Ordinul nr. 1888/2004

Anexa MEMORANDUM DE FINANȚARE*)

--------

pe de o parte, și

Guvernul României, numit în continuare "BENEFICIARUL"

pe de altă parte,

AU CONVENIT DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Măsura menționată în art. 1 de mai jos se pune în aplicare și se finanțează din resurse bugetare ale COMUNITĂȚII, conform dispozițiilor prevăzute în prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal și administrativ în care se aplică măsura menționată în art. 1 este stabilit în Condițiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, între COMISIE și BENEFICIAR și completat prin condițiile din prezentul Memorandum și Dispozițiile speciale anexate la acesta.

Anexa A

CONDIȚII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANȚARE

În aceste Condiții generale termenul de "Beneficiar" va fi înțeles ca referitor la Guvernul României.

Anexa B

ARBITRAJ

Orice disputa între părțile contractante, rezultând din acordul cadru sau din memorandumul de finanțare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menționate la art 18 din Condițiile generale, referitoare la memorandumul de finanțare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:

Părțile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, și Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiți după cum urmează:

- un arbitru va fi numit de Beneficiar;

- un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;

- al treilea arbitru (numit în continuare și "conducător") va fi numit prin acordul părților sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.

Dacă oricare dintre părți nu reușește sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.

Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să își desfășoare activitatea, un alt arbitra va fi numit în același mod ca și arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile și îndatoririle arbitrului inițial.

