la deteriorarea zonei active și fenomene de accident importante, care trebuie evaluate cu ajutorul modelelor de progresie a accidentelor, a metodologiilor de evaluare a principiilor de management al accidentelor, etc).

Aceasta activitate este legată de recomandările de tipul I din raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii.

5812.04.03 Stabilirea procesarii centralizate și a instalației de depozitare pentru deșeurile radioactive instituționale din Lituania

Agenția Naționala Lituaniana de Management a Deșeurilor Radioactive (RATA) a fost înființată în anul 2001. Una din principalele îndatoriri o reprezintă responsabilitatea în ceea ce privește managementul deșeurilor radioactive instituționale din Lituania, care a aparținut mai înainte Institutului de Fizica din Vilnius. Până în prezent, deșeurile radioactive instituționale au fost colectate și depozitate la Institutul de Fizica până la organizarea transportului curent către Ignalina. Din punctul de vedere al siguranței și al securității nucleare, depozitarea deșeurilor radioactive instituționale în incinta institutului a fost departe de a fi corecta. Autoritățile lituaniene din domeniul securității nucleare sunt constiente de aceasta situație și de aceea au decis sa nu mai reînnoiască autorizația de depozitare după 2004. În aceste condiții, RATA a considerat necesar sa construiască o instalatie specială pentru caracterizarea și depozitarea deșeurilor radioactive instituționale la Maisiagala, unde în trecut a funcționat o celula de depozitare. Printr-un acord bilateral cu Suedia, la începutul anului 2003 a fost realizat un studiu de fezabilitate având ca scop definirea instalației de caracterizare și depozitare ce urmează a fi construită. Scopul proiectului Phare consta în realizarea proiectului detaliat al instalației și, apoi, în construirea și dotarea acesteia. O componenta importanța a proiectului o reprezintă pregătirea întregii documentații solicitată de autoritățile responsabile pentru securitate nucleara. De asemenea, din proiect face parte și instruirea personalului RATA.

5812.04.04 Cheltuieli neprevăzute, nealocate

Prezentul program prevede pentru cheltuieli neprevăzute, nealocate suma de 0,3 Meuro care poate fi facuta disponibilă către Lituania, dacă este necesar, pe baza unui schimb de scrisori între Comisia Europeană și Guvernul Lituaniei, în special, suma nealocata poate fi facuta disponibilă, având în vedere orice necesitați care apar pentru a sprijini finalizarea activităților finanțate de Comisie privind montarea unui sistem secundar special de oprire (DSS) la unitatea 2 a CNEI.

Proiectul DSS este implementat în prezent prin următoarele trei proiecte finanțate din fonduri Phare: (1) Montarea DSS - contractul principal, al cărui beneficiar este CNEI; (2) Susținerea conducerii CNEI pentru implementarea DSS și (3) susținerea TSO pentru VATESI în vederea analizarii și autorizării DSS. Se asteapta ca DSS să fie complet funcționabil până în iulie 2004. Aceasta perioada este în principal acoperită de cele trei proiecte de mai sus. Deși acest program este realist, montarea sistemului este extrem de complexa și, prin urmare, nu poate fi exclus riscul apariției unei probleme încă neprevăzute care poate duce la întârzieri în implementare. Suma de 0,3 Meuro pentru cheltuieli neprevăzute urmează sa acopere orice risc ce ar putea pune în pericol implementarea completa a acestui sistem important.

Polonia 5812.05

5812.05.01 Modernizarea schimbatorilor de căldură și a schimbatorilor de ioni la reactorul de cercetare Maria, pentru a reduce posibilele scapari radioactive în mediu

Reactorul de cercetare MAria este un reactor tip piscina cu flux înalt (30 MWt), care funcționează din 1974. Sistemul de răcire primar este conectat la circuitul secundar prin schimbatori de căldură verticali cu țevi în forma de U. Datorită imbatranirii și coroziunii, au loc scurgeri de la circuitul primar la circuitul secundar de 3-7 ori pe an, aceasta ducand, prin urmare, la scapari de radioactivitate în mediu, deoarece sistemul de filtrare (rasini schimbatoare de ioni) al circuitului secundar nu mai funcționează. Proiectul consta, în primul rând, în modernizarea schimbatorilor de căldură (sursa de contaminare a circuitului secundar) și, apoi, în reconfigurarea schimbatorilor de ioni (sursa de scapari de radioactivitate în mediu).

România 5812.06

5812.06.01 Centrul de răspuns în caz de urgenta al organismului de reglementare din România

Prezentul proiect urmărește consolidarea tehnica a capacității de pregătire în caz de urgenta a Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) din România. Proiectul are doua componente: una care furnizează asistența sub forma de servicii, una de furnizare de echipamente.

Componenta de servicii acoperă:

> Identificarea și evaluarea nivelului de dotare cu echipamente a centrului de răspuns în caz de urgenta

> Instruirea personalului și furnizarea de materiale de instruire pentru personalul nominalizat sa opereze central

> Stabilirea unei strategii pentru dezvoltarea sprijinului TSO acordat centrului de răspuns, aceasta acoperind atât activitatea viitoare a TSO al CNCAN, cat și a altor TSO din România.

Componenta de furnizare de echipamente acoperă dotarea fizica a Centralul cu "hardware" de baza, identificat în prima parte a prezentului proiect și cu software adecvat pentru a pune în funcțiune central, ca și legăturile de comunicare necesare, cum ar fi conectari de mare viteza la Internet și conectari la rețelele guvernamentale de transmitere a datelor.

