Convenția din 18 mai 1968
între Republica Socialistă România și Republica Franceza
prezumat în vigoare
Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Președintele Republicii Franceze,
în dorința de a reglementa relațiile consulare între cele doua state și de a contribui astfel la dezvoltarea relațiilor lor de prietenie pe baza principiilor respectării suveranității și independentei naționale, al neinterventiei în afacerile interne, al egalității în drepturi și al avantajului reciproc, au hotărît sa încheie o convenție consulară, în care scop au numit ca împuterniciți ai lor:
Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România pe domnul George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe,
Președintele Republicii Franceze pe domnul Maurice Couve de Murville, ministrul afacerilor externe, care, după schimbul împuternicirilor lor găsite în buna și cuvenită forma,
au convenit asupra următoarelor:
Articolul 1
Definiții
În înțelesul prezentei convenții:
a) oficiu consular înseamnă orice consulat general, consulat, viceconsulat sau agenție consulară;
b) circumscripție consulară înseamnă teritoriul stabilit pentru exercitarea de către oficiul consular a funcțiilor sale consulare;
c) șef de oficiu consular înseamnă persoana însărcinată sa acționeze în aceasta calitate;
d) funcționari consulari înseamnă orice persoană inclusiv șeful de oficiu consular, însărcinată în aceasta calitate cu exercitarea funcțiilor consulare;
e) angajat consular înseamnă orice persoană angajata în serviciul administrativ sau tehnic al oficiului consular;
f) membru al personalului de serviciu înseamnă orice persoană afectată serviciului domestic al unui oficiu consular;
g) membru al oficiului consular înseamnă funcționarii consulari, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;
h) membru al personalului consular înseamnă funcționarii consulari alții decît șeful oficiului consular, angajații consulari și membrii personalului de serviciu;
i) membru al personalului privat al unui membru al oficiului consular;
j) membri de familie înseamnă sotia (soțul), copiii minori pe care îi întreține, precum și tatăl sau mama vaduv sau vaduva care trăiește în același cămin cu un membru al oficiului consular;
k) localuri consulare înseamnă clădirile sau părțile din clădiri și terenurile aferente care sînt folosite exclusiv în scopul activității consulare;
l) arhiva consulară înseamnă toate documentele, corespondenta, hirtiile, cărțile, filmele, benzile de magnetofon și registrele oficiului consular, materialul de cifru, precum și fișierele și mobilele destinate a le proteja și conserva.
Capitolul 1 Relații consulare
Articolul 2
Înființarea unui oficiu consular
1. Un oficiu consular nu poate fi înființat pe teritoriul statului de reședința decît cu consimțămîntul acestui stat.
2. Sediul și rangul oficiului consular, precum și circumscripția consulară, vor fi stabilite prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința, pentru fiecare caz în parte.
3. Orice modificări ulterioare în ce privește rangul sau sediul oficiului consular, ori circumscripția consulară se vor face prin înțelegere între statul trimițător și statul de reședința.
Articolul 3
Șeful de oficiu consular
1. Șeful de oficiu consular este numit de statul trimițător și este admis sa exercite funcțiile sale de către statul de reședința.
2. În vederea numirii șefului de oficiu consular, statul trimițător trebuie să obțină pe cale diplomatică acordul prealabil al statului de reședința.
3. Șefului de oficiu consular i se acordă de către statul trimițător o patenta consulară, care-i atesta calitatea și indica numele și prenumele sau, categoria și clasa sa, circumscripția consulară și sediul oficiului consular.
4. Statul trimițător va transmite, pe cale diplomatică, patenta consulară Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.
5. Șeful de oficiu consular este admis să-și exercite funcțiile printr-o autorizație a statului de reședința denumita "exequatur"
6. Cu excepția cazului menționat la punctul 7 din prezentul articol, șeful de oficiu consular nu poate intră în funcție înainte de a fi primit exequaturul.
7. Statul de reședința poate acorda șefului de oficiu consular o autorizație provizorie pentru îndeplinirea funcțiilor sale pînă la obținerea exequaturului; în acest caz, dispozițiile prezentei convenții îi sînt aplicabile.
Articolul 4
Geranti interimari
1. În cazul în care șeful de oficiu consular este în imposibilitatea de a-și exercită funcțiile sale sau dacă locul este vacant, conducerea oficiului consular poate fi încredințată în mod temporar unui funcționar consular din cadrul aceluiași oficiu consular, din cadrul altui oficiu consular al statului trimițător situat pe teritoriului statului de reședința, sau unui agent diplomatic din cadrul misiunii diplomatice a statului trimițător, din statul de reședința. În afară unei imposibilitati absolute, numele și prenumele persoanei desemnate în calitate de gerant interimar vor fi comunicate în prealabil Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.
2. Gerantul interimar se va bucura de drepturile, imunitățile și privilegiile acordate șefului de oficiu consular prin prezenta convenție.