Anexa C 1. Obiective și descriere

Obiectivele generale ale programului sunt:
● Promovarea bunelor relații de vecinătate și a stabilitatii în regiunile de frontieră ale țărilor din Europa Centrala și de Est prin finanțarea unor proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile și comunitatile existente de ambele părți ale frontierelor;
● Promovarea cooperării între regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand aceste regiuni să depășească problemele specifice de dezvoltare, care ar putea aparea, între altele, în legătură cu poziția acestora în cadrul economiilor naționale, în interesul comunităților locale și într-un mod compatibil cu protecția mediului;
● Promovarea creării și dezvoltării unor rețele de cooperare de ambele părți ale frontierei și stabilirea unor legături între aceste legături și rețele comunitare mai largi.
Obiectivele și rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:
● Dezvoltarea infrastructurii din domeniul transporturilor și a accesibilitatii prin construirea unui drum de ocolire în zona Silistra (proiectul BG 2003/005-631.01) și prin îmbunătățirea accesului la punctele de trecere a frontierei din zona Giurgiu (proiectele RO 2003/005-701.01);
● Întărirea protecției împotriva inundațiilor, care să permită realizarea unor viitoare proiecte în domeniul transporturilor, prin consolidarea unui dig pe cursul Dunării (proiectul RO 2003/005-702.02);
● Întărirea cooperării economice în regiunea de frontieră prin stabilirea și elaborarea unor programe comune în domeniul dezvoltării economice (proiectele BG 2003/005-631.02 și RO 2003/005-701.05);
● Promovarea protecției mediului prin elaborarea unor programe destinate protecției împotriva poluarii aerului (proiectele BG 2003/005-631.01 și RO 2003/005-701.03) și prin stabilirea și elaborarea unor programe comune în domeniul dezvoltării economice (proiectele BG 2003/005-631.04 și RO 2003/005-701.04);
● Instituirea unui mecanism flexibil de finanțare a asa-numitelor "proiecte la scara redusă și de la om la om" în domeniul dezvoltării socio-economice (dezvoltare economică regionala, măsuri de formare și ocupare a forței de muncă, îmbunătățirea fluxului de informații și comunicare, schimburi culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele BG 2003/005-631.05 și RO 2003/005-701.06);
În vederea pregătirii unei serii de proiecte elaborate și pentru întărirea capacității de programare și gestionare a proiectelor în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera, printre activitățile finanțate ale Bulgariei și României se numara și un mecanism de elaborare a proiectelor (proiectele BG 2003/005-631.06 și RO 2003/005-701.07).
Prioritatea nr. 1 DPC: Consolidarea infrastructurii
Phare BG-2003/005-631.01: Construcția finala a drumului de ocolire din zona "Silistra" (3,750 MEUR)
În prezent, principalele puncte de trecere a frontierei dintre România și Bulgaria de pe cursul Dunării sunt: podul Ruse/Giurgiu și feriboturile Vidin/Calafat și Oriahovo/Bechet.
Din anul 1992, tranzitul și traficul local au crescut semnificativ. Pentru a usura libera circulație a persoanelor și mărfurilor între cele doua tari, Guvernele Bulgariei și României au semnat un acord bilateral privind îmbunătățirea și modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente, precum și a drumurilor de acces conexe.
Proiectul propus face parte din cel referitor la drumul de ocolire din zona Silistra (etapa I) pe direcția Drumului 11-21 Silistra-Ruse cu o lungime de 6 km. Acesta începe la km 106^+15 (la intrarea în satul Aldemir de lângă Ruse) și se termina la km 112^+23 - intersectandu-se cu drumul III 218 "Drumul II-21 - Dulovo". Întregul Proiect a fost împărțit în trei etape. În ultimii 10-15 ani, Agenția de Execuție a Drumurilor a finanțat etapele II și III și le-a îndeplinit.
Drumul de ocolire a fost proiectat sa suporte circulația autovehiculelor la o viteză de 80 km/h și are o latime de 7 / 10,5 m. Drumul are buni parametri orizontali și verticali, cu 6 curbe a căror rază minima este de 500 m. Inclinarile longitudinale sunt apropiate de cea minima, 0,5%, și garantează siguranța la inundații.
După finalizare, drumul de ocolire Silistra va suporta un trafic auto intens, precum și traficul înspre/dinspre frontiera Jambol cu Turcia sau în/din direcția Ruse. În special traficul internațional, care se realizează cu ajutorul feribotului Kalaraj-Silistra, va beneficia de întregul drum de ocolire, care duce spre centrul tarii de-a lungul drumurilor I-7 și II-21.
Din acest proiect se vor finanta și activitățile de supraveghere a lucrărilor.
Condiție:
Achiziționarea terenului este finanțată de către autoritățile bulgare. Autoritățile bulgare se angajează sa notifice Comisia Europeană cu privire la efectuarea achiziționării terenurilor aferente, înainte de semnarea contractelor de executare a lucrărilor.
Phare RO-2003/005-701.01: "Giurgiu - Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" (2,655 MEUR)
În prezent, punctele de trecere a frontierei de la Giurgiu / Ruse sunt cele mai importante puncte la frontiera dintre România și Bulgaria din zona Dunării (înainte de feribotul Calafat / Vidin și Bechet / Oriahovo).
Exista trei cai de trecere a frontierei, și anume marele Pod peste Dunăre, un feribot de marfa și un feribot de persoane. Pe lângă acestea, mai exista și portul de mărfuri și persoane, care asigura comunicarea dintre oraș și celelalte porturi la Dunăre.
Cu toate acestea, legăturile dintre punctele locale de trecere a frontierei (feriboturi) și oraș și principalele legături rutiere se afla într-o stare critica. Legăturile sunt incomplete iar suprafața este într-o stare proasta, cu multe gropi în asfalt și zone degradate, unde circulația se desfășoară cu dificultate și lent.
Zona de liber schimb Giurgiu și accesul la feribotul de persoane sunt amenintate, în prezent, de pericolul prabusirii podului "Bizetz" (dat în folosință în 1905) peste canalul Sf. Gheorghe, care face legătură între oraș și punctele de trecere a frontierei. În urma unei expertize tehnice, s-a constatat ca atât suprastructura (traversele nituite), cat și infrastructura podului (caramizi de piatra dizlocate) au fost avariate, iar construcția unui pod nou este necesară. Ca măsura de urgenta, s-au impus severe limitări de gabarit pentru autocamioane.
În prezent, starea precara a acestor legături rutiere împiedica o dezvoltare economică intensa a zonei din imediata vecinătate a frontierei și, datorită acestora, accesul la frontiera (mai ales pentru populația și agenții comerciali din zona) este dificil și neplacut. Traficul local și internațional intens, dinspre port și feriboturi, trebuie să traverseze centrul orașului pentru a intra pe podul de peste Dunăre și pe drumurile de transport (internaționale. Odată cu dezvoltarea economică și creșterea populației, aceasta situație se va inrautati, devenind o sarcina grea pentru populația locală.
Acest proiect va acoperi următoarele componente:
1. Reabilitarea și construcția drumului
a) Reabilitarea și îmbunătățirea unei secțiuni de drum de 5,1 km, care face legătură între feribot - Zona de liber schimb - Strada Portului - Aleea Plantelor - feribotul pentru autovehicule - intersectia cu Strada Unirii. Lucrările acoperă suprafața totală a drumului de aproape 62.000 mp. Acest drum este proiectat ca un drum cu doua benzi, cu trotuare pentru pietoni, precum și instalațiile de colectare a apei pluviale și de iluminat necesare.
Pe o porțiune de 3 km din acest drum care trebuie - în principal - consolidat, suprafața de drum a fost îmbunătățită și au fost adăugate trotuare pentru pietoni.
Pe o porțiune de 2 km, drumul trebuie pavat.
Pentru îmbunătățirea drumului, se prevăd, de asemenea, îmbunătățiri tehnice (iluminat) și măsuri de protecție a solului și subsolului (colectarea apei pluviale și din topirea zapezii într-o rețea de canale).
b) Construcția unei noi secțiuni de drum între strada Unirii și Drumul Național nr. 5.
c) Pe o lungime de 450 m, trebuie să se construiască o noua secțiune de drum cu doua benzi, ca o continuare a secțiunii descrise la punctul a).
Investiția în acest proiect de construcție a drumului va contribui la diminuarea traficului intens în centrul orașului și la reducerea poluarii.
Drumul va scurta accesul la drumurile principale, asigurând astfel legătură directa cu punctul de trecere a autovehiculelor către Punctul Vamal Giurgiu, către viitoarea autostrada Giurgiu - București, către Drumul Național nr. 5, către soseaua de centura nr. 19 (drum trafic greu).
2. Construcția unui nou pod peste Canalul Sf. Gheorghe
Lucrările din cadrul proiectului acoperă
● Construcția infrastructurii podului (arc + piloni);
● Construcția suprastructurii podului (grinzi + platforme).
Noul pod va avea o lungime de 72,5 m, cu 4 benzi de circulație și 2 trotuare.
3. Îmbunătățirea $i reconstruirea peretelui de ranforsare din piatra
Pentru secțiunea de drum dinspre Dunăre, este necesară îmbunătățirea peretelui de ranforsare din piatra al digului raului. Aceste lucrări trebuie realizate între feribotul pentru persoane și port.
4. Planificarea și supravegherea lucrărilor
Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, pentru componenta proiectului de infrastructura rutiera și de poduri și Compania Naționala "Administrația Porturilor Fluviale Dumarene", Giurgiu (APDF), pentru componenta proiectului de consolidare a peretelui din caramizi de piatra, se angajează sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului și și se obliga sa acopere cheltuielile suplimentare, necesare pentru finalizarea întregului proiect în perioada de implementare.
Condiție:
Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu și se vor obține toate aprobările înainte de lansarea licitației pentru componenta de lucrări, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajări funciare.
Phare RO-2003/005-701.02: Dig pe Dunăre în zona Boianu - Sticleanu (1,845 MEUR)
Exista un dig vechi de-a lungul Dunării, care protejeaza hinterland-ul de inundatiile fluviale. Acest dig la Dunăre este în stare critica în partea de vest a punctului de trecere a frontierei Calarasi - Silistra. Exista zone de eroziune puternica și lipsesc amenajările pentru trafic, cu excepția unui drum de importanța secundară în partea superioară a digului. Circulația autovehiculelor se poate desfășura numai în perioadele fără precipitatii.
Principalul obiectiv al proiectului îl constituie consolidarea digului, precum și îmbunătățirea infrastructurii de transporturi prin tratarea de suprafața. Consolidarea digului are ca principal obiectiv apărarea împotriva inundațiilor și reabilitarea zonelor de eroziune. Digul existent nu poate face fața inundațiilor periodice provocate de Dunăre, astfel reprezentând o amenințare pentru recolta, pentru agenții economici din zona și chiar pentru localitățile rurale situate de-a lungul Dunării: Gradistea, Ciocanesti, Dorobantu, Manastirea, Spantov, Chiselet, Ulmeni.
Consolidarea digului va opri fenomenul de eroziune care are loc în prezent și va proteja malurile de inundații. De aceea, acest proiect va avea un mare impact asupra protecției mediului.
Infrastructura de transporturi, a doua prioritate a acestui proiect, are ca obiective principale, pe lângă tratarea infrastructurii de suprafața, următoarele:
● Accesul spre rezervatia naturala Boianu - Sticleanu;
● Crearea unei rețele locale între Calarasi - Oltenita și soseaua bulgara Silistra -Tutrakan care va fi, de asemenea, modernizata și care va incuraja dezvoltarea economică locală. Exista un proiect de drum național care va deveni de interes internațional - legătură cu punctul de control la trecerea frontierei Calarasi - Silistra.
Aceasta activitate cuprinde doua etape:
● Reabilitarea digului. Amenajarea digului de protecție prin lucrări de consolidare și de taluzare;
Digul existent cu o lungime de 11 km de Ia Chiciu (la 10 km distanta de Calarasi, vezi harta anexată) va fi consolidat și fortificat. Lucrările care trebuie întreprinse sunt:
- Reabilitarea zonelor de eroziune și a pantelor degradate;
- Pavarea pantelor exterioare ale digului până la +0,50 m deasupra N.A.E. (nivelului apei extraordinar);
● Tratarea de suprafața a drumurilor cu macadam
Drumul din partea superioară a digului va avea o latime de 4 metri cu o singura banda și câteva refugii pe ambele părți ale drumului. Refugiile vor permite circulația în ambele sensuri. Drumul este destinat numai traficului scăzut.
Autoritățile române (Consiliul Județean Calarasi și Societatea Naționala de îmbunătățiri Funciare) se angajează sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului și își asuma obligația de a de a acoperi cheltuielile suplimentare pentru finalizarea întregului proiect în perioada de implementare.
Condiție:
Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu și se vor obține toate aprobările înainte de lansarea licitației pentru componenta de lucrări, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajări funciare.
Prioritatea 2 DPC (proiect de programare comun): Dezvoltare economică
Phare BG-2003/005-631.02 & RO-2003/005-701.05: "Dezvoltare economică durabila a regiunii de frontieră bulgaro-române" (1,700 MEUR)
Unele zone de-a lungul frontierei româno-bulgare sunt rămase în urma din punct de vedere economic datorită distantei mari la care se afla față de centrele economice naționale. Dificultățile acestora provin și din situația lor specifică de frontieră, fiind izolate prin bariere instituționale, sociale și cultural-lingvistice de zonele cu care ar putea forma o zona în curs de dezvoltare din punct de vedere economic.
Programul Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria/România nu a finanțat până în prezent proiecte importante de dezvoltare economică. Cu toate acestea, proiectele de dezvoltare economică necesita informații detaliate și sigure și o documentație de baza pentru identificarea celei mai bune metode de a-și atinge obiectivul (obiectivele). Studii de fezabilitate detaliate, analize de impact și alte documente de fundamentare a proiectului sunt cruciale pentru o implementare reusita.
Proiectul propus va finanta următoarele activități grupate în trei componente majore:
Componenta 1: Pregătirea unui pachet de proiecte bine fundamentate în domeniul dezvoltării economice
Prin asistența tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt în îndeplinirea următoarelor sarcini:
1. Identificarea proiectelor comune de dezvoltare economică
Se vor identifica ideile existente de proiecte mixte în domeniul dezvoltării economice care pot fi eligibile pentru finanțarea cooperării transfrontaliere. De asemenea, se vor evalua proiectele identificate, se vor analiza riscurile posibile etc. Apoi se va stabili o tipologie pentru propunerile respective.
2. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea viitoarelor activități transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltării economice
Se preconizeaza ca unele tipuri de proiecte să fie sprijinite printr-un plan de finanțare nerambursabilă în perioada 2004-2006. Obiectivul consta în asigurarea unui proces transparent de identificare a propunerilor de proiect, în obținerea unei vederi de ansamblu asupra tuturor inițiativelor, în capacitatea de a le selecta pe cele mai interesante și de a adapta ulterior strategiile de implementare la INTERREG.
Acest plan de finanțare nerambursabilă va fi elaborat cu asistența tehnica.
3. Pregătirea documentației preliminare a unor proiecte de investiții pentru a fi gata atunci când va fi disponibilă o viitoare finanțare
În momentul în care planurile de finanțare nerambursabilă pentru susținerea proiectelor de cooperare transfrontaliera în domeniul dezvoltării economice (și ulterior pentru anumite tipuri de proiecte care nu sunt eligibile în conformitate cu reglementările pentru planurile de finanțare nerambursabilă, dar prezintă un interes real pentru cooperarea transfrontaliera), este nevoie de asistența pentru pregătirea unui set de proiecte bine fundamentate care poate fi gata pentru viitoarele finanțări în domeniul cooperării transfrontaliere.
Pentru proiectele selectate, prin asistența tehnica vor fi sprijiniti potentialii beneficiari pentru pregătirea unui dosar solid prin realizarea studiilor de fezabilitate necesare^ asigurarea asistenței pentru îmbunătățirea propunerilor, pregătirea fișelor de proiect standard și a documentației relevante pentru o implementare rapida (termeni de referința, dosare de licitație, acorduri legale...).
Componenta 2: Studiu privind măsurile inter-regionale pentru dezvoltarea euroregiunii Dunarea de Mijloc după construirea podului Vidin Calafat
Noul pod între Vidin și Calafat va asigura un al doilea punct fix de trecere a Dunării între România și Bulgaria, care, în prezent, sunt legate printr-un pod unic rutier/de cale ferată la Ruse-Giurgiu, la circa 300 km în aval. Perioada de construcție a podului se estimeaza la 3,5 ani, iar activitățile de construcție sunt preconizate sa înceapă la sfârșitul anului 2004. Se preconizeaza ca podul sa influenteze puternic dezvoltarea locală, întrucât este posibil sa devină catalizatorul dezvoltării economice a regiunilor invecinate. Apoi, este crucial pentru ambele părți să se identifice proiectele comune prin care se va concretiza aceasta dezvoltare.
Obiectivul studiului finanțat prin prezentul program este de a defini, în comun cu autoritățile din zonele Vidin (Bulgaria), Dolj (România) și Zajecarski (Serbia și Muntenegru), strategiile de dezvoltare economică inter-regionala și măsurile specifice care ar beneficia de noul pod pentru stimularea creșterii economice comune. Se va înființa un comitet director trilateral format din reprezentanți ai părților implicate.
Instituțiile financiare internaționale și donatorii implicați în finanțarea podului vor colabora strâns cu acest comitet.
Se preconizeaza realizarea următoarelor sarcini:
1. Reexaminarea și analiza informațiilor de baza disponibile și a planurilor existente
2. Program de parteneriat regional, legislativ și de intervenție inter-regionala
Printre alte activități, prin asistența tehnica (i) se va evalua capacitatea instituțională a instituțiilor și structurilor implicate în planificarea regionala. În special, se va evalua "capacitatea de absorbție" actuala a acestor instituții și se va prevedea capacitatea viitoare, (îi) se vor identifica legăturile inter-regionale de cooperare socio-economică, la nivel public și privat, care ar fi inlesnite de noul pod, (iii) se va identifica legislația în asteptare sau deficientele din legislația actuala referitoare la dezvoltarea regionala și (iv) se vor evalua diferențele în ceea ce privește reglementările care se aplică programelor de dezvoltare regionala de ambele părți ale frontierei și opțiunile financiare.
3. Plan de dezvoltare
Planul cuprinde acele activități care se preteaza cel mai bine la inducerea unei dezvoltări economice regionale mixte beneficiind de noul pod peste Dunăre.
4. Atelier privind dezvoltarea inter-regionala
5. Pregătirea documentației preliminare a unor proiecte de investiții pentru a fi gata atunci când va fi disponibilă o viitoare finanțare prin programul Phare de cooperare transfrontaliera RO/BG
Componenta 3: Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei- Vidin-Dolj".
Prin asistența tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt în îndeplinirea următoarelor sarcini:
1. Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei - Vidin-Dolj"
Prin asistența tehnica se va efectua o analiza detaliată (inclusiv a oportunității economice) a propunerii de proiect prezentate în 2003 cu privire la dezvoltarea activităților comune pentru promovarea produselor traditionale existente în regiune. Se vor formula recomandări cu privire la oportunitatea de derulare a proiectului ca atare / de modificare a acestuia / de respingere a acestuia.
2. Realizarea unei propuneri de proiect cu documentația necesară (în cazul în care se decide ca este oportuna realizarea unui proiect în domeniul respectiv)
Prin asistența tehnica va trebui să se realizeze proiectul astfel încât sa-1 facă atractiv pentru sustinatori locali/străini. Pentru fiecare componenta se va identifica sursa posibila de finanțare și se vor pregati documentele necesare pentru a solicita fondurile respective. În special, în ceea ce privește Phare, se va asigura ca toate activitățile propuse spre a fi finanțate din programul Phare de cooperare transfrontaliera nu sunt eligibile prin alt instrument al UE (de ex. SAPARD).
Prioritatea 3 DPC: Protecția și managementul mediului
Phare BG-2003/005-631.04 &: RO-2003/005-701.04: "Promovarea dezvoltării durabile și conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-română" - (2,250 MEUR)
Proiectul abordeaza aspecte de conservare în regiunea transfrontaliera bulgaro-română de-a lungul fluviului Dunarea și pe tarmul bulgar nordic al Marii Negre, care reprezintă partea de coasta cea mai estica a platoului Dobrogei. Aceasta regiune este una din regiunile cele mai valoroase din punctul de vedere al numărului de specii rare și al biodiversitatii în general.
Cu toate acestea, biodiversitatea se afla sub o presiune puternica în aceste regiuni. Nouăzeci la suta din zonele mlastinoase ale Bulgariei au fost distruse în ultimul secol. Aceste zone au fost asanate și transformate în mare măsura în zone agricole. Altele au fost distruse ca urmare a construcției de diguri, a devierii cursurilor naturale ale râurilor, a transformarii vailor și lacurilor în rezervoare și a transformarii pădurilor indigene în plantații de plopi și de salcami. Pădurile din zona Dobrogea au dispărut aproape complet în trecut. Campiile agricole folosite intens au rămas cu doar câteva zone împădurite (sub 5% din suprafețe sunt acoperite cu păduri), în zona se poate observa un proces de desertificare. Au loc denudatia solului datorită vantului și ploii și o ariditate din ce în ce mai mare a microclimatului local.
Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, într-o primă etapa, o monitorizare mai buna a situației ecosistemului și, pe baza acesteia, măsuri concrete de protecție a mediului.
Primul pas în promovarea unei dezvoltări durabile și în conservarea biodiversitatii în zona de frontieră bulgaro-română este identificarea siturilor unde se pot întreprinde acțiuni corespunzătoare. Trebuie inventariate flora și fauna din zona. Trebuie identificate problemele existente și amenintarile viitoare. Este necesară o analiza amănunțită a situației pentru sporirea valorii biodiversitatii în zona, precum și pentru identificarea inițiativelor comune bulgaro-române de gestionare a resurselor naturale.
Cele doua componente principale ale proiectelor propuse sunt (i) identificarea habitatelor cu potențial de dezvoltare a activităților transfrontaliere și pregătirea planurilor de dezvoltare și gestionare pentru siturile identificate, (îi) achiziționarea echipamentului de monitorizare în zone protejate deja existente.
Apoi, proiectul propune realizarea următoarelor activități. Se vor înființa comitete directoare mixte cu reprezentare egala atât a partenerilor români, cat și a celor bulgari, pentru gestionarea activităților prevăzute.
Componenta 1: Identificarea și pregătirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protecției naturii
Prin asistența tehnica se va acorda sprijin unui Comitet director mixt pentru realizarea următoarelor activități:
1. Studierea și reexaminarea regiunii transfrontaliere, identificarea rezervațiilor și parcurilor comune (puncte naturale) și a habitatelor pentru conservarea biodiversitatii și a zonelor de promovare a dezvoltării durabile. Analiza tehnica și socială la fața locului;
2. Conturarea scopurilor posibile ale zonelor identificate (de ex. rezervații, parcuri transfrontaliere). Elaborarea liniilor directoare pentru planificarea gestionării acestor zone;
3. Reexaminarea infrastructurii transfrontaliere (de ex. drumuri) pentru a stabili întinderea geografică și oportunitatile de cooperare transfrontaliera și cu privire la activități transfrontaliere;
Pentru unele proiecte selectate (cel puțin patru), se vor desfășura următoarele activități:
4. Formularea și prezentarea planurilor de gestionare în care sunt implicate toate părțile interesate;
5. Definirea măsurilor de dezvoltare durabila în zonele-tampon;
6. Pregătirea planurilor de dezvoltare durabila - măsuri instituționale și de investiții;
7. Pregătirea documentației preliminare a unor proiecte de investiții pentru a fi gata când va fi disponibilă o viitoare finanțare;
Se va acorda asistența tehnica și pentru realizarea următoarelor activități:
8. Formare profesională pentru personalul din zonele protejate, din birourile regionale și locale, pentru agricultori și silvicultori, precum și pentru autoritățile locale și regionale, pentru structurile din ministerele de resort;
9. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea unor viitoare activități transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltării durabile și al conservării biodiversitatii;
Prin asistența tehnica se va elabora un plan de finanțare nerambursabilă pentru sprijinirea activităților transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltării durabile și al conservării biodiversitatii care poate fi implementat în perioada 2004-2006.
Proiectul va contribui, de asemenea, la pregătirea unui plan comun de management forestier pentru pădurile din Dobrogea într-o regiune care este deosebit de bogata, dar care se confrunta cu multe provocari, inclusiv cu procesul de desertificare.
Prin asistența tehnica se va acorda sprijin pentru realizarea următoarelor sarcini:
Realizarea unui plan comun de management forestier pentru atingerea obiectivului comun de ambele părți în vederea dezvoltării unui sistem de coridoare forestiere care să asigure continuitatea și interconexiunea zonelor protejate și protecția rețelelor de perdele forestiere din ambele tari.
Campanie de informare publică și de sensibilizare Formarea profesională a personalului local
Pregătirea documentației preliminare a unor proiecte de investiții realizate pentru a atrage sprijinul financiar al donatorilor.
Componenta 2: Achiziționarea de echipamente pentru activități de supraveghere și întreținere
Obiectivul specific al acestei componente este achiziționarea de echipamente de supraveghere și întreținere pentru unele zone protejate existente, în vederea îmbunătățirii cunoștințelor privind biodiversitatea și a activităților de conservare a biodiversitatii.
Iata câteva informații despre unele zone de referința în cauza:
Pe malul românesc, ar trebui avute în vedere cinci zone protejate situate în Dobrogea, care se întind pe 1.000 de hectare:
Rezervatia naturala "Padurea Hagieni", satul Albești; "Padurea Dumbraveni", satul Dumbraveni; "Padurea Canaraua Fetei", satul Baneasa; "Padurea Esechioi", satul Ostrov; "Fantanita - padurea Murfatlar", orașul Basarabi.
În paralel, Direcția Silvică Dobrogea-Constanta va finanta activitățile de reimpadurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva desertificarii și a climei uscate prin reimpadurirea noilor zone (min. 300 ha).
Pe malul bulgaresc,
Componenta de aprovizionare va permite organismelor de gestionare a zonelor protejate din Dobrici și General Tosevo, precum și a parcului natural Rusenski Lom sa identifice populatiile din speciile protejate și din cele amenintate.
Pentru aceste zone protejate, se vor achizitiona echipamente de supraveghere și întreținere, cum ar fi:
- stații GIS, ORDBMS, GPS, imagini prin satelit, componente și echipamente informatice;
- aparate foto digitale și camere video digitale; binocluri;
- aparate de înregistrare video și televizoare;
- echipamente de birou
(în cazul Bulgariei, prin cofinantare naționala, se va finanta și achiziționarea de vehicule de teren pentru a îmbunătăți mobilitatea personalului însărcinat cu activități de observare și control).
Phare BG-2003/005-631.03: "Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calității aerului înconjurător pentru regiunea de frontieră Bulgaria - România de-a lungul cursului inferior al Dunării" (0,700 MEUR)
În Bulgaria, evaluarea preliminară cu privire la poluantii reglementati de
Prima Directiva Fiica 1999/30/CE
(SO(2), NO(X), și plumb, cu excepția PM(10)) a fost finalizată în anul 2001. În consecința, teritoriul tarii a fost împărțit în 124 de zone de gestionare și evaluare a calității aerului înconjurător, dintre care 35 de zone în care valorile-limita nu au fost respectate, adică zone în care s-au înregistrat depășiri ale normelor de calitate a aerului stabilite. Pentru aceste 35 de zone, au fost dezvoltate programe de gestionare a calității aerului înconjurător în conformitate cu art. 8 din directiva-cadru.
În cadrul celor 35 de zone, exista patru zone cu poluare mixtă (locală și transfrontaliera). Numai acestora ar trebui sa li se aplice cerințele specifice enunțate în art. 8 alin. (6) din directiva-cadru, adică gestionarea calității aerului în aceste zone trebuie să fie strâns coordonata între cele doua tari. Aceasta înseamnă ca ar trebui dezvoltate și aplicate în comun programe relevante de gestionare a calității aerului.
Cele patru zone transfrontaliere menționate anterior cuprind orașele Nicopole, Svistov, Ruse și Silistra și împrejurimile acestora sau coincid cu partea bulgara a regiunii Dunării de Jos, pentru care a fost creat, cu asistența financiară din programul Phare de cooperare transfrontaliera, un Sistem comun de monitorizare a calității aerului (SCMCA).
Având în vedere originea transfrontaliera a unei părți din poluarea existenta în zona în cauza, programele trebuie să fie pe deplin coordonate cu programele "în oglinda" relevante dezvoltate de partea română.
