Lege · Parlamentul

Legea nr. 52/1996

pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Italiana referitoare la adoptia minorilor, semnată la Roma la 29 martie 1995

prezumat în vigoare

Data actului
21 iunie 1996
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 134 din 27 iunie 1996
Citează
1 act
Structură
16 articole · 13.143 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Articolul 1

Se ratifica Convenția dintre România și Republica Italiana referitoare la adoptia minorilor, semnată la Roma la 29 martie 1995.

Articolul 2

Se desemnează Comitetul Roman pentru Adoptii ca autoritate centrala competența sa aducă la îndeplinire atribuțiile care îi sunt stabilite prin convenție.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 12 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI

RADU VASILE

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 10 iunie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ION RATIU

CONVENȚIE

între România și Republica Italiana referitoare la adoptia minorilor

România și Republica Italiana,

recunoscind ca adoptia internationala poate prezenta uneori avantajul de a oferi o familie permanenta minorului pentru care nu poate fi gasita o familie potrivita în statul sau de origine,

convinse de necesitatea luării de măsuri care să garanteze ca adoptiile internaționale se infaptuiesc în interesul superior al copilului și al respectării drepturilor sale fundamentale, precum și pentru prevenirea rapirii, vinzarii sau traficului de copii,

dornice sa stabilească în acest scop dispoziții comune, în plan bilateral, ținând seama de principiile recunoscute prin instrumentele internaționale pertinente și, în special, prin Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, încheiată la New York la 20 noiembrie 1989, și prin Convenția europeană în materie de adopție de copii, încheiată la Strasbourg la 24 aprilie 1967,

având în vedere ca legislatiile celor două state contractante permit adoptia internationala,

au căzut de acord asupra următoarelor dispoziții:

Titlul I Sfera de aplicare a convenției

Articolul 1

1. Prezenta convenție are ca scop:

a) sa instaureze un sistem de cooperare între cele doua state contractante, care să asigure eliminarea și preintimpinarea activităților sau profiturilor ilegale în materie de adopție de minori;

b) să asigure recunoașterea reciprocă numai a adopțiilor efectuate în baza prezentei convenții.

2. Prezenta convenție se referă numai la adoptiile cu efecte depline.

Articolul 2

1. În spiritul prezentei convenții, prin minor se înțelege orice persoană în vârsta de mai puțin de 18 ani. Convenția se aplică, de asemenea, celor care împlinesc 18 ani în cursul procedurii de adopție.

2. Minorul de adoptat, denumit în continuare adoptabil, cetățean al unuia dintre cele doua state contractante, care se afla pe teritoriul unuia dintre ele, este adoptat de cetățeni ai celuilalt stat contractant, în continuare denumiți adoptatori, potrivit regulilor stabilite prin prezenta convenție.

Prevederile alin. 1 se aplică deopotrivă pentru adoptabilul apatrid, care domiciliază pe teritoriul unuia dintre cele doua state contractante.

3. Minorul adoptat nu-și pierde cetățenia decît ca efect al dobândirii cetateniei celuilalt stat contractant.

Articolul 3

1. Se aplica legea naționala a adoptabilului în ceea ce privește competentele, condițiile și procedurile pentru constatarea adoptabilitatii minorului. Pentru verificarea și stabilirea limitelor capacității adoptatorilor de a adopta minori, se va aplica legea naționala a fiecărui adoptator.

2. Procedurile pentru declararea capacității de adopție a adoptatorilor sunt în competența exclusiva a aceluia dintre cele doua state contractante a cărui cetățenie o au adoptatorii. În caz de cetățenie mixtă a adoptatorilor soți, competența de a declara capacitatea de adopție a acestora aparține statului contractant pe al cărui teritoriu domiciliază.

3. Actele oficiale referitoare la adoptabilitatea minorului și la capacitatea de adopție, întocmite în conformitate cu normele interne ale unui stat contractant, nu sunt susceptibile de contestații asupra fondului din partea celuilalt stat contractant.