Articolul 5
Notificarea către autoritățile circumscripției consulare
De îndată ce un șef de oficiu consular este admis, chiar cu titlu provizoriu sau interimar, la exercitarea funcțiilor sale, statul de reședința are obligația sa informeze despre aceasta autoritățile competente din circumscripția consulară; el este, de asemenea, obligat sa vegheze ca să fie luate măsurile necesare, astfel ca șeful de oficiu consular și membrii personalului consular să poată îndeplini îndatoririle ce le revin și sa beneficieze de tratamentul prevăzut de dispozițiile prezentei convenții.
Articolul 6
Membrii oficiului consular
1. Statul trimițător stabilește numărul membrilor oficiului sau consular, în funcție de importanța activității acestuia, precum și de necesitățile unei normale desfășurări a activității sale; statul de reședința va putea cere totuși ca efectivul membrilor oficiului consular să fie menținut în limitele a ceea ce el considera rezonabil și normal, ținînd seama de condițiile existente în acea circumscripție consulară și de necesitățile efective ale oficiului consular.
2. Numele, prenumele și rangul funcționarilor consulari, alții decît șeful de oficiu consular, precum și numele și prenumele angajaților consulari și ai membrilor personalului de serviciu, vor fi notificate în prealabil Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.
3. Funcționarii consulari nu pot fi decît cetățeni ai statului trimițător; ei nu trebuie să fie rezidenți permanenți pe teritoriul statului de reședința și nici să se găsească în acest stat pentru îndeplinirea altor sarcini.
4. Statul de reședința va elibera fiecărui funcționar consular un document, prin care i se atesta aceasta calitate.
5. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu pot fi decît cetățeni ai statului trimițător sau ai statului de reședința.
6. Membrii oficiului consular nu au dreptul sa exercite pe teritoriul statului de reședința vreo alta activitate profesională și nici să facă acte de comerț.
7. În raporturile dintre ele, inaltele părți contractante nu vor folosi consuli onorifici.
Articolul 7
Încetarea activității membrilor oficiului consular
1. Funcțiile unui membru al oficiului consular iau sfîrșit, mai ales, prin:
a) notificarea de către statul trimițător statului de reședința a faptului ca funcțiile sale au luat sfîrșit;
b) retragerea exequaturului;
c) notificara de către statul de reseditna statului trimițător ca a încetat sa mai considere persoana respectiva ca membru al personalului consular.
2. Statul de reședința poate oricînd sa încunoștințeze statul trimițător ca un funcționar consular este persoana non grata sau ca un alt membru al personalului consular este neacceptabil. Într-o asemenea situație, statul trimițător va rechema pe funcționarul consular sau, după caz, va pune capăt activității angajatului consular sau a membrului personalului de serviciu.
3. Dacă statul trimițător refuza să execute sau nu executa într-un termen rezonabil obligațiile care-i incumba conform punctului 2 al prezentului articol, statul de reședința poate, după caz, sa retragă exequaturul șefului de oficiu consular sau sa înceteze de a mai considera persoana respectiva ca membru al personalului consular, după ce a notificat pe cale diplomatică aceasta hotărîre statului trimițător.
4. În cazurile menționate la punctele 2 și 3 ale prezentului articol, statul de reședința nu este obligat sa comunice statului trimițător motivele hotărîrii sale.
Capitolul 2 Funcțiile consulare
Articolul 8
Exercitarea funcțiilor consulare
Prin exercitarea funcțiilor consulare se urmărește:
a) apărarea în statul de reședința a drepturilor și intereselor statului trimițător, precum și ale cetățenilor lui;
b) favorizarea dezvoltării relațiilor comerciale, economice, culturale și științifice între statul trimițător și statul de reședința;
c) informarea prin toate mijloacele licite despre condițiile și evoluția vieții comerciale, economice, culturale și științifice din statul de reședința;
d) promovarea în orice mod a relațiilor de prietenie între cele doua state;
e) acordarea de ajutor și asistența cetățenilor statului trimițător.
Articolul 9
Evidenta cetățenilor, eliberarea de documente de călătorie și acordarea de vize
Funcționarii consulari au dreptul:
a) sa înregistreze cetățenii statului trimițător care au domiciliul sau reședința în circumscripția lor consulară, ceea ce nu scutește pe acești cetățeni de obligația de a respecta legislația statului de reședința cu privire la șederea străinilor;
b) sa elibereze cetățenilor statului trimițător pașapoarte sau alte documente de călătorie și să le reînnoiască;
c) sa acorde vize persoanelor care doresc sa meargă în statul trimițător și sa prelungească valabilitatea acestora.
Articolul 10
Asistența consulară acordată cetățenilor
Sub rezerva prevederilor legislației în vigoare în statul de reședința, funcționarii consulari sînt autorizați sa acorde asistența consulară și sa ia măsuri în scopul de a asigura reprezentarea corespunzătoare a cetățenilor statului trimițător în fața tribunalelor sau a altor autorități ale statului de reședința, pentru a cere, conform legislației statului de reședința, adoptarea de măsuri în vederea apărării drepturilor și intereselor acestor cetățeni, cînd din cauza absentei lor sau pentru orice alta cauza, ei nu-și pot apara în timp util drepturile și interesele lor.
