Decizia nr. 551/2004
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 329/2003 8 iulie 2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Dana Titian - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
privind exercitarea profesiei de detectiv particular, excepție ridicată de Bebe Dana în Dosarul nr. 325/2004 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, considerând că este vădit neîntemeiată, întrucât art. 2 din Constituție nu prevede supunerea legilor spre aprobare pe calea referendumului. Legea criticată nu încalcă nici prevederile constituționale ale art. 4, aceasta reglementând cadrul specific de exercitare a profesiei de detectiv particular.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 18 din 30 iunie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 325/2004, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind exercitarea profesiei de detectiv particular.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Bebe Dana într-o cauză civilă având ca obiect obligarea Inspectoratului General al Poliției Române și a Inspectoratului Județean de Poliție Hunedoara la eliberarea, pe numele reclamantului, a atestatului de detectiv particular.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia consideră că
este în întregime neconstituțională, întrucât nu a fost votată prin referendum, conform art. 2 din Constituție, și deoarece la adoptarea acesteia nu a fost respectată procedura prevăzută de Constituție. În acest sens afirmă că "legea a fost promulgată înainte de a fi adoptată, respectiv înainte de a fi sesizat Președintele României, în vederea promulgării". De asemenea, mai susține că legea criticată "este discriminatorie în raport cu celelalte societăți și profesii", aflându-se în contradicție cu ansamblul prevederilor Constituției.
Curtea de Apel Alba Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru că "adoptarea și promulgarea
s-a făcut în concordanță cu prevederile constituționale referitoare la modalitatea de adoptare și promulgare a legilor". Apreciază, de asemenea, că legea criticată nu conține dispoziții discriminatorii, ci, dimpotrivă, "oferă garanția respectării valorilor fundamentale ale unei societăți de drept, delimitând cadrul de exercitare a profesiei de detectiv particular și persoanele care pot să exercite această profesie".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instituției Avocatul Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, procedura de adoptare a
fiind "în strictă concordanță cu dispozițiile constituționale cuprinse în Secțiunea a 3-a, Legiferarea, din Capitolul I al Titlului III din Constituția României, nemodificată". În acest sens arată că adoptarea legii criticate s-a făcut, de către cele două Camere ale Parlamentului, la data de 26 iunie 2003, cu procedura prevăzută de art. 74 alin. (1) din Constituția nemodificată, iar după adoptare a fost promulgată prin
Decretul nr. 464 din 7 iulie 2003 . După promulgare, legea a fost numerotată și datată, devenind
Legea nr. 329 din 8 iulie 2003 . În continuare, apreciază că legea ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate nu încalcă nici prevederile art. 2 din Constituție, acestea neprevăzând obligativitatea supunerii aprobării prin referendum a legilor. Precizează că, în conformitate cu art. 151 alin. (3) din Constituție, doar în cazul legilor de revizuire a Constituției este obligatorie aprobarea acestora prin referendum, pentru celelalte legi procedura de legiferare fiind prevăzută distinct în Legea fundamentală. În ceea ce privește critica privind caracterul discriminatoriu al
în raport cu celelalte societăți sau profesii, arată că aceasta "are un obiect distinct, specific de reglementare, iar dispozițiile pe care le conține exprimă voința legiuitorului", observând, totodată, că autorul excepției nu precizează prevederile constituționale care ar fi încălcate de dispozițiile legii criticate.
Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate a
față de art. 16 alin. (1) din Constituție. Aceasta, deoarece dispozițiile legii criticate nu instituie privilegii sau discriminări între persoanele prevăzute de ipoteza normei juridice, prevederile sale aplicându-se tuturor persoanelor atestate în condițiile legii în discuție și care desfășoară activități specifice de investigare. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 76 și ale art. 77 din Constituție, opinează că "numai Curtea Constituțională poate stabili dacă procedura prin care s-a adoptat legea privind exercitarea profesiei de detectiv particular este cea conformă cu dispozițiile constituționale".
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
privind exercitarea profesiei de detectiv particular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 23 iulie 2003, cu modificările și completările ulterioare.
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, legea criticată contravine dispozițiilor art. 2 din Constituție, al căror conținut este următorul:
- Art. 2: "(1) Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.
(2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu."
Din motivarea excepției se deduce că autorul acesteia își întemeiază critica de neconstituționalitate și pe prevederile art. 76 și ale art. 77 din Constituție, care au următorul cuprins:
- Art. 76: "(1) Legile organice și hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere.
(2) Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgență, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.";
- Art. 77: "(1) Legea se trimite, spre promulgare, Președintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.
(3) Dacă Președintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituționalității ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curții Constituționale, prin care i s-a confirmat constituționalitatea."
De asemenea, autorul excepției susține că
este contrară tuturor prevederilor Constituției. Din examinarea excepției de neconstituționalitate se observă că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate întemeiată pe dispozițiile art. 2 din Constituție, întrucât acest text constituțional atribuie poporului român suveranitatea națională, stabilind modalitățile de exercitare a acesteia. Textul din Constituție invocat nu prevede nicidecum necesitatea supunerii legilor aprobării prin referendum în vederea adoptării acestora. Urmărind procesul legislativ de adoptare a
Legii nr. 329/2003 , se observă că a fost respectată procedura reglementată în secțiunea a 3-a, intitulată Legiferarea, din capitolul I al titlului III din Constituție. Astfel, la 26 iunie 2003 a fost dezbătut și adoptat separat în plenul Camerei Deputaților și în plenul Senatului raportul comisiei de mediere asupra proiectului de lege și, tot în aceeași zi, legea a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra constituționalității legii. Pe data de 3 iulie 2003, legea a fost trimisă Președintelui României în vederea promulgării, aceasta fiind promulgată prin
Decretul nr. 464 din 7 iulie 2003 . Pe 8 iulie 2003,
legea a fost înregistrată sub nr. 329/2003
și, ulterior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 23 iulie 2003. Din această succesiune temporală se desprinde concluzia că nu este întemeiată critica autorului excepției conform căreia "legea a fost promulgată înainte de a fi adoptată, respectiv înainte de a fi sesizat Președintele României, în vederea promulgării".
Nici susținerea referitoare la caracterul discriminatoriu al acestei legi "în raport cu celelalte societăți și profesii" nu poate fi primită. Conform art. 4 alin. (2) din Constituție, este interzisă discriminarea cetățenilor pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. Legea în discuție nu poate fi considerată neconstituțională nici sub acest aspect, întrucât nu instituie nici discriminări, nici privilegii destinatarilor săi, prevederile sale aplicându-se în mod egal tuturor celor ce desfășoară acele activități ce cad sub incidența ei. Curtea Constituțională a statuat prin numeroase decizii că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. De aceea nu sunt excluse, ci, dimpotrivă, sunt admise soluții legislative diferite pentru situații diferite. Nu poate fi făcută o apreciere a tratamentului juridic aplicat unei persoane decât prin raportare la grupul profesional din care aceasta face parte, fiecare profesie având reguli proprii de exercitare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
privind exercitarea profesiei de detectiv particular, excepție ridicată de Bebe Dana în Dosarul nr. 325/2004 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția comercială și de contencios administrativ.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2004.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.