4. În cazul în care un minor, cetățean al unui stat contractant, se afla abandonat în fapt pe teritoriul celuilalt stat contractant, autoritățile acestui din urma stat contractant iau de urgenta măsuri provizorii de ocrotire, instiintind totodată misiunea diplomatică sau oficiul consular al celuilalt stat contractant. Dacă minorul nu este repatriat în termen de cel mult 6 luni de la data înștiințării, se aplică regulile referitoare la abandon ale statului contractant pe al cărui teritoriu se afla minorul.

Titlul II Autorități centrale și organisme autorizate să efectueze proceduri de adopție

Articolul 4

1. În fiecare stat contractant exista cîte o autoritate centrala competența pentru aducerea la îndeplinire a atribuțiilor care îi sunt stabilite prin prezenta convenție. Denumirea și sediul acesteia se vor comunică celuilalt stat contractant pe cale diplomatică.

Desemnarea de adoptabili, pentru adoptatori selecționați în celălalt stat contractant, se dispune exclusiv de către autoritatea centrala din statul contractant de origine al minorului.

2. În alegerea dintre diversi adoptatori, se acordă preferinta conationalilor adoptabilului.

3. Autoritățile centrale își pot delega funcțiile sau o parte dintre ele către organisme publice sau private, corespunzător autorizate de către statul contractant care le propune, și acceptate de celălalt stat contractant.

4. Autoritățile centrale controlează organismele pe care le-au favorizat și aplica sau cer aplicarea, de către autoritățile competente, a măsurilor care se impun datorită omisiunii sau încălcării normelor prevăzute de prezenta convenție, de alte convenții internaționale sau de legi aplicabile pentru ocrotirea copiilor.

5. Adoptatorii, cetățeni ai unuia dintre cele doua state contractante, în desfășurarea procedurilor adopției conform acestei convenții, fie ca se adresează unuia dintre organismele indicate la paragraful 3, fie ca se adresează direct autorității centrale a statului lor de cetățenie, trebuie să respecte procedurile stabilite în prezenta convenție ori, dacă nu se regăsesc în aceasta, în legislația lor naționala.

Articolul 5

1. Autoritățile centrale sau organismele autorizate, în cazul în care sunt de acord asupra încredințării unuia sau mai multor adoptabili către solicitanți, efectuează procedura necesară, conform legilor propriului stat contractant, pentru a se ajunge la adopție și se informează reciproc asupra acestei proceduri.

2. Autoritatea centrala a statului contractant care îl primește pe minor garantează, conform propriei legislații naționale, îndeplinirea tuturor acțiunilor necesare pentru recunoașterea adopției și informează autoritatea centrala a statului de origine al minorului, transmițând documentația pertinenta.

3. În cazul în care, pe parcursul procedurii de adopție, apar impedimente care, luând în considerare interesul superior al minorului, fac imposibila recunoașterea adopției, autoritatea centrala care constata acest impediment informează imediat autoritatea centrala a celuilalt stat contractant cu scopul de a stabili, de comun acord, măsurile cele mai adecvate de luat pentru protejarea drepturilor minorului. În timpul acestei perioade, autoritatea centrala asigura protecția totală a minorului până la aplicarea măsurii de protecție definitivă.

Articolul 6

Autoritățile centrale, direct sau prin intermediul organismelor autorizate, pun în aplicare măsuri adecvate pentru:

a) păstrarea și schimbul de informații referitoare la situația minorului și a aspirantilor la adopție, precum și cu referire la modul în care minorul s-a integrat în noua familie;

b) înlesnirea, respectarea și punerea în practica a procedurilor de adopție;

c) împiedicarea obținerii de foloase necuvenite legate de adopție și a oricărei alte practici contrare obiectivelor convenției;

d) realizarea și promovarea, în limitele competentelor, a activităților de control privitoare la adoptii;

e) schimbul reciproc de informații legate de adoptiile realizate în conformitate cu prezenta convenție.