Articolul 11
Asistența incapabililor
1. Funcționarii consulari au dreptul ca, în limitele admise de legile statului de reședința, sa ia măsuri pentru instituirea tutelei sau curatelei, în vederea ocrotirii minorilor și a altor incapabili, cetățeni ai statului trimițător.
2. Autoritățile competente ale statului de reședința, în măsura în care poseda informațiile corespunzătoare, vor notifica fără întîrziere oficiului consular toate cazurile în care ar urma să se procedeze la numirea unui tutore sau a unui curator pentru un minor sau alți incapabili, cetățeni ai statului trimițător.
Articolul 12
Transmiterea de acte
Funcționarii consulari au dreptul sa transmită cetățenilor statului trimițător, care au domiciliul sau reședința pe teritoriul statului de reședința, acte judiciare și extrajudiciare provenite din statul trimițător, dacă acei cetățeni accepta primirea actelor respective.
Articolul 13
Funcții privitoare la diferite înscrisuri
1. Funcționarii consulari au dreptul ca, la cererea cetățenilor statului trimițător, sa îndeplinească în localul consular, la locuinta cetățeanului statului trimițător dacă socotesc necesar, precum și la bordul navelor care poarta pavilionul statului trimițător sau al aeronavelor înmatriculate în acest stat, următoarele activități, în măsura în care legile statului de reședința nu se opune:
a) sa primească, sa întocmească și sa autentifice înscrisuri cuprinzînd declarații ale cetățenilor statului trimițător;
b) sa primească, sa întocmească și sa autentifice înscrisuri privitoare la dispoziții testamentare ale cetățenilor statului trimițător;
c) sa primească, sa întocmească și sa autentifice înscrisuri privitoare la alte acte juridice ale cetățenilor statului trimițător, dacă acestea urmează sa producă efecte în afară teritoriului statului de reședința și dacă nu se referă la imobile aflate pe teritoriul acestui stat sau la drepturi reale grevînd astfel de imobile;
d) sa dea data certa înscrisurilor, sa legalizeze semnăturile de pe înscrisuri ale cetățenilor statului trimițător ori sa legalizeze semnături de pe înscrisurile care emana de la autoritățile sau organele de jurisdicție ale statului trimițător sau de reședința;
e) sa legalizeze copii, traduceri și extrase de pe orice înscrisuri;
f) sa primească în păstrare înscrisuri de la cetățenii statului trimițător sau destinate acestora.
2. Înscrisurile prevăzute la punctul 1 au, în statul de reședința, aceeași valoare juridică și forta probanta ca și înscrisurile autentificate, legalizate sau purtind certificarea autorităților judiciare sau a altor autorități competente ale acestui stat.
Articolul 14
Funcții privitoare la starea civilă
1. Funcționarii consulari au dreptul sa înregistreze nașterea și decesul cetățenilor statului trimițător și sa elibereze certificatele corespunzătoare.
2. Funcționarii consulari au dreptul sa oficieze căsătorii între cetățenii statului trimițător și sa elibereze certificatele corespunzătoare. Ei vor informa de îndată autoritățile competente ale statului de reședința despre căsătoria oficiata.
3. Dispozițiile de la punctele 1 și 2 din prezentul articol nu scutesc persoanele interesate de obligația de a face declarații prevăzute în legile statului de reședința.
4. Autoritățile locale competente ale statului de reședința vor informa neîntîrziat oficiul consular despre decesul unui cetățean al statului trimițător.
Articolul 15
Funcții privind succesiunile
1. Autoritatea competența a statului de reședința va anunta, fără întîrziere, oficiul consular al statului trimițător, atunci cînd o persoană căreia îi revine, în calitate de moștenitor, titular de drepturi sau de legatar, o succesiune deschisă pe teritoriul statului de reședința, și este cetățean al statului de trimitere; totuși, aceasta comunicare nu se face decît dacă persoana în cauza nu locuiește sau nu este legal reprezentată în statul de reședința.
2. Autoritatea competența a statului de reședința, atunci cînd este solicitată, va comunică fără întîrziere, oficiului consular al statului trimițător, măsurile pe care le-a luat pentru conservarea și administrarea bunurilor succesorale care au rămas pe teritoriul statului de reședința, ca urmare a decesului unui cetățean al statului trimițător.
Funcționarii consulari pot să-și dea concursul, direct sau prin intermediul unui delegat, la punerea în executare a măsurilor vizate în alineatul precedent.
Ei pot de asemenea:
a) sa urmărească realizarea drepturilor succesorale ale cetățenilor statului trimițător;
b) sa vegheze ca toate sumele de bani, valori sau alte bunuri mobile provenind din succesiuni de pe teritoriul statului de reședința să fie transmise cetățenilor statului trimițător. Transmiterea se va efectua cu respectarea legilor statului de reședința.