Singura modalitate posibila de a pune acest lucru în practica este reunirea celor opt programe "în oglinda" (câte patru de fiecare parte) într-un Program comun de gestionare a calității aerului pentru regiunea Dunării de Jos, cu implicarea, între timp, a tuturor autorităților competente naționale și regionale de pe ambele maluri.
Măsurile de mai sus vor asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor și de programare corecta și prioritizare a măsurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (având în vedere ca, în anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului în una dintre tari va fi mult mai ușor de realizat și mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin măsuri adecvate de reducere a emisiilor /sau printr-o combinație de măsuri/ în alta țara).
Pe lângă acestea, dezvoltarea unui Program comun de gestionare a calității aerului va asigura în viitor posibilitatea de a pregati termeni de referința și documente de licitație pentru investiții de stringenta prioritate (inclusiv în infrastructura) prin care nivelurile emisiilor vor fi reduse, iar normele de calitate a aerului vor fi îndeplinite.
Între timp, dacă rezultatele monitorizarii cu SCMCA indica o depasire a pragurilor de alarma stabilite în vederea informării publicului (în conformitate cu dispozițiile
Directivei 1999/30/CE
), se vor dezvolta planuri de acțiune pentru zonele în cauza, în conformitate cu art. 7 din Directiva-cadru.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
A. Analiza detaliată și evaluarea calității aerului (analiza echipamentelor de măsurare și a metodelor de măsurare utilizate în prezent; analiza inițială a datelor meteorologice și a celor referitoare la calitatea aerului disponibile; analiza inițială a situației emisiilor; masurari suplimentare ale calității aerului, dacă este necesar; pregătirea unui program-modul pentru emisiile provenind din trafic și a unor modele de dispersie; compilarea și completarea inventarului de emisii; implementarea unui Sistem de informații geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; evaluarea calității aerului înconjurător).
B. Dezvoltarea unui program pentru îmbunătățirea calității aerului înconjurător în cazul depășirii valorilor limita (identificarea potentialelor măsuri de reducere a emisiilor; scenarii de dezvoltare a emisiilor până în 2010; prioritizarea măsurilor și analiza financiară; elaborarea unui program de măsuri pe termen lung; elaborarea unui plan de acțiune pe termen scurt cuprinzând măsuri care trebuie adoptate în cazul depășirii pragurilor de alerta; seminarii/ateliere cu părțile interesate).
C. Elaborarea formularelor de cerere în format specific, în conformitate cu cerințele donatorilor specifici.
D. Pregătirea unui program de formare. Diseminarea cunoștințelor de baza privind evaluarea și gestionarea calității aerului.
Phare RO-2003/005-701.03: "Dezvoltarea unui program de gestionare a calității aerului înconjurător pentru regiunea românească de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunării" (0,700 MEUR)
Poluarea transfrontaliera și problemele de mediu conexe la granita dintre România și Bulgaria au fost exprimate în mod repetat în ultimii zece ani. La 27 decembrie 1993, a fost semnat un memorandum de înțelegere de către Ministerele Mediului din Bulgaria și România, prin care acestea își declarau disponibilitatea de a coopera în problema monitorizarii poluarii transfrontaliere România - Bulgaria.
Calitatea aerului pentru asezarile românești incluse în aglomerarile de așezări româno-bulgare de pe cursul inferior al Dunării (Turnu Magurele - Nicopole, Zimnicea - Svistov, Giurgiu - Ruse și Calarasi - Silistra) este caracterizată prin depășirea concentratiilor pentru o serie de poluanti controlati: pulberi în suspensie, amoniac, sulfura de hidrogen, fenoli și alte substanțe organice. Poluarea este rezultatul producerii de materiale sintetice, substanțe chimice, mașini și produse metalurgice, al producerii de energie electrica, al transportului rutier și al arderii de combustibili în scopuri gospodărești.
Regiunea a fost poluata peste norme ca rezultat al activităților industriale din orașele de pe ambele maluri ale Dunării inferioare, într-un moment în care încă nu fuseseră constituite organisme răspunzătoare de protecția mediului.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului (fostul Minister al Apelor și Protecției Mediului) a înființat, prin proiectul Phare de cooperare transfrontaliera RO9911.02, un sistem de supraveghere a calității aerului în zona de frontieră România -Bulgaria, cu stații de monitorizare pe fiecare mal: câte doua stații la Calarasi și Silistra, doua stații la Giurgiu și trei stații la Ruse, doua stații la Turnu Magurele și o statie la Nicopole, câte o statie la Zimnicea și Svistov. Echipamentele menționate au fost deja asamblate și puse în funcțiune. Sistemul este, de asemenea, dotat cu transmisie a datelor on-line reciprocă, în principalele orașe fiind instalate panouri de informare publică.
Proiectul menționat anterior, care consta, într-o primă etapa, în rezolvarea acestor probleme, este dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) a emisiilor, care reprezintă scopul proiectului propus.
Vor fi dezvoltate planuri și programe de gestionare a calității aerului în cooperare cu administrația locală, organismele descentralizate ale administrației locale, deținătorii de titluri și alte părți interesate.
Planurile și programele sunt date publicității și raportate Uniunii Europene. Autoritatea centrala de mediu monitorizează progresele și respectarea planurilor și programelor de gestionare a calității aerului și raportează anual rezultatele supravegherii.
Elaborarea planurilor va asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor și de programare corecta și prioritizare a măsurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (având în vedere ca, în anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului în una dintre tari va fi mult mai ușor de realizat și mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin măsuri adecvate de reducere a emisiilor /sau printr-o combinație de măsuri/ în alta țara).
Între timp, dacă rezultatele monitorizarii cu Sistemul comun de monitorizare a calității aerului indica o depasire a pragurilor de alerta stabilite în vederea informării publicului (în conformitate cu
Directiva 1999/30/CE
), se vor dezvolta planuri de acțiune pentru zonele în cauza.
Principalele rezultate ale proiectului sunt:
A. Evaluarea preliminară a calității aerului (analiza detaliată a datelor referitoare la calitatea aerului, date referitoare la emisiile în aer, date meteorologice etc.; dacă este necesar, măsuri suplimentare de calitate a aerului; analiza echipamentelor de măsurare existente și a metodelor de măsurare utilizate în zona proiectului; finalizarea unui inventar al emisiilor și stabilirea unor metodologii de comparare; implementarea unui Sistem de informații geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; elaborarea unor metodologii și proceduri comune de asigurare a calității/control al calității (AC/CC) pentru emisiile din aer; analiza detaliată a modelelor naționale de dispersie a poluantilor, în vederea utilizării acestor modele pentru evaluarea calității aerului în condiții transfrontaliere; stabilirea modelelor adecvate de dispersie a poluantilor pentru aceste tipuri de zone și colectarea datelor în vederea asigurării datelor introduse în modelele de dispersie a poluantilor; dezvoltarea de linii directoare pentru evaluarea calității aerului în condiții transfrontaliere; realizarea evaluării preliminare a calității aerului la nivel local, pentru zone situate de-a lungul malului românesc al Dunării inferioare).
B. Dezvoltarea de planuri și programe în condiții transfrontaliere pentru gestionarea calității aerului (identificarea și examinarea potentialelor măsuri de reducere a emisiilor; selectarea măsurilor adecvate; scenarii de dezvoltare a emisiilor în perioada 2007-2015; estimarea dezvoltării calității aerului în perioada 2007-2015; prioritizarea măsurilor și analizei financiare; linii directoare de elaborare a planurilor de acțiune pe termen scurt și lung; stabilirea marjelor de toleranta și a pragurilor de alerta în zonele transfrontaliere; proiecte de programe pe termen lung de imbunatatire a calității aerului pentru 1. Calarasi - Silistra, 2. Giurgiu - Ruse, 3. Turnu Magurele - Nicopole, 4. Zimnicea - Svistov (finanțate atât din proiecte românești, cat și din proiecte bulgare); proiecte de planuri pe termen scurt de imbunatatire a calității aerului, dacă este necesar; materiale de formare; seminarii/ateliere; informații publice).
C. Elaborarea formularelor de cerere Informat specific, în conformitate cu cerințele donatorilor specifici.
D. Diseminarea cunoștințelor de baza privind evaluarea și gestionarea calității aerului.
Proiectul va finanta, de asemenea, o componenta de asistența tehnica, pentru a sprijini elaborarea documentelor de licitație necesare pentru lansarea atât a proiectelor românești, cat și a proiectelor bulgare.
Phare BG-2003/005-631.05: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)
și
Phare RO-2003/005-701.06: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)
Fondul Comun pentru Proiecte Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care finanțează proiecte "la scara redusă și de la om la om" cu impact transfrontalier referitoare la: cooperarea în domeniul afacerilor, dezvoltarea întreprinderilor, transfer de tehnologie și marketing, pentru întreprinderile mici și mijlocii, formare, ocuparea forței de muncă, măsuri pentru schimburi culturale și medicale, îmbunătățirea fluxului informațional și a comunicațiilor între regiunile limitrofe etc. Pentru a obține un impact suficient, aceste mecanisme trebuie implementate în perspectiva multianuala. În consecința, ambele părți au convenit sa continue aceasta inițiativa și sa mărească alocația Phare pentru fiecare țara. Fondul Comun pentru Proiecte Mici va funcționa în conformitate cu Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exercițiul 2000 și aprobate de Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) și cu "Ghidul practic pentru proceduri contractuale finanțate din bugetul general al Comunităților Europene în contextul acțiunilor externe". Vor fi elaborate de către ambele tari linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de Delegatiile CE din Bulgaria și România.
Instituțiile-cheie ale Fondului Comun pentru Proiecte Mici sunt agențiile de implementare din cele doua tari, care vor prezenta o solicitare pentru propuneri de proiecte, care trebuie să fie deschisă și corecta pentru toate organizațiile eligibile, Comitetul comun de evaluare (CCE) și Secretariate (Birourile regionale de cooperare transfrontaliera pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici). O echipa de evaluatori adecvată va evalua cererile prezentate. Deciziile finale se adoptă pe baza recomandărilor Comitetului comun de evaluare.
Secretariatul bulgar a fost înființat în regiunea de frontieră, la Ruse, în vederea asigurării contactelor zilnice și a cooperării cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici. Secretariatul român a fost înființat în regiunea de frontieră, la Giurgiu, în vederea asigurării contactelor zilnice și a cooperării cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici.
În multe cazuri, candidații pentru proiect vor necesita asistența de dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare și informare pentru a informa și asista potentialii participanți, astfel încât să se asigure un înalt grad de transparenta și să se încurajeze propunerile de calitate. Secretariatul va numi, de asemenea, experți care să viziteze potentialii candidați pentru a le oferi asistența, în special în probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.
Obiectivul Fondului Comun pentru Proiecte Mici este de a pune la dispoziție o contribuție Phare totală de 800.000 EUR/regiune de frontieră. Până la 7% din contribuția Phare (maximum 56.000 EUR pentru fiecare țara) poate fi utilizata pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
Cofinantarea este necesară și va reprezenta un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecărui proiect de mica amploare. Proiectelor deja finanțate parțial dintr-un alt program din fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.
Activități de sprijin
Phare BG-2003/005-631.06: "Mecanismul de pregătire a proiectelor" (0,500 MEUR)
și
Phare RO-2003/005-701.07: "Mecanismul de pregătire a proiectelor" (0,300 MEUR)
Fiecare proiect va oferi asistența tehnica pe termen scurt agenției de implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria - România din fiecare țara. Aceasta asistența se referă la toate activitățile legate de ciclul de viața al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor Fondului Comun pentru Proiecte Mici.
Autoritățile de implementare implicate în faza de programare vor fi sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea să poată produce documentație de fond adecvată, studii de fezabilitate, documentații tehnice de proiect, termeni de referința, specificății tehnice și dosare de licitație etc.
Invataminte:
Experienta dobandita din implementarea programelor Phare în anii anteriori și din evaluare a dat naștere unui număr de invataminte cu caracter general. Aceste invataminte sunt reflectate în conceperea și implementarea Programului Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria - România pe 2003. Cele mai importante invataminte se referă la constrângeri privind capacitatea administrativă a Bulgariei și României. O alta lectie cheie este ca succesul proiectelor Phare, în special construcția instituțională, depinde de continuitatea personalului cheie la nivel de cadre și de lucrători.
Au fost, de asemenea, trase concluzii specifice cu privire la sectoare individuale sau tipuri de proiecte, acestea fiind reflectate în documente de proiect individuale.
2. Bugetul
Programul Phare 2003 de cooperare transfrontaliera la granita dintre
România și Bulgaria (EUR)
┌──────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┐
│CRIS No
│Titlul proiectului │Construcția
│
Investiție │
Phare
│
│
│
│instituțională│
din
│
Total
│
│
│
│din fonduri
│
fonduri
│
│
│
│
│
Phare
│
Phare
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│BG 2003/005-
│Construcția finala │
0
│ 3.750.000
│
3.750.000 │
│631.01
│a drumului de oco- │
│
│
│
│
│lire din zona
│
│
│
│
│
│Silistra
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│RO 2003/005-
│Giurgiu -
│
0
│ 2.655.000
│
2.655.000 │
│701.01
│Consolidarea infra-│
│
│
│
│
│structurii de acces│
│
│
│
│
│la frontiera
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│RO 2003/005-
