Decizia nr. 9/1996
privind excepția de neconstituționalitate a "rectificării" Ordonanței Guvernului nr. 39/1994 privind îmbunătățirea coeficienților de ierarhizare a salariilor de bază pentru personalul din sectorul bugetar
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 134/1994 24 decembrie 1994 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39 din 5 august 1994 privind îmbunătățirea coef…
Are ca temei 2
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 72/1994 16 iulie 1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
---------------
Costica Bulai - judecător
Ioan Deleanu - judecător
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata:
În fața Curții de Apel București - Secția contencios administrativ - în Dosarul nr. 1.185/1994, reclamanta Federația Sindicatelor Învățământului Preuniversitar din România a invocat excepția de neconstituționalitate a "rectificarii"
Ordonanței Guvernului nr. 39/1994
privind îmbunătățirea coeficienților de ierarhizare a salariilor de baza pentru personalul din sectorul bugetar.
În motivarea excepției se arata ca rectificarea în discuție "nu este semnată" și ca, prin conținutul sau, modifica substanțial dispozițiile actului legislativ rectificat.
Prin Încheierea din 5 septembrie 1995, instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției, apreciind ca excepția de neconstituționalitate este intemeiata, deoarece "potrivit simetriei actelor juridice, rectificarea unei ordonanțe este supusă regimului juridic prevăzut pentru aceasta din urma". Totodată, instanța considera ca prin rectificarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/1994
au fost incalcate "dispozițiile constituționale privind condițiile emiterii de către Guvern a ordonanțelor, în temeiul legii speciale de abilitare", în acest sens facindu-se referire la art. 107 alin. (4) din Constituție.
În vederea soluționării excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a solicitat puncte de vedere Camerei Deputaților, Senatului și Guvernului. De asemenea, potrivit art. 5 din Legea nr. 47/1992 și dispozițiilor art. 12 alin. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale s-au solicitat informații de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale și de la Regia Autonomă "Monitorul Oficial".
Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca "modificările și completările aduse ordonanței prin Legea nr. 134/1994 includ și rectificările publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 septembrie 1994, a căror neconstituționalitate a fost invocată". În aceste condiții - s-a precizat în continuare - nu se poate retine neconstituționalitatea rectificarilor criticate, cu atât mai mult cu cît excepția de neconstituționalitate a acestora s-a ridicat în fața instanței la data de 9 ianuarie 1995, după intrarea în vigoare a Legii nr. 134/1994, lege care "nu a fost criticata pentru neconstituționalitate înainte de promulgare".
Camerele Parlamentului nu și-au exprimat punctele de vedere.
Ministerul Muncii și Protecției Sociale a arătat ca "întrucît în cuprinsul ordonanței și în unele dintre anexe au fost constatate anumite erori după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Secretariatul General al Guvernului a solicitat corectarea acestora printr-o rectificare". În acest sens, s-a transmis Curții Constituționale adresa nr. E 96 din 7 septembrie 1994 a Secretariatului General al Guvernului, în care au fost precizate corecturile ce urmau a fi făcute, și anume:
- la art. 3 alin. 1, penultimul rind, în loc de "iulie" se va menționa "septembrie";
- la art. 7, penultimul rind, în loc de "iulie" se va menționa "septembrie";
- la anexa nr. I/6 privind coeficienții de ierarhizare pentru funcțiile de conducere din Parchetul General se va citi astfel: la nr. crt. 1, în loc de "5,50" se va citi "6,00"; la nr. crt. 2, în loc de "5,00" se va citi "5,50"; la nr. crt. 3, în loc de "4,60" se va citi "5,00";
- la anexa nr. III/2, capitolul II punctul 1, subpunctul 1.2 - Funcții de execuție pe trepte profesionale specifice unităților subordonate Ministerului Finanțelor, în coloana "Nivelul studiilor", în dreptul nr. crt. 3 și 4, în loc de "M" se va citi "M;G";
- la anexa nr. V/1, capitolul II - Coeficienți de ierarhizare pentru funcțiile ajutatoare din instituțiile de învățământ - la litera a) - Funcții didactice ajutatoare, în dreptul nr. crt. 4, coeficientul de ierarhizare corespunzător gradatiei 2, în loc de "9,925" se va citi "0,925".