5812.06.02 Asistența tehnica pentru România în înființarea Agenției Naționale pentru Deșeuri Radioactive (ANDRAD)

La începutul anului 2003, a fost creata în România o agenție naționala pentru gestionarea deșeurilor radioactive (ANDRAD). Totuși, aceasta organizație nu a fost încă dotată cu personal adecvat și sarcinile și rolul ei rămân neclare. De aceea, scopul proiectului este de a susține ANDRAD, astfel încât aceasta agenție sa devină, în cel mai scurt timp, o organizație comparabila cu alte agenții de gestionare a deșeurilor radioactive existente în UE. Concret, proiectul va consta în îmbunătățirea obiectivului și responsabilităților ANDRAD în domeniul operarii instalațiilor de depozitare a deșeurilor radioactive. De asemenea, va ajuta ANDRAD sa definească o strategie optima pentru gestionarea deșeurilor radioactive în România. Un element important al acestei strategii îl va reprezenta evaluarea instalațiilor nucleare existente în România în domeniul gospodăririi deșeurilor radioactive, luând în considerare necesitățile actuale și viitoare. Aceasta activitate va fi realizată prin implementarea studiilor de sistem, în principal, prezentul proiect va stabili bazele tehnice și economice pentru identificarea viitoarelor proiecte de investiții care pot fi finanțate din fonduri naționale sau de comunitatea internationala. O parte a activității care trebuie desfășurată o reprezintă și proiectarea unui laborator de analizare a deșeurilor radioactive.

Prezentul proiect va fi coordonat îndeaproape, cu suportul bilateral furnizat de Olanda în acest domeniu, în cursul anului 2004.

5812.06.03 Modernizarea depozitului Baita Bihor pentru deșeuri radioactive instituționale în România

Din 1985, deșeurile radioactive instituționale sunt depozitate la depozitul Baita Bihor, care consta în camere excavate într-o fosta galerie de mina. Acest depozit este localizat în partea de nord-vest a Muntilor Carpați. Exista deja 3 600 containere de deșeuri radioactive care au fost depozitate la Baita Bihor. Instalatia de depozitare nu a fost niciodată complet echipata. De aceea, operațiile de depozitare nu sunt efectuate în conformitate cu cele mai bune practici din UE. În plus, se asteapta ca reechiparea completa și modernizarea depozitului să fie destul de costisitoare, ținând cont de lipsa unor Instalații, care afectează siguranța în funcționare a depozitului (ex: nici o clădire de primire și depozitare pentru deșeurile care intra, sistemele electrice și de ventilație existente invechite și uzate, sistemul de drenare spart, sistem de protecție fizica slab, etc.) Prin urmare, scopul proiectului este de a efectua o evaluare a situației de la Baita Bihor, punându-se accent pe cele mai urgente, acțiuni care trebuie implementate. Pe baza acestei evaluări, vor fi procurate și montate echipamente și instrumentatie. Un alt obiectiv al proiectului este acela de a definitivă Raportul Preliminar de Analize de Securitate Nucleara care a fost initiat în cadrul unui proiect precedent în cadrul programului Phare 2002.

5812.06.04 Caracterizarea deșeurilor radioactive la centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda

În prezent, deșeurile radioactive produse pe perioada funcționarii centralei nuclearo-electrice de la Cernavoda sunt depozitate în containere și piscine, în vederea tratarii și condiționarii ulterioare. Lipsește criteriul de selectare a celor mai adecvate tehnologii de tratare și condiționare, deoarece nu s-a stabilit o strategie naționala pentru deșeurile radioactive rezultate din operarea CNE (vezi proiectul 5812.06.02). Totuși, elaborarea oricărei strategii înseamnă, mai întâi, caracterizarea, din punct de vedere radiologie, a deșeurilor radioactive rezultate din operare, în prezent, organizația care operează centrala, SNN, nu are nici capacitatea tehnica, nici echipamentele necesare pentru a face aceasta. Proiectul va sprijini SNN în primul rând prin asistența tehnica pentru a îl familiariza cu metodologiile de caracterizare practicate în UE. În al doilea rând, SNN va primi, de asemenea, echipamente de măsura și instrumentatie adecvate.

În mod excepțional, prezentul proiect va sprijini un operator din sectorul privat, deoarece nu se poate aștepta ca acesta sa finanteze problemele legate de gestionarea deșeurilor radioactive la nivelul sau actual de venituri, care este determinat de nivelul scăzut al prețului electricitatii, fixat de guvernul României și care nu este la nivelul pieței.

Slovacia 5812.07

5812.07.01 Suport tehnic pentru Republica Slovaca în înființarea Agenției Naționale pentru Depozitarea Deșeurilor Radioactive

Obiectivul principal al proiectului este de a îmbunătăți managementul deșeurilor radioactive în Slovacia, prin înființarea unei agenții naționale cu statut legal, scop și resurse financiare comparabile cu cele ale agentiilor similare existente în UE. Proiectul va consta în definirea unei angajari clare a responsabilităților noii agenții, în special pentru operațiile de depozitare. Va contribui, de asemenea, la stabilirea unui mecanism financiar pentru noua agenție, ca și a unei strategii de comunicare cu publicul (ex: gradul de implicare a publicului în procesul de luare a deciziilor în ceea ce privește depozitarea deșeurilor radioactive). De asemenea, proiectul va consta în selectarea, procurarea și instalarea echipamentului, care va permite noii agenții să facă verificări prin sondaj privind conformitatea pachetelor de deșeuri cu criteriile de acceptare pentru depozitare de la Mochovce. În final, proiectul include livrarea de software și organizarea de cursuri de instruire pentru a îi familiariza personalul noii agenții cu evaluarea de securitate nucleara a depozitelor de deșeuri radioactive. Merita a fi menționat ca prezentul proiect va fi derulat simultan cu crearea noii agenții.