│Dig pe Dunăre în
│
0
│ 1.845.000
│
1.845.000 │
│701.02
│zona Boianu -
│
│
│
│
│
│Sticleanu
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│BG 2003/005-
│Dezvoltarea econo- │ 1.000.000
│
0
│
1.000.000 │
│631.02
│mica durabila a
│
│
│
│
├──────────────┤regiunii de fronti-├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│RO 2003/005-
│era bulgaro-române │
700.000
│
0
│
700.000 │
│701.05
│
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│BG 2003/005-
│Dezvoltarea unui
│
700.000
│
0
│
700.000 │
│631.03
│program comun de
│
│
│
│
│
│gestionare a cali- │
│
│
│
│
│tatii aerului în-
│
│
│
│
│
│conjurator pentru
│
│
│
│
│
│regiunea de fronti-│
│
│
│
│
│era Bulgaria -
│
│
│
│
│
│România de-a lungul│
│
│
│
│
│cursului inferior
│
│
│
│
│
│al Dunării
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│RO 2003/005-
│Dezvoltarea unui
│
700.000
│
0
│
700.000 │
│701.03
│program de
│
│
│
│
│
│gestionare a cali- │
│
│
│
│
│tatii aerului în-
│
│
│
│
│
│conjurator pentru
│
│
│
│
│
│regiunea românească│
│
│
│
│
│de-a lungul gra-
│
│
│
│
│
│nitei cu Bulgaria, │
│
│
│
│
│pe cursul inferior │
│
│
│
│
│al Dunării
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│BG 2003/005-
│Promovarea dezvol- │
850.000
│
400.000
│
1.250.000 │
│631.04
│tarii durabile și
│
│
│
│
├──────────────┤conservarea bio-
├──────────────┼─────────────┼────────────┤
│RO 2003/005-
│diversitatii în
│
400.000
│
600.000
│
1.000.000 │
│701.04
│regiunea transfron-│
│
│
│
│
│taliera bulgaro-
│
│
│
│
│
│română
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│BG 2003/005-
│Fondul Comun pentru│
800.000
│
0
│
800.000 │
│631.05
│Proiecte Mici
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│RO 2003/005-
│Fondul Comun pentru│
800.000
│
0
│
800.000 │
│701.06
│Proiecte Mici
│
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│BG 2003/005-
│Mecanismul de pre- │
500.000
│
0
│
500.000 │
│631.06
│gatire a proiectelor
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│RO 2003/005-
│Mecanismul de pre- │
500.000
│
0
│
500.000 │
│701.07
│gatire a proiectelor
│
│
│
├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤
│
│TOTAL
│ 6.750.000
│ 9.250.000
│ 16.000.000 │
└──────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┘
În conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 și cu Liniile directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investiții sprijinite de Phare trebuie să primească cofinantare din fonduri publice naționale.
Contribuția comunitara se poate ridica până la 75% din valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile*1).
Cofinantarea pentru proiectele de construcție instituțională este acordată de beneficiar care are responsabilitatea efectuării anumitor costuri de infrastructura și de implementare operationala, prin finanțarea resurselor umane și a altor tipuri de resurse necesare în vederea unei absorbtii efective și eficiente a asistenței Phare.
3. Măsuri în vederea implementarii
3.1 Măsuri în vederea implementarii în Bulgaria
a.) Gestionarea fondurilor și a proiectului de către țara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS și în Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între Bulgaria și Comisie*2). Înaintea încheierii Acordului menționat anterior, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea extinsă se va aplica cel mai târziu începând cu data aderării.
---------
*)1 Impozitele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinantare.
*)2 În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art. 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) și în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*3) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) și în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea și monitorizarea programelor Phare. Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF) și responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS și/sau în Manualul SID, precum și cu alte instrucțiuni ale Comisiei și ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanțare sunt atribuite pe baza procedurilor și documentelor standard definite și publicate recent de către Comisia Europeană în vederea implementarii acțiunilor externe. CNA și RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonării programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA și SAPARD, precum și a Fondurilor Structurale și de Coeziune.
Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor din Bulgaria, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiară a programului și va avea responsabilitatea raportarii către Comisia Europeană. RNAF va deține responsabilitatea generală pentru gestionarea financiară a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementările și procedurile referitoare la achiziții, raportare și gestionare financiară, precum și normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, și ca funcționează sistemul de raportare și informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte și dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea răspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program până la încheierea acestuia.
b.) Dimensiunea proiectului
Toate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu excepția următoarelor:
2003/005-631.05 Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), dar fiind domeniul sau de aplicare
2003/005-631.03 Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calității aerului înconjurător pentru regiunea de frontieră dintre Bulgaria și România de-a lungul Dunării inferioare
Și
2003/005-631.04 Promovarea dezvoltării durabile și conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera dintre Bulgaria și România
Și
2003/005-631.02 Dezvoltarea economică durabila a regiunii transfrontaliere dintre Bulgaria și România
Și
2003/005-631.06 Mecanismul de pregătire a proiectelor
data fiind natura de construcție instituțională a proiectelor.
c.) Termene de contractare și executare a contractelor; termene de programare
Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depăși sub nici o formă termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.
Executarea contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2006, cu excepția proiectului 2003/005-331.01 "Finalizarea construcției drumului secundar în localitatea Silistra", a cărui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumării legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare și încheiere a conturilor și recuperarea fondurilor
Se va introduce o procedură de verificare și încheiere a conturilor în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) și ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).
Orice nereguli sau fraude*6) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.
-------
*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Măsuri de audit și anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.
Dacă implementarea unei măsuri nu pare să justifice fie o parte, fie totalitatea asistenței alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situației, în special solicitând tarii beneficiare să își prezinte observațiile într-o perioadă de timp determinata și sa corecteze neregulile.
În urma analizei menționate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistența legată de măsurile respective, dacă analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condițiile prevăzute în memorandumul de finanțare și, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condițiile de implementare ale măsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plătite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectată sau ca o parte a unei operațiuni sau întreaga operațiune nu justifica parțial sau total asistența acordată, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situației și va solicita tarii beneficiare să își prezinte observațiile într-o perioadă de timp determinata, în urma analizei, dacă țara beneficiara nu a luat măsuri de corectare a situației, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula în totalitate sau parțial asistența acordată pentru măsura respectiva.
Comisia trebuie să stabilească dimensiunea măsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate și gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control și de gestionare.
Orice fonduri neutilizate până la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declarație finala scrisă, însoțită de documentația aferentă, va fi emisă de către Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF), la doua luni după ce toate plățile au fost efectuate, în care este prezentată suma totală contractată și achitată. Va fi inclusă și o balanța finala a băncii care să prezinte soldurile existente la Fondul Național (FN)/Agenția de implementare (AI) și la Oficiul de Plati și Contractare Phare (OPCP).
Deși fondurile neutilizate și neeligibile sunt recuperate după expirarea Memorandumul de finanțare, se poate emite un ordin complementar de recuperare după efectuarea auditului final privind corectitudinea și concordanta contractelor și plăților, precum și conformitatea acestora cu dispozițiile Memorandumului de finanțare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă RNAF nu returnează suma pe care o datorează Comunității, țara beneficiara trebuie să plătească această sumă Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizări pentru întârzierea plăților, prin aplicarea regulilor prevăzute în regulamentul financiar care reglementează bugetul Comunității.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri către FN, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat de Comisie și de Bulgaria în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis și gestionat de către FN, la o banca stabilită în prealabil și de comun acord cu Comisia.
aa) Transferul de fonduri către Fondul Național
O suma egala cu până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*7), va fi transferata la FN în urma semnării Memorandumului de finanțare și a Acordurilor de finanțare (AF) între FN și Agențiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati și Contractare Phare (OPCP). Dispozițiile art 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național trebuie, de asemenea, să fie respectate. În plus, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnați ca RAP și o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informațional dintre FN și AI/OPCP și modul în care vor decurge plățile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu până la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plătit de către agențiile de implementare (AI) și de către OPCP. A treia realimentare poate fi cerută atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plătit. A patra realimentare se va plati când se achită 70% din bugetul total în vigoare și când toate cheltuielile au fost efectuate (și anume, contractate în totalitate). După cel mult două luni de la efectuarea tuturor plăților, Fondul Național va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportată la ultima cheltuiala efectuată, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plățile efectuate (încetarea cheltuielilor)*8).
În mod excepțional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menționate mai sus, conform procedurilor prevăzute în Memorandumul de înțelegere menționat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacă nu au fost respectate etapele menționate mai sus, în afară de cazul în care exista o autorizare expresă prealabilă a Comisiei în acest sens.
bb.) Transferul de fonduri către Agențiile de implementare
Fondul Național va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati și Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanțare (AF) semnate de FN și de AI/OPCP, dacă este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenției de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiară a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național.
În conformitate cu SID, fiecare acord de finanțare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul plătitor pentru OPCP/Agenția de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN către OPCP/AI. OPCP și Agențiile de implementare (AI) trebuie să fie fiecare conduse de către un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, după consultarea CNA. RAP va răspunde de toate operațiunile efectuate de către OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri reținute pentru o perioadă de garanție, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP și stabilit de către Comisie, va fi plătit Agenției de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile până la plata finala și de a se asigura ca fondurile menționate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reținere.
Agenția de implementare își asuma în continuare responsabilitatea deplina față de contractori, în sensul îndeplinirii obligațiilor legate de clauzele de reținere. Fondurile care nu au fost plătite contractanților după decontarea plăților finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situație generală a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanție și în special a plăților efectuate din aceste conturi, precum și a dobânzilor acumulate.
cc.) Dobânda
În principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program.
---------
*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
*9) în special, dar nu exclusiv, conturile deținute de FN, OPCP și AI.
f.) Agențiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează:
Agenția de implementare a întregului program va fi Ministerul Dezvoltării Regionale și Lucrărilor Publice (MDRLP).
g.) Evaluarea impactului asupra mediului și conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenției de Implementare Europeană (EIA)*10), se aplică în totalitate pentru toate proiectele de investiții Phare. Dacă directiva EIA nu a fost încă transpusa în totalitate, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva menționată anterior. Dacă un proiect se afla sub incidența anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie corespunzător documentata*11).
În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizată o evaluare corespunzătoare, conform dispozițiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*14).
--------
*10)
Directiva 85/337/CEE
; JO L 175/40; 05.07.1985; modificată de
Directiva 97/11/CEE
; JO L 73/5; 14.03.1997.
*11) În anexa EIA la fișa corespunzătoare proiectului de investiții.
*14)
Directiva 92/43/CEE
; JO 206/7; 22.07.1992.
Toate proiectele de investiții se realizează în conformitate cu legislația comunitara din domeniul mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice în conformitate cu legislația UE din domeniul mediului, în funcție de tipul de activitate desfășurată în cadrul fiecărui proiect de investiții.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Planuri de finanțare nerambursabilă