3. Dacă, după îndeplinirea, pe teritoriul statului de reședința, a formalităților privitoare la succesiune, mobilele din succesiune sau produsul vinzarii mobilelor sau imobilelor revin unui moștenitor, titular de drepturi sau legatar, cetățean al statului de trimitere care nu locuiește pe teritoriul statului de reședința, nu a participat la procedura succesorală și nu a desemnat un mandatar, acele bunuri sau produsul vinzarii lor vor fi predate oficiului consular al statului trimițător, pentru a fi transmise moștenitorului, titularului de drepturi sau legatarului, cu condiția ca:
a) autoritățile competente sa fi autorizat remiterea bunurilor succesorale sau a produsului vinzarii lor;
b) toate datoriile moștenirii, declarate în termenul prescris de legea statului de reședința, sa fi fost plătite sau garantate;
c) calitatea de moștenitor, titular de drepturi sau legatar să fie justificată;
d) drepturile (taxele) asupra succesiunii sa fi fost plătite sau garantate.
4. În cazul cînd un cetățean al statului trimițător se afla provizoriu pe teritoriul statului de reședința și decedează pe acel teritoriu, lucrurile personale și sumele de bani rămase de la decujus și care nu au fost pretinse de un moștenitor prezent, vor fi predate, fără alta formalitate, oficiului consular al statului trimițător, cu titlu provizoriu, spre a li se asigura păstrarea cu respectarea dreptului pentru autoritățile administrative sau judiciare teritoriale de a le prelua în interesul justiției.
Oficiul consular va trebui sa remită lucrurile personale și sumele de bani oricărei autorități a statului de reședința care ar fi desemnat pentru a le asigura administrarea sau lichidarea. El va trebui să respecte legislația statului de reședința în ceea ce privește exportul lucrurilor și transferul sumelor de bani.
Articolul 16
Funcții privitoare la navigația maritima și fluviala
1. Funcționarii consulari au dreptul sa acorde asistența navelor care poarta pavilionul statului trimițător și care intra sau se găsesc într-un port din circumscripția lor consulară.
2. În măsura în care legile statului trimițător îi autoriza, funcționarii consulari au dreptul sa ia legătură cu echipajele navelor care poarta pavilionul statului trimițător, să le viziteze, sa verifice și sa vizeze documentele de bord, precum și documentele cu privire la incarcatura și, în general, să asigure aplicarea pe aceste nave a legilor de navigație ale statului trimițător. Fără a aduce atingere competentei autorităților statului de reședința, și în măsura în care legislația statului trimițător îi autoriza, funcționarii consulari au de asemenea dreptul sa ia măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și disciplinei pe aceste nave.
3. Autoritățile statului de reședința nu vor interveni în nici o cauza care a survenit la bordul navei, cu excepția dezordinelor de natura sa tulbure liniștea și ordinea publică pe uscat sau în port, sau sa aducă prejudicii sănătății și securității publice, sau în care s-ar găsi implicate persoane străine de echipaj.
4. În caz de avarie, eșuare sau naufragiu, în apele naționale sau teritoriale ale statului de reședința, ale unei nave care poarta pavilionul statului trimițător, autoritățile competente ale acestui stat vor înștiința neîntîrziat oficiului consular cel mai apropiat de locul accidentului și-l vor informa despre măsurile întreprinse, în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și proviziilor. Aceste autorități vor acorda de asemenea funcționarilor consulari sprijinul necesar în luarea măsurilor ce se impun ca urmare a avariei, eșuării sau naufragiului. În măsura în care legile statului de reședința nu se opun, autoritățile competente ale acestui stat vor invita funcționarul consular sa asiste la ancheta deschisă pentru determinarea cauzelor avariei, eșuării sau naufragiului. Funcționarii consulari au dreptul sa ceara autorităților statului de reședința sa ia măsurile necesare în vederea salvării și ocrotirii navei, echipajului, pasagerilor, încărcăturii și proviziilor.
5. Dacă proprietarul sau armatorul navei avariate, eșuate ori naufragiate sau orice altă persoană indreptatita sa acționeze în numele lor nu poate lua măsurile necesare în legătură cu nava, incarcatura sau provizia acesteia, funcționarii consulari pot lua aceste măsuri în numele proprietarului, armatorului sau persoanei îndreptățite. Tot astfel, funcționarii consulari pot lua asemenea măsuri în legătură cu orice obiecte aparținînd unor cetățeni ai statului trimițător, provenind din incarcatura ori proviziile aduse în port sau găsite pe coasta, în apropierea coastei sau pe nava care a eșuat sau naufragiat. Nici un fel de taxe vamale nu vor fi percepute pentru aceasta nava sau pentru incarcatura ori proviziile sale, afară de cazul cînd acestea au fost puse în consumație sau folosite în statul de reședința.
6. În cazul cînd autoritățile statului de reședința înțeleg sa ia, potrivit competentei lor, măsuri de asigurare ori executare sau de constringere pe bordul navelor care poarta pavilionul statului trimițător, vor înștiința în prealabil oficiul consular, pentru ca un funcționar consular să poată asista la efectuarea unor astfel de măsuri.