Slovenia 5812.08

5812.08.01 Asistența în elaborarea proiectului de conceptie pentru depozitul de deșeuri slab și mediu active din Slovenia

Agenția Slovena pentru Managementul Deșeurilor Radioactive (ARAO) este în prezent în proces de identificare a cinci amplasamente potențiale pentru construirea unui depozit de deșeuri radioactive de viața scurta (în special deșeuri radioactive provenite din operarea CNE Krsko). Criteriul de acceptare pentru depozitare va fi definit pe baza caracteristicilor fiecăruia dintre aceste amplasamente. Până în 2005, va fi luată o decizie finala și va fi ales unul din cele cinci amplasamente.

Până în prezent, datorită lipsei de spațiu, CNE Krsko își proceseaza deșeurile radioactive folosind tehnologii care nu permit factori de reducere mari (incinerare, uscarea rasinilor uzate schimbatoare de ioni și concentrate de evaporare). Operațiile de prelucrare se realizează, de mai multti ani, în ciuda absentei oricărui criteriu de depozitare. Prezentul proiect v$ acorda sprijin pentru concordanta caracteristicilor actuale al deșeurilor radioactive provenite de la CNE Krsko cu viitoarele criterii de acceptare privind fiecare din cele cinci amplasamente potențiale identificate. Proiectul va sprijini ARAO în selectarea amplasamentului și proiectarea viitorului depozit sloven pentru deșeuri radioactive de viața scurta.

1.3. Fise de proiect

Fișele de proiect conțin detalii cu privire la conținutul acțiunilor menționate în continuare (vezi Anexa 1).

1.4. Presupuneri și riscuri

Programul presupune ca țările beneficiare își vor menține eforturile de a asigura un nivel înalt al securității nucleare și de a implementa recomandările din Raportul Consiliului privind securitatea nucleara în contextul extinderii, din iunie 2001. Raportul de evaluare "peer-review", elaborat de Grupul de lucru al Consiliului pe probleme de energie atomica și de Grupul de lucru ad-hoc din domeniul securității nucleare, la 5 iunie 2002, a relevat ca țările candidate sunt clar angajate sa îndeplinească recomandările cuprinse în Raportul Consiliului, atât pentru centralele nuclearo-electrice, cat și pentru alte tipuri de instalații. Raportul a notat, de asemenea, ca toate țările candidate au acceptat recomandările. Prezentul program presupune ca țările beneficiare vor continua, de asemenea, sa acorde suficienta atenție și să depună un efort adecvat pentru implementarea proiectelor care au beneficiat de asistența - unde și când este cazul - în cadrul EDIS, în perioada de după aderare.

Deoarece nu sunt riscuri identificabile inerente pentru activitățile care trebuie desfășurate în cadrul diferitelor proiecte, un risc general al programului este acela ca asistența continua în domeniul securității nucleare implica pericolul de a crea dependenta pentru beneficiar. O atenție specială trebuie acordată modului în care organizația beneficiara va susține rezultatele proiectelor. În cazul asistenței furnizate organismelor de reglementare, este necesar să se pună accent pe valoarea transferului de tehnologii către beneficiar și pe evitarea înlocuirii funcțiilor din sfera de responsabilitate a organizației beneficiare, prin activitățile contractorului.

1.5. Condiționalitati

Lansarea efectivă a unora dintre proiectele prezentate anterior este supusă unor condiții speciale care sunt descrise, mai detaliat, în fișele de proiect respective, în special, proiectele 5812.02.01 și 5812.02.02 nu pot fi contractate înainte de livrarea, către Institutul de Cercetare Nucleara (Rez, Republica Ceha), a componentelor rezultate din dezasamblarea CNE Greifswald (asa cum este prevăzut în proiectul Phare 2001, CZ 01.14.01) și desfășurarea seminarului internațional prevăzut în proiectul Phare 2001, respectiv CZ 01.14.02. Încheierea acestor proiecte trebuie să aibă loc nu mai târziu de luna noiembrie 2004.