În cazul planurilor de finanțare nerambursabilă, măsurile exacte de implementare vor fi precizate în fișele de proiect corespunzătoare, în baza următoarelor principii:
● Procedurile și formatele care urmează a fi utilizate pentru implementarea planurilor și acordarea finanțării vor urmări dispozițiile Ghidului practic. Se va acorda o atenție specială procesului de selecție a proiectelor beneficiare, care trebuie realizată la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecție formate din experți numiți de către autorități care cofinanteaza planurile, precum și de către administrațiile corespunzătoare și grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul al cărui plan de finanțare nerambursabilă este finanțat trebuie să își asume responsabilitatea contractuală și financiară privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie să aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum și procesul de selecție și rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, să semneze contractele de finanțare nerambursabilă cu beneficiarii și să asigure monitorizarea și controlul financiar corespunzător în temeiul autorității și responsabilității sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP către organismele corespunzătoare la nivel sectorial și regional.
● Anterior acreditării EDIS, va fi necesară aprobarea prealabilă a Delegației Comisiei Europene la Sofia, în conformitate cu dispozițiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrări și servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziții din Ghidul practic.
● În urma unei evaluări pozitive a capacității Agenției de implementare de a gestiona din punct de vedere operational și financiar planurile în mod clar și eficient (cf. Secțiunii 11 și anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegația Comisiei Europene poate hotărî să își retragă aprobarea prealabilă privind subcontractarea efectuată de către beneficiarii finali ai finanțării individuale. Dispozițiile detaliate care reglementează rolul Delegației în cadrul fazei de subcontractare prevăzute anterior va fi menționată, dacă este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegație și Autoritățile Naționale după exercițiul de evaluare menționat anterior.
● Planurile de finanțare nerambursabilă nu vor include proiecte pentru care contribuția Phare este mai mare de 2 milioane EUR și mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita inferioară poate fi anulată ca urmare a evaluării menționate anterior a capacității Agenției de implementare de a da asigurări privind o gestionare financiară sanatoasa. Aceasta limita inferioară nu se aplică în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în termeni Phare vor fi operationale la data semnării contractelor de finanțare nerambursabilă de către RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuției contractului din prezentul Memorandum de finanțare.
Fondul pentru Proiecte Mici
Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50.000 EUR (cu contribuție Phare). Nu va include investiții materiale, în afară celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naștere la venituri nete substanțiale.
În ceea ce privește Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuția Phare pentru cheltuieli referitoare la pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
3.2. Măsuri în vederea implementarii în România
a.) Gestionarea fondurilor și a proiectului de către țara candidata
Programul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS și în Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între România și Comisie*12). Înaintea încheierii Acordului menționat anterior, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*13). Cu toate acestea, descentralizarea extinsă se va aplica cel mai târziu începând cu data aderării.
---------
*12) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art. 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) și în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
*13) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) și în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.
Coordonatorul național al asistenței (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea și monitorizarea programelor Phare. Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF) și responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS și/sau în Manualul SID, precum și cu alte instrucțiuni ale Comisiei și ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanțare sunt atribuite pe baza procedurilor și documentelor standard definite și publicate recent de către Comisia Europeană în vederea implementarii acțiunilor externe. CNA și RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonării programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA și SAPARD, precum și a Fondurilor Structurale și de Coeziune.
Fondul Național (FN) din cadrul Ministerului Finanțelor din România, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiară a programului și va avea responsabilitatea raportarii către Comisia Europeană. RNAF va deține responsabilitatea generală pentru gestionarea financiară a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementările și procedurile referitoare la achiziții, raportare și gestionare financiară, precum și normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, și ca funcționează sistemul de raportare și informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte și dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea răspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program până la incheirea acestuia.
b.) Dimensiunea proiectului
Valoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu excepția următoarelor:
2003/005-701.02
Baraj pe cursul Dunării până în interiorul localităților Boianu - Sticleanu. Dimensiunea totală a proiectului, inclusiv cofinantarea, este de 4 MEUR.
2003/005-701.06
Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), data fiind amploarea proiectului
2003/005-701.03
Elaborarea unui Program de Management al Calității Aerului pentru zona românească aflată de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe Dunarea de Jos; și
2003/005-701.04
Promovarea dezvoltării durabile și conservării biodiversitatii în zona de frontieră dintre România și Bulgaria; și
2003/005-701.05
Dezvoltarea economică durabila a zonei de frontieră dintre România și Bulgaria; și
2003/005-701.07
Mecanisme de pregătire a proiectului
Având în vedere ca natura proiectelor este aceea a construcției instituționale.
c.) Termene de contractare și executare a contractelor; termene de programare
Toate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depăși sub nici o formă termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.
Executarea contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2006, cu excepția proiectului 2003/005-701.01 "Giurgiu - Reabilitarea infrastructurii de acces la frontiera", a cărui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007.
Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumării legale vor fi dezangajate.
d.) Procedura de verificare și încheiere a conturilor și recuperarea fondurilor
Se va introduce o procedură de verificare și încheiere a conturilor în conformitate cu dispozițiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*14) și ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*15).
Orice nereguli sau fraude*16) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.
---------
*14) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.
*15) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.
*16) Conform definitiei de la pct. 8a (Măsuri de audit și anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.
Dacă implementarea unei măsuri nu pare să justifice fie o parte, fie totalitatea asistenței alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situației, în special solicitând tarii beneficiare să își prezinte observațiile într-o perioadă de timp determinata și sa corecteze neregulile.
În urma analizei menționate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistența legată de măsurile respective, dacă analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condițiile prevăzute în memorandumul de finanțare și, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condițiile de implementare ale măsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plătite.
În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectată sau ca o parte a unei operațiuni sau întreaga operațiune nu justifica parțial sau total asistența acordată, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situației și va solicita tarii beneficiare să își prezinte observațiile într-o perioadă de timp determinata, în urma analizei, dacă țara beneficiara nu a luat măsuri de corectare a situației, Comisia poate:
(a) reduce sau anula orice avans;
(b) anula în totalitate sau parțial asistența acordată pentru măsura respectiva.
Comisia trebuie să stabilească dimensiunea măsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate și gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control și de gestionare.
Orice fonduri neutilizate până la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declarație finala scrisă, însoțită de documentația aferentă, va fi emisă de către Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF), la doua luni după ce toate plățile au fost efectuate, în care este prezentată suma totală contractată și achitată. Va fi inclusă și o balanța finala a băncii care să prezinte soldurile existente la Fondul Național (FN)/Agenția de implementare (AI) și la Oficiul de Plati și Contractare Phare (OPCP).
Deși fondurile neutilizate și neeligibile sunt recuperate după expirarea Memorandumul de finanțare, se poate emite un ordin complementar de recuperare după efectuarea auditului final privind corectitudinea și concordanta contractelor și plăților, precum și conformitatea acestora cu dispozițiile Memorandumului de finanțare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.
RNAF va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă RNAF nu returnează suma pe care o datorează Comunității, țara beneficiara trebuie să plătească această sumă Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizări pentru întârzierea plăților, prin aplicarea regulilor prevăzute în regulamentul financiar care reglementează bugetul Comunității.
e.) Fluxuri financiare
Comisia va transfera fonduri către FN, în conformitate cu Memorandumul de înțelegere semnat de Comisie și de România în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis și gestionat de către FN, la o banca stabilită în prealabil și de comun acord cu Comisia.
aa) Transferul de fonduri către Fondul Național
O suma egala cu până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*17), va fi transferata la FN în urma semnării Memorandumului de finanțare și a Acordurilor de finanțare (AF) între FN și Agențiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati și Contractare Phare (OPCP). Dispozițiile art. 2 și 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național trebuie, de asemenea, să fie respectate. În plus, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnați ca RAP și o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informațional dintre FN și AI/OPCP și modul în care vor decurge plățile.
Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu până la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plătit de către agențiile de implementare (AI) și de către OPCP. A treia realimentare poate fi cerută atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plătit. A patra realimentare se va plati când se achită 70% din bugetul total în vigoare și când toate cheltuielile au fost efectuate (și anume, contractate în totalitate). După cel mult două luni de la efectuarea tuturor plăților, Fondul Național va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportată la ultima cheltuiala efectuată, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plățile efectuate (încetarea cheltuielilor)*18).
-------
*17) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.
*18) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.
În mod excepțional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menționate mai sus, conform procedurilor prevăzute în Memorandumul de înțelegere menționat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacă nu au fost respectate etapele menționate mai sus, în afară de cazul în care exista o autorizare expresă prealabilă a Comisiei în acest sens.
bb.) Transferul de fonduri către Agențiile de implementare
Fondul Național va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati și Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanțare (AF) semnate de FN și de AI/OPCP, dacă este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenției de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiară a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național.
În conformitate cu SID, fiecare acord de finanțare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană, în cazul în care FN este agentul plătitor pentru OPCP/Agenția de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN către OPCP/AI.
OPCP și Agențiile de implementare (AI) trebuie să fie fiecare conduse de către un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, după consultarea CNA. RAP va răspunde de toate operațiunile efectuate de către OPCP/AI.
Pentru contractele cu fonduri reținute pentru o perioadă de garanție, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP și stabilit de către Comisie, va fi plătit Agenției de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenția de implementare își asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile până la plata finala și de a se asigura ca fondurile menționate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reținere.
Agenția de implementare își asuma în continuare responsabilitatea deplina față de contractori, în sensul îndeplinirii obligațiilor legate de clauzele de reținere. Fondurile care nu au fost plătite contractanților după decontarea plăților finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situație generală a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanție și în special a plăților efectuate din aceste conturi, precum și a dobânzilor acumulate.
cc.) Dobânda
În principiu, toate conturile bancare*19) vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program.
f.) Agențiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează:
Agenția de implementare a întregului program va fi Ministerul Integrării Europene (MIE).
g.) Evaluarea impactului asupra mediului și conservarea naturii
Procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenției de Implementare Europeană (EIA)*20), se aplică în totalitate pentru toate proiectele de investiții Phare. Dacă directiva EIA nu a fost încă transpusa în totalitate, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva menționată anterior. Dacă un proiect se afla sub incidența anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie corespunzător documentata*21).
În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizată o evaluare*22) corespunzătoare, conform dispozițiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*23).
----------
*19) În special, dar nu exclusiv, conturile deținute de FN, OPCP și AI.
*20)
Directiva 85/337/CEE
; JO L 175/40; 05.07,1985; modificată de
Directiva 97/11/CEE
; JO L 73/5; 14.03.1997.
*21) În anexa EIA la fișa corespunzătoare proiectului de investiții,
*22) În anexa privind conservarea naturii la fișa corespunzătoare proiectului de investiții.
*23)
Directiva 92/43/CEE
; JO 206/7; 22.07.1992.
Toate proiectele de investiții trebuie îndeplinite cu respectarea legislației comunitare din domeniul mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice în conformitate cu legislația UE relevanta în domeniul mediului, în funcție de tipul de activitate desfășurată în cadrul fiecărui proiect de investiții.
h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programului
Plan de finanțare nerambursabilă
În cazul planurilor de finanțare nerambursabilă, măsurile exacte de implementare vor fi precizate în fișele de proiect corespunzătoare, în baza următoarelor principii:
● Procedurile și formatele care urmează a fi utilizate pentru implementarea planurilor și acordarea finanțării vor urmări dispozițiile Ghidului practic. Se va acorda o atenție specială procesului de selecție a proiectelor beneficiare, care trebuie realizată la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecție formate din experți numiți de către autorități care cofinanteaza planurile, precum și de către administrațiile corespunzătoare și grupurile de interese implicate în planuri.
● RAP pentru programul al cărui plan de finanțare nerambursabilă este finanțat trebuie să își mențină responsabilitatea contractuală și financiară privind implementarea planurilor, în special, RAP trebuie să aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum și procesul de selecție și rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, să semneze contractele de finanțare nerambursabilă cu beneficiarii și să asigure monitorizarea și controlul financiar corespunzător în temeiul autorității și responsabilității sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP către organismele corespunzătoare la nivel sectorial și regional.
● Anterior acreditării EDIS, va fi necesară aprobarea prealabilă a Delegației Comisiei Europene la București, în conformitate cu dispozițiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).
● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrări și servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziții din Ghidul practic.
● În urma unei evaluări pozitive a capacității Agenției de implementare de a gestiona din punct de vedere operational și financiar planurile în mod clar și eficient (cf. Secțiunii 11 și anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegația Comisiei Europene poate hotărî să își retragă aprobarea prealabilă privind subcontractarea efectuată de către beneficiarii finali ai finanțării individuale. Dispozițiile detaliate care reglementează rolul Delegației în cadrul fazei de subcontractare prevăzute anterior va fi menționată, dacă este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegație și Autoritățile Naționale după exercițiul de evaluare menționat anterior.
● Planurile de finanțare nu vor include proiecte pentru care contribuția Phare este mai mare de 2 milioane EUR și mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita inferioară poate fi anulată ca urmare a evaluării menționate anterior a capacității Agenției de implementare de a da asigurări privind o gestionare financiară sanatoasa. Aceasta limita inferioară nu se aplică în cazul ONG-urilor.
Angajamentele financiare în termeni Phare vor fi operationale la data semnării contractelor de finanțare nerambursabilă de către RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuției contractului din prezentul Memorandum de finanțare.
Fondul pentru Proiecte Mici
Fondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contribuție Phare). Nu va include investiții materiale, în afară celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naștere la venituri nete substanțiale.
În ceea ce privește Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuția Phare pentru cheltuieli referitoare la pregătirea, selectarea, evaluarea și monitorizarea asistenței.
4. Monitorizare și evaluare
CCM (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizează implementarea proiectului. Comitetul include Responsabilul național cu autorizarea finanțării (RNAF), Coordonatorul național al asistenței (CNA) și serviciile Comisiei. CCM se întrunește cel puțin o dată pe an pentru a examina toate programele cu finanțare Phare în scopul evaluării progresului în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanțare și în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor și/sau realocarea fondurilor Phare. În plus, o dată pe an, CCM evalueaza progresul înregistrat în toate programele de asistența de preaderare finanțate de UE (Phare, ISPA și SAPARD)
Pentru programul Phare, CCM este asistat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecărei agenții de implementare (și OPCP unde este cazul) și serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele și contractele acestuia, grupate de CCM în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de Agenția de Implementare și a evaluărilor intermediare efectuate de evaluatori independenți. SMSC formulează recomandări privind aspectele de gestionare și proiectare, asigurându-se ca acestea sunt efectuate. SMSC raportează către CCM, căruia îi prezintă avize detaliate privind toate programele Phare finanțate în sectorul sau.
Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioară se efectuează după încheierea programului.
5.) Audit și măsuri antifrauda
a) Efectuate de către statele candidate*24)
În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit și un rezumat al rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziția Comisiei.
Autoritatea naționala de control financiar competența trebuie să efectueze un control financiar adecvat asupra implementarii programului.
Țările beneficiare trebuie să asigure investigarea și tratarea corespunzătoare ale cazurilor de frauda și nereguli, suspecte sau reale, rezultate din controalele naționale și cele de la nivelul Comunității.
Prin neregula se înțelege orice încălcare a dispozițiilor legislației naționale sau comunitare*25), a prezentului Memorandum de finanțare sau a contractelor încheiate ca urmare a acestuia sau care rezultă dintr-o acțiune sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de prejudiciere a bugetului general al Comunităților sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunităților Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificată.
Prin frauda se înțelege orice acțiune sau omisiune intenționată privind;
(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declarații false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însușirea fără drept ori reținerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele gestionate de acestea ori în numele acestora;
(îi) nedivulgarea informațiilor care ar constitui încălcarea unei obligații specifice, având același efect;
(iii) deturnarea acestor fonduri și folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost inițial acordate.
Autoritățile naționale trebuie să asigure funcționarea unui mecanism de control și raportare echivalent cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*26).
---------
*24) în conformitate cu regulile stabilite în art. 54 din Regulamentul financiar
*25) Definită ca totalitatea regulilor comunitare care se aplică între părțile la Memorandumul de finanțare (de exemplu Acordurile Europene, Acordul-cadru, Memorandumul de înțelegere privind instituirea Fondului Național etc.).
*26) JO L 178, 12.07.1994, pp. 43-46
Toate cazurile de frauda și nereguli, reale sau suspectate, precum și toate măsurile legate de acestea, luate de autoritatea naționala, trebuie raportate fără întârziere în special serviciilor Comisiei. Dacă nu exista nici un caz real sau suspectat de frauda și nici o neregula de raportat, țara beneficiara trebuie să înștiințeze Comisia despre acest lucru în termen de doua luni de la încheierea fiecărui trimestru.
b) Efectuate de către Comisie
Toate memorandumurile de finanțare, precum și contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii și controlului financiar de către Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) și auditurilor Curții de Conturi Europene. Acestea includ controale la fața locului și, atât timp cat Sistemul extins descentralizat nu este încă aplicabil Agenției de Implementare din țara candidata respectiva, măsuri precum verificarea prealabilă a procedurilor de licitație și contractare, efectuate de Delegația CE din țara candidata respectiva.
Pentru a asigura o protecție eficienta a intereselor financiare ale Comunității, Comisia poate face controale și inspecții la fața locului conform dispozițiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*27).
---------
*27) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2-5
Conturile și operațiunile Fondului Național și, acolo unde este cazul, ale OPCP și ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate după cum considera Comisia, de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a aduce atingere atribuțiilor Comisiei și ale Curții de Conturi a Comunităților Europene, asa cum se menționează în documentul "Condițiile generale privind memorandumul de finanțare", anexat la Acordul-cadru.
6. Transparenta/publicitate
Fiecare responsabil cu autorizarea programului răspunde de asigurarea măsurilor necesare pentru o publicitate adecvată a tuturor activităților finanțate prin program. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu Delegația Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regăsesc în anexa "Transparenta/publicitate" (anexată).
7. Condiții speciale
Pentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România și Bulgaria, Guvernul Bulgariei trebuie să facă un efort deosebit pentru identificarea și remedierea deficiențelor și slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Până la 31 martie 2004, Coordonatorul național al asistenței va elabora și va prezenta Comisiei un plan de construire a capacității de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care să precizeze acțiunile necesare pentru întărirea agenției de implementare și a autorităților de implementare. Planul trebuie să acopere măsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menționate au personal corespunzător, angajat cu norma întreaga, bugete de funcționare corespunzătoare și ca sunt îndeplinite toate celelalte condiții pentru implementarea actualelor și viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Nici un contract cofmantat de Phare pentru Bulgaria nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiție să fie îndeplinită, cu excepția proiectului 005-631.02/2003 "Dezvoltarea economică durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-române" și a activităților prevăzute în componenta 1 (identificarea și pregătirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protejării mediului) din proiectul 005-631.04/2003 "Promovarea unei dezvoltări durabile și conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-română".
Pentru punerea în practica cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România și Bulgaria, Guvernul României trebuie să facă un efort deosebit pentru identificarea și remedierea deficiențelor și slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Până la 31 martie 2004, Coordonatorul național al asistenței va elabora și va prezenta Comisiei un plan de construire a capacității de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care să precizeze acțiunile necesare pentru întărirea agenției de implementare și a autorităților de implementare. Planul trebuie să acopere măsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menționate au personal corespunzător, angajat cu norma întreaga, bugete de funcționare corespunzătoare și ca sunt îndeplinite toate celelalte condiții pentru implementarea actualelor și viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Documentul va descrie primele acțiuni concrete deja puse în practica pentru a aduce capacitatea administrativă la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse umane și logistica: transport, acces la numere de telefon internaționale etc.). Nici un contract cofinantat de Phare pentru România nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiție să fie îndeplinită cu excepția proiectului 005-701.05/2003 "Dezvoltarea economică durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-române" și a activităților prevăzute în componenta 1 (identificarea și pregătirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protejării naturii) din proiectul 005-701.04/2003 "Promovarea unei dezvoltări durabile și conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-română".
În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în limitele competentelor Guvernului Bulgariei sau ale Guvernului României, Comisia Europeană poate să modifice programul cu scopul ca, dacă aceasta considera necesar, Comisia să poată anula tot programul sau o parte din acesta și/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului Phare.
Bugetul pe alocari globale și per componenta - România
Programe
Buget Phare în MEUR
Total
Bene-
ficiar*
IFI*
Total
global
Investiție
Construc-
tie insti-
tutionala
(I+CI)
2003/005-701.01
Giurgiu - imbunata-
tirea infrastructu-
rii de acces la
frontiera
2 655
0 000
2 655
0 985
3 640
2003/005-701.02
Dig de-a lungul
Dunării între Boianu
- Sticleanu
1 845
0 000
1 845
2 155
4 000
2003/005-701.03
Dezvoltarea unui
program pentru ges-
tionarea calității
aerului în regiunea
românească de-a
lungul frontierei
bulgare, pe Dunarea
de jos
0 000
0 700
0 700
0 000
0 700
2003/005-701.04
Promovarea dezvol-
tarii durabile și
conservarea biodi-
versitatii în regi-
unea transfronta-
liera bulgaro-
română
0 600
0 400
1 000
0 380
1 380
2003/005-701.05
Dezvoltarea econo-
mica durabila a
regiunii transfron-
taliere bulgaro-
română
0 000
0 700
0 700
0 000
0 700
2003/005-701.06
Fondul Comun pentru
Proiecte Mici
0 000
0 800
0 800
0 083
0 083
2003/005-701.07
Mecanismul de prega-
tire a proiectelor
0 000
0 300
0 300
0 000
0 300
TOTAL
5 100
2 900
8 000
3 603
0 000
11 603