Dacă, în cazurile urgente, înștiințarea oficiului consular n-a fost posibila, iar funcționarul consular nu a fost prezent la luarea măsurilor, autoritățile statului de reședința vor informa neîntîrziat oficiului consular cu privire la măsurile luate. Oficiul consular va fi înștiințat și în cazul în care membrii echipajului navei urmează să fie interogati de către autoritățile statului de reședința.
Dispozițiile cuprinse în acest punct nu se referă la controlul vamal, sanitar și de pașapoarte.
7. Prevederile prezentului articol nu se aplică navelor de război.
Articolul 17
Funcții privitoare la navigația aeriană
1. Funcționarii consulari pot exercita drepturile de control și de inspecție prevăzute de legile și regulamentele statului trimițător, asupra aeronavelor înmatriculate în acest stat cît și asupra echipajelor lor, în măsura în care legile și regulamentele statului de reședința le permit aceasta. Ei pot de asemenea sa acorde asistența echipajelor.
2. Cînd un avion înmatriculat în statul trimițător suferă un accident pe teritoriul statului de reședința, autoritățile competente ale acestui stat vor informa fără întîrziere oficiul consular cel mai apropiat de locul unde accidentul s-a produs.
Articolul 18
Alte funcții consulare
În afară de funcțiile enumerate în prezenta convenție, funcționarii consulari sînt autorizați sa exercite orice alta funcție consulară la care statul de reședința, fiind în prealabil încunoștințat, nu s-a opus.
Capitolul 3 Facilități, privilegii și imunități
Articolul 19
Înlesniri acordate oficiului consular și personalului acestuia
1. Statul de reședința acorda toate înlesnirile necesare îndeplinirii funcțiilor care revin oficiului consular și va lua măsurile corespunzătoare pentru a permite membrilor oficiului consular să-și desfășoare activitatea și să se bucure de imunitățile și privilegiile acordate prin prezenta convenție.
2. Statul de reședința va trata pe funcționarii consulari cu respectul datorat calității pe care o au și va lua toate măsurile pentru a împiedica orice atingere adusă persoanei, libertății și demnității lor.
Secțiunea I
Articolul 20
Folosirea stemei și drapelului național
1. Scutul cu stema statului trimițător și inscripția cu denumirea oficiului consular pot fi așezate la sediul oficiului consular și la reședința șefului de oficiu consular.
2. Drapelul național al statului trimițător poate fi arborat la sediul oficiului consular. Drapelul acestui stat poate fi arborat de asemenea pe mijloacele de transport folosite de șeful de oficiu consular în exercitarea activității sale oficiale.
3. În exercitarea dreptului acordat de prezentul articol, se va ține seama de legile, regulamentele și obiceiurile statului de reședința.
Articolul 21
Înlesniri privind procurarea localurilor consulare și a locuințelor membrilor oficiului consular
Statul de reședința va înlesni, potrivit legilor sale, dobindirea pe teritoriul sau, de către statul trimițător, a localurilor necesare oficiului consular sau va ajuta statul trimițător să obțină aceste localuri într-un alt mod. De asemenea, statul de reședința va sprijini oficiul consular în obținerea de locuințe corespunzătoare pentru membrii oficiului consular.
Articolul 22
Inviolabilitatea localurilor consulare și a locuinței șefului de oficiu consular
1. Localurile consulare precum și locuinta șefului de oficiu consular sînt inviolabile.
2. Autoritățile statului de reședința nu pot pătrunde în localurile consulare sau în locuinta șefului de oficiu consular decît cu consimțămîntul acestuia, al persoanei desemnate de el sau al șefului misiunii diplomatice a statului trimițător.
3. Statul de reședința are obligația specială de a lua măsurile corespunzătoare pentru a împiedica ca localurile consulare să fie invadate sau deteriorate și pentru a împiedica ca liniștea oficiului consular să fie tulburata sau demnitatea să-i fie știrbită.
4. Mijloacele de transport și orice bunuri destinate a fi folosite pentru realizarea activității oficiului consular, chiar dacă nu sînt proprietatea statului trimițător, nu pot sa formeze obiect de rechiziție, sechestru sau de acte de executare.
Articolul 23
Scutiri fiscale privind localurile consulare și locuintele funcționarilor consulari
1. Imobilele proprietatea statului trimițător sau deținute cu chirie și care sînt destinate îndeplinirii activității consulare ori servesc ca locuințe pentru funcționarii consulari sînt scutite de impozite și taxe de orice natura, naționale, regionale, provinciale sau comunale, cu excepția taxelor percepute pentru remunerarea serviciilor special prestate.
2. În cazul imobilelor deținute cu chirie, scutirea fiscală nu se va aplica pentru impozitele sau taxele care potrivit legilor statului de reședința nu sînt în sarcina locatarului.
Articolul 24
Inviolabilitatea arhivei consulare
Arhivele și documentele consulare sînt inviolabile în orice moment și în orice loc s-ar găsi.