2. Buget (Euro)

Țara

Agenția de Implementare

Cod

Cofinanțare

Buget total

Buget total Phare

Bulgaria

OPCP

5812.01

313.000

1.350.000

1.037.000

Proiectul 1

5812.01.01

313.000

1.350.000

1.037.000

Republica

OPCP

5812.02

100.000

1.930.000

1.830.000

Cehă

Proiectul 1

5812.02.01

680.000

680.000

Proiectul 2

5812.02.02

800.000

800.000

Proiectul 3

5812.02.03

100.000

450.000

350.000

Letonia

OPCP

5812.03

107.025

528.275

421.250

Proiectul 1

5812.03.01

107.025

528.275

421.250

Lituania

OPCP

5812.04

450.000

3.177.000

2.727.000

Proiectul 1

5812.04.01

427.000

427.000

Proiectul 2

5812.04.02

650.000

650.000

Proiectul 3

5812.04.03

450.000

1.800.000

1.350.000

Proiectul 4

5812.04.04

300.000

300.000

Polonia

OPCP

5812.05

241.000

964.000

723.000

Proiectul 1

5812.05.01

241.000

964.000

723.000

România

OPCP

5812.06

675.000

3.560.000

2.885.000

Proiectul 1

5812.06.01

125.000

600.000

475.000

Proiectul 2

5812.06.02

560.000

560.000

Proiectul 3

5812.06.03

300.000

1.500.000

1.200.000

Proiectul 4

5812.06.04

250.000

900.000

650.000

Slovacia

OPCP

5812.07

85.000

940.000

855.000

Proiectul 1

5812.07.01

85.000

940.000

855.000

Slovenia

OPCP

5812.08

100.000

500.000

400.000

Proiectul 1

5812.08.01

100.000

500.000

400.000

Total

2.071.025 1

2.949.275

10.878.250

3. ARANJAMENTE DE IMPLEMENTARE

Prezenta propunere de finanțare este pentru un program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor programului Phare național. Prezenta propunere de finanțare va fi împărțită între tari, obtinandu-se opt Memorandumuri de finanțare, conform tabelului anterior.

În conformitate cu ghidurile Phare din 1999 și cu ghidurile revizuite din 2002, toate proiectele de investiții cu sprijin Phare trebuie să primească cofinantare din fondurile publice naționale.

Contribuția comunitara poate fi de până la 75% din valoarea totală*2).

Cofinantarea pentru proiectele de dezvoltare instituțională este furnizată de beneficiar care suporta costurile privind infrastructura și implementarea operationala, finantand resursele umane și alte resurse necesare pentru absorbtia efectivă și eficienta a asistenței Phare.

Prevederile privind finanțarea comuna sau în paralel sunt conținute în paragrafele referitoare la buget din fișele de proiect individuale. Nivelul de finanțare pe proiect este indicat la punctul 5, Buget, din propunerea de proiect.

3.1. Implementarea

a) Managementul financiar și de proiect de către țara candidata

Programul va fi condus în conformitate cu procedurile sistemului de implementare descentralizat extins Phare (EDIS) asa cum este prevăzut în Decizia de Acreditare EDIS și în Acordul privind implementarea EDIS* (Acordul de Implementare EDIS; EIA), încheiat între fiecare țara și Comisie*3). Înainte de încheierea Acordului menționat, implementarea se va face, în mod excepțional, conform procedurilor sistemului de implementare descentralizata Phare (DIS)*4). Descentralizarea extinsă se va aplica, totuși, cel târziu de la data aderării.

--------

*2) Taxele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinantare

*titlu de lucru !

*titlu de lucru !

*3) În conformitate cu regulile stabilite în Reglementarea Consiliului 1605/2002 (Reglementare Financiară), în special art. 164 din Reglementarea Comisiei 2342/2002 (Reguli de Implementare ale Regulamentului Financiar) și anexa Reglementării Consiliului 1266/1999

*4) În conformitate cu regulile stabilite în Reglementarea Consiliului 1605/2002 (Regulamentul Financiar), Reglementarea Comisiei 2342/2002 Reguli de Implementare ale Regulamentului Financiar) și anexa Reglementării Consiliului 1266/1999

*titlu de lucru !

Coordonatorul național al asistenței de pre-aderare (NAC) pentru fiecare din cele opt tari (vezi tabelul anterior) va avea responsabilitatea generală de a monitoriza programele Phare. Responsabilul Național Autorizat (NAO) și Responsabilii de Program Autorizați (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Acordul de Implementare EDIS* și/sau în Manualul DIS, precum și cu alte instrucțiuni ale Comisiei și ca toate contractele necesare pentru implementarea Memorandumului de Finanțare să fie acordate în conformitate cu procedurile și documentele standard definite și cel mai recent publicate de către Comisia Europeană, pentru implementarea acțiunilor externe.

NAC și NAO vor fi împreună responsabile pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA și SAPARD precum și Fondurile structurale și de coeziune.

Fondul Național (NF) din ministerul țărilor respective, condus de NAO, va supraveghea managementul financiar al programului și va fi responsabil pentru raportarea în fața Comisiei Europene. NAO va deține în întregime responsabilitățile în ceea ce privește managementul financiar a fondurilor PHARE. Acesta va trebui să se asigure ca sunt respectate regulile, reglementările și procedurile PHARE care au legătură cu procurarea, raportarea și managementul financiar, ca și regulile de întrajutorare a statelor comunității, și ca funcționează un sistem de raportare și de informare asupra proiectelor. Aceasta include responsabilitatea pentru raportarea tuturor cazurilor suspecte și actuale de frauda și de abatere. NAO va deține întreaga responsabilitate contabila în ceea ce privește fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.

Fondul Național (NF) în fiecare dintre țările respective este reprezentat de următoarele instituții:

Bulgaria - Ministerul de Finanțe

Republica Ceha - Ministerul de Finanțe

Letonia - Ministerul de Finanțe

Lituania - Ministerul de Finanțe

Polonia - Ministerul de Finanțe

România - Ministerul de Finanțe

Slovacia - Ministerul de Finanțe

Slovenia - Ministerul de Finanțe

Termenul limita pentru contractarea și executarea contractelor, termenul limita a programării.

Toate contractele pentru țările candidate trebuie să încheiate până la data de 30 noiembrie 2005.

Derularea tuturor contractelor pentru țările candidate trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2006.

În conformitate cu art. 33(3) al Acordului de Aderare nu se permite pentru țările candidate nici o extensie a perioadei de contractare. Pentru Bulgaria și România, propozitia 2 din art. 166 (2), este aplicabilă în totalitate.

