Decizia nr. 49/1996

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Antonie Iorgovan - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

În cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2.466/1995 al Tribunalului Iași, reclamanta Stanescu Rodica Ileana a invocat, la termenul de 10 iulie 1995 și apoi la cel din 2 octombrie 1995, excepția de neconstituționalitate a

Decretului nr. 648/1964

privind exproprierea și trecerea în proprietatea statului a unor imobile situate în orașul Iași. Motivând excepția invocată, reclamanta apreciază, în memoriul depus la dosar, ca actul normativ menționat contravine în mod flagrant prevederilor constituționale, incalcind dispozițiile cuprinse în art. 41 din Constituție, care garantează proprietatea privată și permite exproprierea numai pentru o cauza de utilitate publică. În susținerea excepției sunt invocate și prevederile art. 20 din Constituție, precum și dispozițiile art. 7 din Declarația Universala a Drepturilor Omului, care proclama dreptul la proprietate personală al oricărei persoane.

Prin Încheierea din 2 octombrie 1995, transmisă la 3 noiembrie 1995, Tribunalul Iași a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate. Întrucît încheierea nu raspundea cerinței legale obligatorii, prevăzută de art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, aceasta a fost restituită instanței de judecată, în scopul exprimarii opiniei sale cu privire la excepția invocată, însoțită și de dosarul cauzei. Ca urmare a adresei de restituire, Tribunalul Iași a completat încheierea de sesizare a Curții, exprimindu-și opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este nefondata pentru următoarele motive:

- art. 5 din Decretul nr. 545/1958, sub imperiul căruia s-a luat măsura exproprierii, ingaduia această măsură și în cazuri care nu presupuneau demolarea imobilului;

- imobilul revendicat a fost preluat efectiv în administrarea unității locative specializate prin Decizia nr. 1.095 din 14 decembrie 1964 a Primăriei Iași, în favoarea statului constituindu-se, de la această dată, un drept real de proprietate;

- raportul juridic născut între persoana expropriata și stat s-a consumat o dată cu emiterea deciziei de preluare a imobilului, fapt pentru care nu mai poate face obiectul controlului Curții Constituționale, deoarece astfel ar fi încălcat în mod vadit principiul neretroactivitatii legii;

- considerentele avute în vedere de către Curtea Constituțională la declararea ca neconstituționale a unor decrete emise după adoptarea Legii nr. 58/1991 nu au valabilitate în cauza de fața, deoarece regimul juridic este diferit;

- revendicarea imobilului și verificarea legalității actului de trecere în proprietatea statului nu se pot realiza decît în cadrul creat de Legea nr. 112/1995.

Judecata cauzei a fost suspendată până la soluționarea excepției.

CURTEA,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile

Decretului nr. 648/1964 , raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Actul normativ atacat este anterior Constituției din anul 1991. Este adevărat ca în fața instanțelor judecătorești au mai fost invocate astfel de excepții, chiar în legătură cu decrete anterioare de expropriere, și Curtea Constituțională s-a declarat competența să le soluționeze, dar pe motiv ca pe baza acelor decrete s-au stabilit raporturi juridice după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991. În acest sens sunt deciziile nr. 1/1993 și nr. 45/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 17 iunie 1993 și, respectiv, nr. 218 din 6 septembrie 1993. Însă, în cauza de fața, imobilul expropriat a fost preluat imediat de stat și după adoptarea Constituției din anul 1991 nu s-au stabilit raporturi juridice noi.

Prin deciziile nr. 3/1993, nr. 5/1993, nr. 14/1993 și nr. 27/1993, Curtea Constituțională a statuat ca aplicarea criteriului ierarhic al supremației Constituției actuale față de o lege anterioară ar avea drept consecința încălcarea principiului neretroactivitatii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituție. Asa fiind, fără retroactivitate, noua lege, chiar fundamentală, nu poate desfiinta modalitatea în care legea anterioară a constituit dreptul de proprietate, inclusiv al statului. Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau îl poate înlocui cu un alt drept care astfel se naște, cum ar fi în cazul reconstituirii dreptului abolit prin legea anterioară. În acest spirit sunt dispozițiile art. 77 din Legea nr. 58/1991, ale art. 26 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 și, mai recent, cele ale Legii nr. 112/1995.

Deoarece raportul juridic de care se leagă actul normativ atacat ca neconstitutional este anterior Constituției din anul 1991, iar potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 prevederile acestei legi se aplică numai raporturilor juridice stabilite după intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, excepția de neconstituționalitate este inadmisibila, neintrând în competența Curții Constituționale examinarea constituționalității

Decretului nr. 648/1964 . Asa fiind, excepția va fi respinsă ca vadit nefondata.

Urmează ca instanța judecătorească, pe baza dispozițiilor legale în vigoare și a principiilor dreptului, sa decidă în raport cu condițiile concrete ale cauzei.

În consecința, ținând seama de prevederile art. 144 lit. c) din Constituție, precum și de dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. A.c) și ale art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a

Decretului nr. 648/1964 , invocată de Stanescu Rodica Ileana, domiciliata în Hunedoara, Aleea Florilor nr. 6, ap. 22, județul Hunedoara, în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 2.466/1995 al Tribunalului Iași.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la 30 aprilie 1996.