Articolul 25
Libertatea de comunicare
1. Statul de reședința va permite și înlesni oficiilor consulare ale statului trimițător libertatea de comunicare cu guvernul lor, precum și cu misiunile diplomatice și cu alte oficii consulare ale acelui stat din statul de reședința sau din alte state. În acest scop, oficiile consulare pot folosi toate mijloacele publice de comunicare, curierii diplomatici sau consulari, valiza diplomatică sau consulară și mesajele în clar sau cifrate. Totuși, oficiul consular nu poate instala sau utiliza un post emitator de radio decît cu asentimentul statului de reședința.
2. Corespondenta oficială a oficiului consular este inviolabilă. Prin "corespondenta oficială" se înțelege orice corespondenta privitoare la oficiul consular și la funcțiile sale.
3. Valiza consulară nu trebuie să fie nici deschisă nici reținută.
Totuși, dacă autoritățile competente ale statului de reședința au motive serioase sa creadă ca valiza conține alte obiecte decît corespondenta, documentele și obiectele menționate la punctul 4 al prezentului articol, ele pot cere ca valiza să fie retrimisa la locul de origine.
4. Valiza consulară sau coletele ei, dacă este alcătuită din mai mult colete, trebuie să fie sigilată, să aibă semne exterioare vizibile ale caracterului ei; ea nu poate conține decît corespondenta oficială sau documente și obiecte privind exclusiv activitatea oficiului consular.
5. Curierul consular trebuie să posede un document oficial, atestind calitatea sa și precizînd numărul coletelor care constituie valiza consulară. Nu poate fi curier consular un cetățean al statului de reședința, sau un rezident permanent în acest stat. În exercitarea funcțiilor sale, curierul este protejat de statul de reședința. El se bucura de inviolabilitatea personală și nu poate fi supus nici arestării și nici oricărei alte forme de deținere ori de limitare a libertății personale.
Articolul 26
Comunicarea cu cetățenii statului trimițător și protecția lor
1. Funcționarii consulari au dreptul, în cadrul circumscripției lor consulare, sa comunice cu cetățenii statului trimițător, să-i viziteze, să-i indrumeze și, atunci cînd este cazul, sa ia măsurile necesare pentru a le asigura asistența juridică și reprezentarea lor în justiție.
Cetățenii statului trimițător pot sa comunice cu funcționarii consulari și să-i viziteze.
2. Autoritățile competente ale statului de reședința vor incunostiinta, fără întîrziere și în orice caz în termen de zece zile, oficiului consular al statului trimițător, cînd în circumscripția consulară un cetățean al acestui stat a fost arestat sau supus oricărei alte forme de limitare a liberatii personale.
3. Funcționarii consulari au dreptul sa primească corespondenta sau alte comunicări din partea cetățeanului statului trimițător aflat în stare de arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale, sa-l viziteze de mai multe ori și sa comunice cu el.
Exercitarea acestui drept nu poate fi aminat de către autoritățile statului de reședința după împlinirea termenului de cincisprezece zile de la data arestării sau de la începutul limitării libertății personale sub orice formă ar fi aceasta.
4. În cazul în care, în urma condamnării, un cetățean al statului trimițător executa o pedeapsă privativă de libertate, funcționarii consulari au dreptul de a comunică cu el și de a-i face vizite, de mai multe ori.
5. Drepturile menționate la punctele 3 și 4 din prezentul articol se vor exercita potrivit modalităților de aplicare prevăzute de legile și regulamentele statului de reședința cu privire la vizita și comunicarea cu persoanele supuse unei măsuri privative de liberate.
6. Autoritățile competente ale statului de reședința vor aduce la cunoștința cetățeanului statului trimițător, aflat în stare de arest preventiv sau supus oricărei alte forme de limitare a libertății personale, posibilitatea de comunicare pe care o are potrivit prezentului articol.
Articolul 27
Comunicarea cu autoritățile statului de reședința
În exercitarea funcțiilor lor, funcționarii consulari pot să se adreseze:
a) autorităților locale competente ale circumscripției lor consulare;
b) autorităților centrale competente ale statului de reședința, dacă și în măsura în care aceasta este admis de legile, regulamentele și uzanțele statului de reședința sau de acordurile internaționale în materie.
Articolul 28
Libertatea de deplasare
Sub rezerva legilor și regulamentelor referitoare la zonele în care accesul este interzis sau reglementat din motive de securitate naționala sau de interes public, statul de reședința asigura membrilor oficiului consular libertatea de deplasare și de circulație pe teritoriul sau.
Articolul 29
Drepturi și taxe consulare
1. Oficiul consular poate să perceapă pe teritoriul statului de resedina drepturile și taxele pe care legile și regulamentele statului trimițător le prevăd pentru actele consulare.
2. Sumele încasate ca drepturi și taxe prevăzute la punctul 1 din prezentul articol precum și chitanțele respective sînt scutite de orice impozite și taxe în statul de reședința.
Secțiunea II
Articolul 30
Imunitatea de jurisdicție și inviolabilitatea personală
1. Membrii oficiului consular nu sînt supuși jurisdicției autorităților judiciare sau administrative ale statului de reședința pentru actele îndeplinite în exercitarea funcțiilor lor.