Procedurile de verificare a conturilor și recuperare a fondurilor

Se va folosi o procedură de verificare a conturilor conform art. 53, alin. 5 al Regulamentului financiar*5) și art. 42 al Regulilor de Implementare ale Regulamentului financiar*6).

Orice abatere dovedită sau frauda descoperită în orice moment din timpul implementarii programului va conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.

--------

*5) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002

*6) Regulamentul Consiliului 2342/2002 din 23 decembrie 2002

Dacă implementarea măsurilor nu justifica parțial sau în totalitate asistența acordată, Comisia va realiza o examinare adecvată a cazului, solicitând în special tarii beneficiare sa transmită comentariile într-o perioadă specificată de timp și sa corecteze orice abatere.

Urmare a examinării la care se face referire în alineatul anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistența în ceea ce privește măsurile implicate, dacă examinarea releva abateri, o combinație incorectă de fonduri sau o neconcordanta cu una din condițiile memorandului de finanțare și, în special, orice modificare importanța care afectează natura sau condițiile implementarii măsurii pentru care aprobarea Comisiei nu a fost primită. Orice reducere sau anulare a asistenței conduce la recuperarea sumelor plătite.

Atunci când Comisia considera ca o abatere nu a fost corectată sau ca întreaga activitate sau o parte din ea nu justifica întreaga asistența acordată sau a o parte din aceasta. Comisia trebuie să realizeze o examinare corespunzătoare a situației și să solicite tarii beneficiare sa transmită comentariile într-o perioadă specificată de timp. După examinare, dacă țara beneficiara nu ia măsuri corective, Comisia poate:

(a) sa reducă sau sa anuleze orice avans;

(b) sa anuleze total sau parțial asistența acordată măsurii.

Comisia trebuie să determine dimensiunea corectiei luând în considerare natura abaterii și mărimea oricărei deficiente a sistemelor de management și control.

Comisia va recupera orice fond neutilizat la data expirării programului. O declarație finala scrisă susținută de o documentație va fi emisă de către NAO în termen de doua luni de la efectuarea tuturor plăților, specificându-se suma totală contractată și plătită. De asemenea va trebui inclusă o înțelegere bancară finala care să arate bilanțurile existente în NF/IA/CFCU.

Fără a tine seama de recuperarea fondurilor neutilizate și neeligibile după expirarea Memorandului de Finanțare, poate fi emis un ordin complementar de recuperare după efectuarea auditului final a siguranței și consistentei contractelor și a plăților, precum și a conformitatii acestora cu prevederile Memorandului de Finanțare, luându-se în considerare opinia independenta a auditului final.

Responsabilul național de autorizare va asigura rambursarea oricărui fond neutilizat sau a oricărei sume plătite în mod greșit, în timp de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunității, țara beneficiara va rambursa această sumă Comisiei. Dobânda la suma plăților aflate în întârziere va fi adăugată la sumele neplătite aplicându-se regulile specificate în Regulamentul financiar care guvernează Bugetul Comunității.

Fluxuri financiare

Comisia va transfera fondurile către NF în conformitate cu Memorandul de Înțelegere semnat între Comisie și țările relevante în decembrie 1998. Fondurile vor fi transferate urmare a solicitării NAO într-un cont bancar special, în Euro, care va fi deschis și gestionat de NF la Banca centrala (sau "la o banca agreată anterior cu Comisia").

a) Transferul fondurilor către Fondul Național:

Un prim transfer de până la 20% din fondurile gestionate local, reprezentând prefinantarea va fi trimis către NF după semnarea memorandumului de Finanțare și a Acordurilor de finanțare (FASs) dintre NF și Agențiile de implementare (IAS)/Oficiul de Plati și Contractare Phare (CFCU). Trebuie de asemenea îndeplinite prevederile referitoare la NF, din articolele 2 și 13 ale Memorandumului de înțelegere, în plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program autorizați (PAOs) și o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informații dintre NF și IA/CFCU și modul de realizare a plăților.

Se vor realiza doua transferuri ulterioare, de până la 30% fiecare, dintre fondurile aferente managementului local. Al doilea transfer va fi pus în mișcare atunci când 5% din buget a fost plătit de către lAs și CFCU. Al treilea transfer va fi cerat când 35% din bugetul total în vigoare a fost plătit. Al patrulea transfer va fi realizat când 70% din bugetul total în vigoare este plătit și când toate cheltuielile au fost efectuate (de exemplu, contractate în totalitate). Nu mai târziu de 2 luni după ce toate plățile au fost efectuate, Fondul Național va transmite o declarație finala de cheltuieli, care va pune în mișcare operațiile de bilanț a tuturor transferurilor față de cheltuielile finale și verificate, care în acest moment va fi egal cu plățile făcute (închiderea cheltuielilor).

În mod excepțional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menționat anterior, în conformitate cu procedurile stabilite în Memorandul de înțelegere menționat. Exceptând o autorizație prealabilă și expresă din partea Comisiei (sediul central), nici o plata intermediara nu poate fi efectuată dacă punctele de punere în mișcare menționate mai sus nu au fost respectate.

b) Transferul fondurilor către Agențiile de implementare:

Fondul Național va transfera fondurile către Agenția de Implementare desemnată în fiecare țara, inclusiv Oficiul de Plati și Contractare Phare (CFCU), în conformitate cu Acordurile financiare (AFs) încheiate între NFs și IAs/CFCU, dacă este cazul. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele Agenției de Implementare/CFCU responsabile cu administrarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art, 13 referitor la stabilirea Fondului Național, din Memorandumul de Înțelegere.