Titlul III Proceduri

Articolul 7

Adoptiile considerate de prezenta convenție au loc atunci când:

a) autoritatea centrala a statului de origine, la încheierea fazei preadoptive, a desemnat pe minor, în limitele competentei sale, aspirantilor la adopție;

b) autoritatea centrala a statului de origine al adoptabilului s-a îngrijit ca adoptia sa corespundă interesului superior al acestuia;

c) autoritatea centrala a statului primitor al adoptabilului garantează ca aspirantii la adopție au fost declarați apți pentru adoptia internationala și sunt cei mai indicați sa adopte pe minorul propus;

d) judecătorul competent a stabilit starea de abandon sau de adoptabilitate a minorului;

e) autoritatea centrala a statului primitor garantează ca minorul va fi autorizat să între și sa domicilieze permanent pe teritoriul acestui stat.

Articolul 8

1. Aspirantii la adopție, fiind în posesia declarației ca sunt apți pentru adopție, adresează cererea autorității centrale sau unuia dintre organismele autorizate ale statului lor de cetățenie. În caz de cetățenie mixtă, se aplică dispozițiile art. 3 paragraful 2.

2. Autoritatea centrala sau organismul autorizat, care primește cererea, trimite autorității centrale a statului de origine al adoptatorului toate informațiile și documentele referitoare la:

- identitatea și statutul personal al aspirantilor la adopție, inclusiv o fotografie recenta;

- capacitatea acestora, calitățile morale și aptitudinea lor pentru adopție;

- situația personală, inclusiv antecedentele judiciare, situația familială și de sănătate fizica și mintală;

- condiția socială și economică;

- motivatiile care îi indeamna sa adopte;

- informații asupra minorului sau minorilor pe care aspirantii doresc să-i adopte.

3. Toate documentele trebuie însoțite de traduceri oficiale în limba statului de origine al minorului.

Articolul 9

Autoritatea centrala a statului de origine al minorului sau organismele autorizate transmit autorității centrale sau organismului autorizat al celuilalt stat contractant toate informațiile referitoare la vârsta, sexul, starea fizica, starea sănătății și eventualele nevoi speciale ale adoptabilului, care se considera ca va fi desemnat solicitanților.

Titlul V Dispoziții finale

Articolul 10

Recunoașterea unei adoptii nu poate fi refuzată într-un stat contractant decît dacă adoptia este în mod vadit contrară ordinii sale publice, ținând seama de interesul superior al copilului.

Articolul 11

Autoritățile centrale asigura păstrarea tuturor informațiilor referitoare la originea minorului și la familia lui, dacă este cunoscută, într-un registru al adopțiilor, la care se poate accede numai cu autorizație, în limitele stabilite de legile celor două state contractante.

Articolul 12

Orice autoritate competentă, care constata că nu a fost respectata vreo dispoziție a prezentei convenții sau ca exista riscul evident ca aceasta sa nu fie respectata, informează imediat autoritatea centrala, pentru a fi luate măsurile adecvate.

Articolul 13

Prezenta convenție întregește dispozițiile din convențiile internaționale și din celelalte norme de drept internațional pertinente, la care ambele state contractante sunt părți.

Articolul 14

1. Durata prezentei convenții este nedeterminată. Ea va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare datei ultimei comunicări asupra îndeplinirii formalităților prevăzute de legislatiile celor două state contractante.

2. Fiecare stat contractant poate denunta convenția printr-o notificare adresată în scris celuilalt stat contractant. Denunțarea produce efecte din prima zi a lunii următoare expirării unei perioade de 6 luni de la data primirii notificării.

3. Procedurile de adopție în curs în momentul denunțării vor continua potrivit regulilor convenției chiar și după scadenta indicată la paragraful 2.

4. Fiecare stat contractant poate prezenta amendamente, care vor avea efect după 3 luni de la data acceptării lor de către celălalt stat contractant.

Drept pentru care, plenipotențiarii celor două state contractante au semnat prezenta convenție.

Încheiată la Roma la 29 martie 1995, în doua exemplare originale, în limbile română și italiana, ambele texte având aceeași valabilitate.

Pentru România,

Sabin Pop

Pentru Republica Italiana,

Armando Sanguini

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.