Totuși, dispozițiile alineatului precedent nu se aplică în cazul unei acțiuni civile intentate de un terț pentru pagube rezultate dintr-un accident savirsit în statul de reședința de către un vehicul, o nava sau o aeronava.
2. Pentru actele îndeplinite în afară funcțiilor lor, funcționarii consulari nu pot fi arestați sau deținuți preventiv ori supuși oricărei alte forme de privare sau limitare a libertății lor personale, decît în cazul cînd sînt învinuiți de autoritatea judiciară competența, de o crima grava, sau cînd fac obiectul unei hotărîri judiciare definitive de condamnare.
3. Prin "crima grava" trebuie să se înțeleagă, în sensul prezentului articol, orice infracțiune comisă cu intenție și pentru care legile statului de reședința prevăd o pedeapsă privativă de liberate de cel puțin cinci ani.
4. Cînd o procedură penala este angajata împotriva unui funcționar consular, acesta este obligată să se prezinte în fața autorităților competente. Totuși, procedura trebuie să fie condusă cu considerația datorată funcționarului consular în funcție de poziția sa oficială în asa fel încît sa stînjenească cît mai puțin posibil exercitarea funcțiilor consulare. Atunci cînd în împrejurările menționate la punctul 2 al prezentului articol s-a ivit necesitatea punerii unui funcționar consular în stare de detenție preventivă, procedura îndreptată contra lui trebuie să fie deschisă în termenul cel mai scurt.
5. În cazul luării unei măsuri privative de libertate împotriva unui membru al oficiului consular sau de urmărire penală îndreptată împotriva lui, statul de reședința este obligat sa prevină despre aceasta pe șeful de oficiu consular, cît mai curînd posibil. Dacă acesta din urma este el însuși vizat de una din aceste măsuri, statul de reședința trebuie să informeze despre acesta statul trimițător, pe cale diplomatică.
Articolul 31
Depunerea de mărturie și efectuarea de expertize
1. Membrii unui oficiu consular pot fi chemați sa răspundă ca martori în cursul unor proceduri judiciare sau administrative. Dacă un funcționar consular refuza să depună mărturie, nici o măsura coercitivă sau alta sancțiune nu-i poate fi aplicată.
În afară cazurilor menționate la punctul 3 al prezentului articol, angajații consulari și membrii personalului de serviciu nu trebuie să refuze a răspunde ca martori.
2. Autoritatea statului de reședința care primește mărturia trebuie să evite sa stînjenească pe funcționarul consular sau pe angajatul consular în desfășurarea activității lor oficiale. Ea poate să primească depozitia funcționarului consular în localul oficiului consular sau la locuinta acestuia sau sa accepte o declarație în scris din partea sa.
3. Membrii oficiului consular nu sînt ținuți să depună mărturie asupra faptelor care au legătură cu desfășurarea activității lor de serviciu și nici să prezinte corespondenta sau alte materiale din arhiva consulară.
4. Funcționarii consulari chemați să depună mărturie pot face o declarație fără a presta jurămînt.
5. Membrii oficiului consular nu sînt ținuți să efectueze expertize.
Articolul 32
Scutirea de prestații personale și de alte obligații
1. Membrii oficiului consular sînt scutiți în statul de reședința de orice serviciu național și de orice sarcini cu caracter militar, de prestații personale de orice natura, precum și de contribuțiile care le-ar înlocui.
2. Funcționarii consulari și angajații consulari sînt scutiți în statul de reședința de toate obligațiile prevăzute de către legile și regulamentele acestui stat în materie de înmatriculare a străinilor și permis de ședere.
Articolul 33
Scutiri vamale
1. Statul de reședința va acorda, în conformitate cu legile și regulamentele sale în vigoare, autorizația de intrare și scutirea de orice drepturi vamale, taxe și orice alte drepturi similare pentru obiectele destinate:
a) uzului oficial al oficiului consular;
b) folosinței personale a funcționarilor consulari, inclusiv bunurile destinate instalării lor. Articolele de consum nu trebuie să depășească cantitățile necesare pentru folosirea directa de către cei interesați. Scutirile astfel recunoscute nu privesc cheltuielile de depozit, transport și alte servicii similare.
2. Angajații consulari vor beneficia de privilegiile și scutirile prevăzute la punctul 1 al prezentului articol referitor la obiectele importate, cu ocazia primei lor instalări.
3. Bagajele personale ale funcționarilor consulari și ale membrilor lor de familie care locuiesc cu ei, însoțite de către aceștia, sînt scutite de control vamal. Ele nu pot fi supuse controlului decît dacă exista motive serioase să se banuiasca ca ar conține alte obiecte decît cele indicate la punctul 1 litera b din prezentul articol sau obiecte interzise la export sau import de către legile statului de reședința, ori supuse legilor și regulamentelor de carantina. În aceste cazuri, controlul trebuie să aibă loc în prezenta funcționarului consular respectiv sau a membrului de familie interesat.