Sub DIS, fiecare AF individual va fi aprobat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care FN este el însuși un agent plătitor pentru CFCU/Agenția de Implementare, nu se va face nici un transfer de fonduri de la FN la CFCU/Agenția de Implementare. CFCU și IAs trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitățile realizate CFCU/IA.

Pentru acele contracte cu fonduri reținute pentru o perioadă de garanție, totalitatea fondurilor aferente acestor contracte, asa cum sunt calculate de PAO și stabilite de Comisie, va fi plătită către Agenția de Implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenția de Implementare își asuma întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finala va fi efectuată și pentru garantarea ca aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plati asociate clauzelor de reținere.

Agenția de Implementare își asuma în plus întreaga responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea obligațiilor asociate clauzelor de reținere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plățile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei. O imagine de ansamblu asupra utilizării fondurilor depozitate în conturile de garanție - și în special a plăților efectuate din acestea - și a creșterii dobânzilor va fi anual prevăzută de NAO pentru Comisie.

Dobânda

În principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânda. Dobânzile vor fi raportate Comisiei Europene. În cazul în care Comisia decide astfel, pe baza dispoziției de la NAO, dobânda va fi reinvestita în Program.

Agențiile de Implementare vor fi responsabile pentru subprograme, după cum urmează:

Bulgaria:

OPCP

Republica Ceha:

OPCP

Letonia:

OPCP, Ministerul de Finanțe

Lituania:

CPMA, Ministerul de Finanțe

Polonia:

OPCP

România:

OPCP, Ministerul de Finanțare

Slovacia:

OPCP

Slovenia;

OPCP

NAO și PAO vor asigura ca toate contractele vor fi pregătite în conformitate cu procedurile stabilite în manualul DIS.

Evaluarea impactului asupra mediului și conservarea naturii

Procedurile pentru evaluarea impactului asupra mediului, asa cum au fost stabilite de directiva EIA*7) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiții sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusa, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menționată. Dacă un proiect nu ar corespunde cu obiectivele din anexa I sau anexa II a directivei EIA, trebuie să fie demonstrata*8) îndeplinirea procedurii EIA.

Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punct de vedere al conservării naturii, o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 a Directivei pentru habitaturi*9) trebuie să fie demonstrata*10).

Toate proiectele de investiții trebuie realizate în conformitate cu legislația Comunitara relevanta din domeniul mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice privind conformitatea cu legislația UE relevanta din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiții.

4. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Implementarea proiectului din cadrul acestui program va fi monitorizata prin intermediul Comitetul Mixt de Monitorizare (JMC). JMC va include NAO, NAC și Comisia. JMC se va intalni cel puțin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanțare PHARE în scopul de evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în FM și în Parteneriatul de Aderare. JMC poate recomanda o modificare a prioritatilor și/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza, o dată pe an, progresul programelor de asistența de preaderare cu fonduri UE (PHARE, ISPA și SAPARD).

În ceea ce privește programul PHARE, JMC va fi asistat de Subcomitetul de Monitorizare Sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO și Agenția de Implementare (și CFCU, dacă este cazul) și Serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele și contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de Agenția de Implementare, și pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenți. SMSC va da intaietate recomandărilor privind aspectele de management și proiectare, asigurându-se ca acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanțare PHARE.

Serviciile Comisiei se vor asigura ca o evaluare ulterioară va fi efectuată după încheierea Programului.

5. MĂSURI DE AUDIT ȘI MĂSURI ANTIFRAUDA

a) Luate de către țările candidate

În fiecare an, un plan de audit și un rezumat al constatărilor făcute de audit vor fi trimise Comisiei. Raporturile de audit vor fi la dispoziția Comisiei.

Autoritatea competența naționala de control financiar pentru implementarea programului va efectua un control financiar corespunzător.

---------

*7)

DIR 85/337/EEC

;OJ L 175/40; 5.7.1985; amendata prin

DIR 97/11/EEC

; OJ L 73/5; 14.3.1997

*8) în anexa EIA în ceea ce privește fisei de proiect corespunzătoare

*9)

DIR 92/43/EEC

; OJ 206/7; 22.7.1992

*10) În anexa Consevarii naturii pentru fișa de proiect de investiții corespunzătoare

Urmare a controalelor naționale și Comunitare, țările beneficiare vor asigura investigarea și tratarea cazurilor suspecte și actuale de frauda și abatere, în mod satisfăcător.

Abatere înseamnă orice încălcare a prevederilor legislației comunitare, a Memorandului de Finanțare sau a contractelor care rezultă dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic, care are, sau ar avea, efectul unei prejudicieri a bugetului general al Comunităților sau bugetelor administrate de acestea, fie prin reducerea, fie prin pierderea veniturilor provenite din propriile resurse colectate direct în numele Comunității, sau printr-o componenta nejustificată a cheltuielilor.

Frauda înseamnă orice act sau omisiune intenționate referitoare la:

(i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, care are drept efect delapidarea sau reținerea ilegala a fondurilor de la bugetul general al Comunităților Europene sau de la bugetele gestionate de, sau în numele, Comunităților Europene.

(îi) nedivulgarea informatiei în ceea ce privește încălcarea obligațiilor specifice având același efect,

(iii) utilizarea ilegala a fondurilor respective în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.

Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei 1681/94*15).

--------

*15) OJ L 178; 12.7.94; p.43-46

În particular, toate cazurile suspecte sau actuale de frauda și abatere, precum și toate măsurile luate de către autoritățile naționale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu existe nici un caz suspect sau actual de frauda și abatere, de raportat, sara beneficiara va informa Comisia în termen de 2 luni după sfârșitul fiecărui trimestru.

b) De către Comisie

Toate memorandumurile de finanțare precum și contractele rezultate sunt subiectul supravegherii și controlului financiar al Comisiei (inclusiv al Oficiului European Anti Frauda) și auditurilor organizate de Curtea de Auditori. Aceasta include verificări la fața locului și, atâta timp cat Sistemul de Implementare Descentralizat Extins nu este încă aplicabil Agentiilor de Implementare din țările candidate implicate, măsurile precum verificarea "ex-ante" a ofertei și contractării sunt realizate de către Delegația Comisiei Europene în țara candidata implicata.

În scopul asigurării protecției eficiente a intereselor financiare ale Comunității, Comisia poate realiza verificări la fața locului și inspecții, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96.

Conturile și operațiunile Fondului Național și, după caz, al Oficiului de Plati și Contractare Phare și ale tuturor Agentiilor de Implementare pot fi verificate la solicitarea Comisiei de către un auditor extern angajat de către Comisie fără a prejudicia responsabilitățile Comisiei și ale Curții de Auditori a Uniunii Europene, asa cum se face referire în "Condițiile generale referitoare la Memorandumul de Finanțare" anexat la Acordul Cadru.

6. TRANSPARENTA/PUBLICITATE

Responsabilul de program autorizat va trebui să asigure ca sunt luate toate măsurile necesare în vederea asigurării publicității corespunzătoare a tuturor activităților finanțate în cadrul acestui program. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Delegația Comisiei Europene. Detalii suplimentare sunt prezentate în Anexa Transparenta/ Publicitate.

7. CONDIȚII SPECIALE

În situația în care angajamentele asumate nu sunt îndeplinite din motive ce aparțin controlului Guvernului, Comisia poate, la dorința sa, sa revizuiasca programul în scopul de a anula toate sau o parte din el și/sau de a realoca fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele programului PHARE.

Anexa D

INFORMAȚII ȘI PUBLICITATE PENTRU PROGRAMELE PHARE, ISPA ȘI SAPARD ALE COMUNITĂȚII EUROPENE

1. Scop și obiective

Informațiile și măsurile de publicitate privind asistența Comisiei Europene prin Programul PHARE sunt destinate creșterii gradului de constientizare a publicului și a transparenței acțiunilor Uniunii Europene, precum și creării unei imagini consistente privind măsurile respective în toate țările beneficiare, Informațiile și publicitatea privesc activitățile care primesc o contribuție de la Programul PHARE.

2. Principii generale

Responsabilul de program autorizat (PAO) care se ocupa de implementarea memorandumurilor de finanțare și a altor forme de asistența va coordona publicitatea la fața locului. Publicitatea se va desfășura în cooperare cu delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra măsurilor luate în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor lua toate măsurile administrative corespunzătoare în scopul de a asigura aplicarea efectivă a acestor prevederi și de a colabora cu delegatiile Comisiei Europene la fața locului.

Informațiile și măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile regulamentelor și deciziilor care se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- Regulamentul 1159/2000, Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 130/30 din 31 mai 2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice cu privire la programul ISPA sunt incluse în:

- Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 182/58

Informațiile și măsurile publicitare trebuie să fie conforme cu prevederile regulamentelor și deciziilor mai sus menționate. Un manual privind conformitatea este pus la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale de către delegația Comisiei Europene în țara respectiva.

3. Informațiile și publicitatea privind programele PHARE

Informațiile și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu Delegația Comisiei, pe durata Memorandumului de Finanțare, și vor privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costurile informării și publicității privind proiectele individuale vor fi suportate din bugetul alocat proiectelor respective.

În cazul implementarii programelor PHARE se vor aplica măsurile menționate mai jos la lit. a) și b):

(a) Autoritățile competente din țara beneficiara trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure ca aceste documente sunt distribuite corespunzător și trebuie ținute la dispoziția părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea corespunzătoare a informațiilor și materialelor publicitare produse, pe întreg teritoriul tarii beneficiare.

(b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului vor include următoarele:

(i) În cazul investițiilor de infrastructura, ale căror costuri sunt mai mari de 1 milion de euro:

- panouri ridicate în zonele specifice, care se amplaseaza în conformitate cu dispozițiile prevăzute în regulamentul și decizia menționate la alin. (2) de mai sus, precum și în specificațiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de către Delegația CE din țara respectiva

- plăci comemorative permanente pentru infrastructuri accesibile marelui public, care se amplaseaza în conformitate cu dispozițiile prevăzute în regulamentul și decizia menționate la alin. (2) de mai sus, precum și în specificațiile tehnice din manualul care trebuie furnizat de către Delegația CE din țara respectiva.

(îi) În cazul investițiilor în producție, acțiuni de dezvoltare a potențialului local și toate celelalte acțiuni care beneficiază de asistența financiară prin fonduri Phare, ISPA sau SAPARD:

- acțiuni prin care să se informeze posibilii beneficiari și publicul despre asistența Phare, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu dispozițiile menționate în alin. (3) lit. (b) pct. (i) de mai sus.