Anexa D

PRIVIND INFORMAREA ȘI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE. ISPA ȘI SAPARD ALE COMUNITĂȚILOR EUROPENE

l. Obiectiv și sfera de acțiune

Măsurile de informare și publicitate privind asistența din partea Comunității Europene prin Programul Phare au intenția de a crește gradul de constientizare a publicului și transparenta acțiunilor UE, precum și de a crea o imagine consistenta privind măsurile respective în toate țările beneficiare. Informarea și publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuție de la Programul Phare.

2. Principii generale

Fiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare și a altor forme de asistența va răspunde pentru publicitatea la fața locului. Aceasta acțiune se va desfășura în cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autoritățile naționale și regionale competente vor desfășura activitățile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente și pentru a colabora cu Delegația Comisiei Europene la fața locului.

Măsurile de informare și publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor și deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

- Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 130/30din31mai2000;

- Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.

Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:

Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 182/58

Măsurile de informare și publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor și deciziilor mai sus menționate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziția autorităților naționale, regionale și locale de către Delegația Comisiei Europene din țara respectiva.

3. Informarea și publicitatea privind programele Phare

Informarea și publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autoritățile naționale, regionale și locale competente, în colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanțare, și va privi atât programele, cat și alte forme de asistența.

Costul informării și publicității referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.

Când sunt implementate programe Phare, se vor aplica măsurile menționate mai jos. la lit. (a) și (b):

(a) Autoritățile competente din țările beneficiare trebuie să publice conținutul programelor și al altor forme de asistența în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător și trebuie să le pună la dispoziția părților interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare și publicitate produse.

(b) Măsurile de informare și publicitate la fața locului trebuie să cuprindă următoarele;

(i) În cazul investițiilor de infrastructura cu un cost ce depășește 1 milion euro:

- panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificății tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegația Comisiei Europene în țara respectiva.

- Plăcuțe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor și deciziilor menționate în paragraful 2 de mai sus, și specificății tehnice din manual care să fie furnizate de către Delegația Comisiei Europene din țara respectiva.

(îi) În cazul investițiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potențialului local și orice alte măsuri beneficiind de finanțare Phare, ISPA sau SAPARD:

- măsuri care să constientizeze beneficiarii potențiali și publicul larg cu privire la asistența Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările citate la paragraful 3(b)(i) de mai sus;

- măsuri adresate solicitanților de ajutoare de stat, parțial finanțate de Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicații în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanți, ca parte a ajutorului vine din partea UE și în mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.

4. Vizibilitatea asistenței UE în cercurile de afaceri și printre potentialii beneficiari și pentru publicul larg

4.1. Cercurile de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistența care le privește în modul cel mai direct.

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă și o indicație privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alți beneficiari potențiali

Autoritățile responsabile cu implementarea asistenței vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informațiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forței de muncă sau dezvoltarea resurselor umane, în acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învățământ profesional implicate în ocuparea forței de muncă, afaceri și grupurile de afaceri, centrele de instruire și organizațiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autoritățile naționale, regionale sau locale privind anunțarea, solicitarea și acordarea de fonduri nerambursabile de asistența destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entități eligibile pentru asemenea asistența vor trebui sa indice faptul ca UE și în mod special Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistența transmisă beneficiarilor va menționa volumul sau procentul de asistența finanțat de programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naționala sau regionala, ele vor purta de asemenea și însemnul UE de aceeași mărime,

4.3. Publicul general

Media

Autoritățile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acțiunile co-finanțate de UE și în special de Phare, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.

În acest scop, lansarea operațiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) și fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio și televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara.

Principiile menționate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunțurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.

Acțiuni informative

Organizarea de acțiuni informative, cum ar fi conferințe, seminarii, târguri și expoziții în legătură cu implementarea operațiunilor parțial finanțate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri și se pune emblema UE pe documente, în funcție de situație. Delegația Comisiei Europene din țara beneficiara va ajuta, după necesitați, la pregătirea și realizarea acestor evenimente.

Materiale informative

Publicațiile (cum ar fi broșuri și pliante) despre programe și măsuri similare finanțate sau co-finanțate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie să conțină pe pagina de titlu o indicație clara a participării UE, precum și simbolul UE, în cazul în care stema naționala sau regionala este folosită.

În cazul în care asemenea publicații includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în țara beneficiara, cat și de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.

Aceste publicații se vor referi la organismele naționale și regionale responsabile cu informarea părților interesate.

Principiile menționate mai sus se vor aplica, de asemenea, și materialelor audiovizuale.

5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuțe permanente și postere

Pentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanțate parțial de programele Phare, ISPA sau SAPARD, țările beneficiare vor asigura faptul ca următoarele măsuri de informare și publicitate se supun următoarelor:

Panouri

Panourile care furnizează informații privind participarea UE la finanțarea investiției ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autoritățile naționale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunțe propria lor implicare în finanțare, asistența UE trebuie menționată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operațiunii (ținând seama de mărimea co-finanțării din partea UE) și trebuie să fie pregătite conform instrucțiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obține de la Delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.

Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de șase luni după terminarea lucrărilor și înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificățiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.

Plăcuțe permanente

Plăcuțe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, stații etc.). În plus față de însemnul UE, asemenea plăcuțe trebuie să specifice partea finanțată de UE, alături de o mențiune a programului în cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).

În cazul în care o autoritate naționala, regionala sau locală sau un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a da informații despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea să fie indicată.

6. Prevederi finale

Autoritățile naționale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situație, măsuri suplimentare, dacă le considera a fi necesare. Ele vor consulta Delegația Comisiei Europene și o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât Delegația să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.

Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegatiilor sale la fața locului, va asigura asistența tehnica sub forma îndrumării asupra cerințelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conține indicații detaliate în forma electronică și acesta va fi disponibil la cerere.

-------