Regia Autonomă "Monitorul Oficial" a transmis Curții Constituționale
Ordonanța Guvernului nr. 39/1994 , în forma primită pentru publicare, și copia adresei prin care s-a cerut rectificarea ordonanței.
CURTEA,
examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecătorului-raportor, rectificarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/1994
raportată la prevederile Constituției, precum și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:
Ordonanța Guvernului nr. 39/1994
a fost aprobată, cu unele modificări, prin Legea nr. 134/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 decembrie 1994. Fiind emisă în temeiul Legii de abilitare nr. 72/1994, ordonanța este consecința extinderii, în anumite condiții și limite, a competentei generale a Guvernului de organizare a executării legilor, prevăzută la art. 107 alin. (2) din Constituție. De aceea natura juridică a ordonanței nu poate fi diferita de cea a oricărui alt act emis de Guvern în cadrul competentei sale normative. Ca urmare, ordonanța nu este expresia unei puteri legiuitoare ce ar fi fost acordată Guvernului, chiar dacă efectele sale privesc domeniul legii ordinare. Parlamentul nici n-ar putea delega puterea legiuitoare, potrivit art. 58 alin. (1) din Constituție, el fiind unica autoritate legiuitoare a tarii. Conform art. 114 alin. (1) din Constituție, Parlamentul poate adopta numai o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
Ordonanța constituie deci un act guvernamental de executare a legii de abilitare. Prin aprobarea însă a ordonanței de către Parlament, cu sau fără modificări, conținutul sau normativ devine lege. De aceea, potrivit art. 114 alin. (3) și (5) din Constituție, aprobarea se face prin lege și cu procedura de adoptare a legii. În consecința, ca urmare a aprobării, nu coexista două categorii de acte normative juxtapuse - legea de aprobare și ordonanța - de naturi diferite și cu regimuri juridice diferite, ci un singur act legislativ: legea de aprobare. Asa fiind, după aprobare, reglementarea inițială instituită prin ordonanța devine exclusiv actul legiuitorului, expresia voinței sale. În acest sens este și Decizia Curții Constituționale nr. 124 din 5 decembrie 1995.
Ținând seama de aceste consecințe, rezultă ca excepția de neconstituționalitate a unei ordonanțe poate fi invocată, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, numai cît timp ordonanța nu a fost aprobată prin lege. După legiferare, ridicarea unei asemenea excepții este inadmisibila, întrucît privește un act care, între timp, și-a pierdut forta juridică inițială și specifică, ca urmare a transformarii sale în lege. De aceea, după aprobarea ordonanței prin lege, exclusiv această lege ar putea face obiectul unui control de constituționalitate întrucît, după intrarea ei în vigoare, doar dispozițiile sale sunt aplicabile, chiar dacă, pentru economie de mijloace, legiuitorul, sub aspectul tehnicii legislative utilizate, face în mod expres trimitere la ordonanța aprobată.
În cazul de fața, excepția de neconstituționalitate privește
Ordonanța Guvernului nr. 39/1994 , astfel cum a rezultat din rectificarea sa la data de 12 septembrie 1994. Invocarea excepției și sesizarea Curții au avut loc, însă, după publicarea legii de aprobare a ordonanței rectificate, ce s-a făcut în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 din 30 decembrie 1994. În consecința, excepția este lipsită de obiect și urmează să fie respinsă ca vadit nefondata, în temeiul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Fața de cele arătate, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 24 alin. (2) și ale art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate privind rectificarea
Ordonanței Guvernului nr. 39/1994 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 septembrie 1994, invocată de Federația Sindicatelor Învățământului Preuniversitar din România în Dosarul nr. 1.185/1994 al Curții de Apel București - Secția contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată astăzi, 1 februarie 1996.
*) A se vedea și Decizia Curții Constituționale nr. 46 din 24 aprilie 1996.
Mihai Constantinescu - președinte
PREȘEDINTE, dr. Mihai Constantinescu Magistrat-asistent, Florentina Geangu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.