- acțiuni care vizează solicitanții pentru fonduri publice, finanțate parțial de către Phare, ISPA sau SAPARD, sub forma unei indicații pe formularele care trebuie completate de către candidații respectivi, care să precizeze ca o parte din finanțare este acordată de către UE, în mod specific prin programele Phare, ISPA sau SAPARD, în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus.

4. Transparenta asistenței U.E. în cercurile de afaceri și printre potentialii beneficiari și publicul larg

4.1. Mediile de afaceri

Mediile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistența care le privește în mod direct.

Autoritățile responsabile pentru implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor corespunzătoare de difuzare a informațiilor către posibilii beneficiari, în particular întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Acestea ar trebui sa includă o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți posibili beneficiari

Autoritățile responsabile pentru implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor corespunzătoare de difuzare a informațiilor către toate persoanelor care beneficiază sau ar putea beneficia de acțiuni de instruire, ocupare a forței de muncă sau dezvoltare a resurselor umane, în acest scop, acestea vor asigura cooperarea instituțiilor de pregătire implicate în ocuparea forței de muncă, societăților comerciale și a grupurilor de societăți, a centrelor de pregătire și a organizațiilor neguvernamentale.

Formularele

Formularele emise de către autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, depunerea candidaturii pentru și acordarea asistenței destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte persoane eligibile pentru asemenea asistența, vor indica faptul ca ajutorai financiar este furnizat de către UE, și în mod specific de Programele Phare, ISPA sau SAPARD. în notificarea privind ajutorai trimisa beneficiarilor se va preciza suma sau procentajul din cadrul asistenței finanțate din programul în cauza. Dacă astfel de documente poarta emblema naționala sau regionala, pe ele va fi înscrisă și sigla UE de aceeași dimensiune.

4.3. Publicul larg Mass-media

Autoritățile competente vor informa mass-media în cel mai adecvat mod despre acțiunile cofinantate de UE, în particular PHARE, ISPA sau SAPARD. Participarea acestor organisme va fi reflectată corect în aceasta informare.

În acest scop, lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii lor vor face obiectul unor măsuri de informare, în special când este vorba de mass-media regionala (presa, radio și televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu delegația Comisiei Europene din țara beneficiara.

Principiile menționate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presa sau de publicitate.

Acțiuni informative

Organizatorii acțiunilor informative, cum ar fi: conferințe, seminalii, târguri și expoziții legate de implementarea operațiunilor parțial finanțate prin programe PHARE, ISPA sau SAPARD, vor urmări să facă explicita participarea UE în cadrul acestor acțiuni. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile UE în sălile de conferințe și însemnul UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara trebuie să își dea concursul, dacă este necesar, în pregătirea și implementarea unor astfel de acțiuni.

Materiale informative

Publicațiile (ca de exemplu broșuri și pliante) referitoare la programe sau măsuri similare finanțate ori cofinantate prin PHARE, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe prima pagina o indicație clara a participării UE, precum și însemnul UE alături de stema regionala sau naționala.

Când astfel de publicații includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana răspunzătoare din țara beneficiara, și din partea Comisiei, de către delegatul acesteia, astfel ca participarea UE să fie cat se poate de clara.

Astfel de publicații se vor referi la organismele naționale și regionale răspunzătoare cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se aplică de asemenea și materialelor audiovizuale.

5. Prevederi speciale privind panourile de afișa], posterele și plăcile comemorative

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanțate parțial prin programele PHARE, ISPA sau SAP ARD, țările beneficiare se vor asigura ca sunt respectate următoarele măsuri de informare și publicitate:

Panouri de afisaj

Panourile de afisaj furnizand informații asupra participării UE la finanțarea investiției trebuie amplasate acolo unde se derulează proiecte, în care participarea UE atinge 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridica un panou indicând propria lor implicare în finanțarea proiectului respectiv, asistența UE trebuie totuși menționată pe un panou special. Panourile de afisaj trebuie dimensionate în concordanta cu mărimea operațiunii (luând în considerare suma cofinantata de UE) și trebuie să fie pregătite în conformitate cu instrucțiunile ce se găsesc în manualul tehnic care se poate obține de la delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile de afisaj nu trebuie demontate mai devreme de 6 luni după terminarea respectivului proiect, ele fiind înlocuite, acolo unde este posibil, printr-o placa comemorativa, conform specificatiilor din manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăci comemorative

În locurile accesibile publicului larg trebuie plasate plăci comemorative permanente (ca de pilda în sălile de congrese, aeroporturi, stații etc.). Pe lângă sigla UE, astfel de plăci trebuie să menționeze partea de finanțare UE, precum și programul respectiv (PHARE, ISPA sau SAPARD).

Acolo unde autoritatea naționala, regionala sau locală, ori un alt beneficiar final decide sa ridice un panou de afisaj, sa plaseze o placa comemorativa, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a furniza informații despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea indicată.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale pot, în orice împrejurare, sa ia măsuri suplimentare, dacă le considera necesare. Ele trebuie să se consulte cu delegația Comisiei Europene și sa o informeze asupra inițiativelor luate, astfel încât delegația CE să poată participa în mod corespunzător la realizarea lor.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia prin intermediul delegatiilor sale locale, va acorda asistența tehnica sub forma îndrumării privind cerințele de proiectare, dacă este cazul. Se va realiza, în format electronic, un manual, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate de proiectare și va fi disponibil la cerere.

----------