Decretul nr. 973/1968

Articolul 1

Cetățenii români au dreptul să obțină pasaport în condițiile prezentului decret.

Pasaportul este actul eliberat de organele competente de stat pe baza căruia cetățenii români au dreptul sa treacă frontiera de stat română pentru a călători sau domicilia în străinătate.

Cu pasaportul se dovedește identitatea titularului.

În străinătate, pasaportul care îndeplinește condițiile de valabilitate da titularului sau dreptul la protecția misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale Republicii Socialiste România.

Pasapoartele pentru cetățenii români sînt: pasaportul diplomatic, pasaportul de serviciu, pasaportul simplu și pasaportul pentru cetățenii români domiciliați în străinătate.

Cetățenii români pot trece frontiera de stat română și pe baza altor acte eliberate, în acest scop, de organele competente ale statului român, în conformitate cu înțelegerile internaționale în care România este parte.

Articolul 2

Pasapoartele și actele eliberate de organele competente ale altui stat dau dreptul la trecerea frontierei de stat române, dacă sînt recunoscute sau acceptate de statul român.

Articolul 3

În înțelesul prezentului decret, actele prevăzute la art. 1 alin. ultim și art. 2 țin loc de pașapoarte.

Articolul 4

Pasaportul da dreptul la trecerea frontierei de stat române prin punctele de frontieră deschise în acest scop, precum și prin alte locuri stabilite prin înțelegeri internaționale la care România este parte.

Articolul 5

Pasapoartele pentru cetățenii români domiciliați în străinătate, care îndeplinesc condițiile de valabilitate, dau dreptul titularilor acestora de a veni în țara, temporar sau definitiv, fără alte formalități.

Articolul 6

Pentru trecerea frontierei de stat române, pasapoartele trebuie să fie prevăzute cu viza română.

Pasapoartele române diplomatice, de serviciu și cele pentru cetățenii români domiciliați în străinătate sînt scutite de viza română. De asemenea, sînt scutite de viza română pasapoartele eliberate de organele competente ale altui stat, în conformitate cu înțelegerile internaționale la care România este parte.

Articolul 7

Eliberarea pasaportului poate fi refuzată cetățeanului român:

a) față de care se efetueaza o urmărire penală sau care este trimis în judecata penală;

b) care are debite față de o organizație socialistă și prin plecarea sa în străinătate incearca să se sustragă de la plata lor;

c) care prin plecarea sa în straintatate ar putea aduce prejudicii intereselor statului român ori afecta bunele relații ale acestuia cu alte state.

În cazul cînd unul din motivele prevăzute în prezentul articol a intervenit după eliberarea pasaportului, acesta poate fi retras sau anulat.

Articolul 8

Organele de stat care exercită atribuții cu privire la pașapoarte sînt Comisia pentru problemele de pașapoarte și vize de pe lîngă Consiliul de Miniștri, precum și organele Ministerului Afacerilor Interne și ale Ministerului Afacerilor Externe, stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri.

Articolul 9

Prevederile prezentului decret se aplică și persoanelor fără cetățenie domiciliate în România, cărora li se va elibera, la cerere, pasaport pentru persoane fără cetățenie.

Articolul 10

Pînă la împlinirea unui termen de 6 luni de la data prezentului decret, pot fi emise în continuare certificate de călătorie și certificate de călătorie pentru persoane fără cetățenie.

Certificatele de călătorie și certificatele de călătorie pentru persoane fără cetățenie, eliberate pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, precum și cele eliberate în termenul prevăzut la alineatul precedent, pot fi utilizate pînă la data expirării valabilității lor.

Articolul 11

Decretul nr. 548 din 14 noiembrie 1957

privind autorizarea Consiliului de Miniștri de a reglementa eliberarea actelor de călătorie pentru străinătate și acordarea vizelor pe actele de călătorie, precum și orice alte dispoziții contrarii, se abroga.