Articolul 34
Scutiri fiscale
1. Funcționarii consulari și angajații consulari sînt scutiți de orice impozite și taxe personale sau reale, naționale, regionale și comunale, cu excepția:
a) impozitele indirecte care sînt în mod normal încorporate în prețul mărfurilor sau serviciilor;
b) impozitelor și taxelor asupra bunurilor imobile particulare situate pe teritoriul statutului de reședința;
c) drepturilor de succesiune și de mutație percepute de statul de reședința sub rezerva dispozițiilor articolului 35 litera b;
d) impozitelor și taxelor asupra cistigurilor private care își au sursa în statul de reședința, inclusiv cîștigurile provenind din cedarea unor elemente ale patrimoniului;
e) impozitele și taxele percepute ca remunerare a serviciilor particulare aduse funcționarilor consulari și angajaților consulari;
f) drepturilor de înregistrare, grefa, ipoteci și timbre, sub rezerva dispozițiilor de la articolul 23.
2. Membrii personalului de serviciu sînt scutiți de impozite și taxe pe salariile pe care le primesc pentru efectuarea serviciului lor.
3. Membrii oficiului consular care folosesc persoane ale căror retribuții sau salarii nu sînt scutite de impozitul pe venit în statul de reședința, trebuie să respecte obligațiile pe care legile și regulamentele statului respectiv le impun în materie de percepere a impozitului pe venit.
Articolul 35
Scutiri acordate în cazul decesului unui membru al oficiului consular
a) să permită exportul bunurilor mobile ale defunctului, cu excepția celor care au fost dobîndite în statul de reședința și care fac obiectul unei prohibiții de export în momentul decesului, cu condiția ca exportul să se facă într-un termen rezonabil;
b) sa scutească bunurile mobile succesorale de impozite și taxe sau alte drepturi similare de orice natura, cu condiția ca aceste bunuri să se fi găsit pe teritoriul statului de reședința numai datorită prezentei defunctului în calitate de membru al oficiului consular sau membru al familiei sale.
Articolul 36
Scutiri în materie de permis de muncă
1. Cu privire la serviciile îndeplinite pentru statul trimițător, membrii oficiului consular sînt scutiți de obligațiile pe care legile și regulamentele statului de reședința privitoare la folosirea miinii de lucru străine le impun în materie de permis de muncă.
2. Membrii personalului privat ai funcționarilor consulari și angajaților consulari, dacă nu exercita nici o alta ocupație privată cu caracter lucrativ în statul de reședința, sînt scutiți de obligațiile prevăzute la punctul 1 al prezentului articol.
Articolul 37
Scutirea de regimul asigurărilor sociale
1. Sub rezerva dispozițiilor punctului 3 al prezentului articol, membrii oficiului consular sînt exceptați, în ceea ce privește serviciile pe care ei le aduc statului trimițător, de la dispozițiile privind asigurările sociale în vigoare în statul de reședința.
2. Scutirea prevăzută la punctul 1 al prezentului articol se aplică și membrilor personalului privat care se afla în serviciul exclusiv al membrilor consulari, dacă:
a) nu sînt cetățeni ai statului de reședința sau nu sînt rezidenți permanenți în acest stat;
b) sînt supuși dispozițiilor referitoare la asigurările sociale în statul trimițător sau într-un stat terț.
3. Membrii oficiului consular care au în serviciul lor persoana cărora scutirea prevăzută la punctul 2 al prezentului articol nu li se aplică, trebuie să respecte obligațiile pe care dispozițiile privind asigurările sociale ale statului de reședința le impun celui care angajează.
4. Scutirea prevăzută la punctele 1 și 2 ale prezentului articol nu împiedica participarea voluntara la regimul asigurărilor sociale existente în statul de reședința, cu condiția ca ea să fie admisă de acest stat.
Articolul 38
Excepții de la imunități și privilegii
1. Angajații consulari și membrii personalului de serviciu al oficiului consular, care sînt cetățeni ai statului de reședința sau cetățeni ai statului trimițător, rezidenți permanenți în statul de reședința, nu beneficiază decît de imunitățile și privilegiile prevăzute în articolul 30 punctul 1 și articolul 31 punctul 3 din prezenta convenție.
2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază, în mod corespunzător, de privilegiile recunoscute acestora din urma, afară de cazul cînd sînt cetățeni ai statului de reședința, sînt rezidenți permanenți în statul de reședința sau exercita o activitate cu caracter lucrativ în statul de reședința.
3. Statul de reședința trebuie să-și exercite jurisdicția asupra persoanelor menționate la punctele 1 și 2 ale prezentului articol, astfel încît sa nu împiedice în mod excesiv activitatea oficiului consular.
Articolul 39
Renunțarea la imunități și privilegii
1. Statul trimițător poate renunța în ce privește un membru al oficiului consular la privilegiile și imunitățile prevăzute de articolele 30 și 31.
2. Renunțarea trebuie să fie de fiecare data expresă, cu excepția cazurilor menționate la punctul 3 din prezentul articol; ea trebuie să fie comunicată în scris statului de reședința.
3. Dacă un membru al oficiului consular, într-una din materiile în care ar beneficia de imunitate de jurisdicție în virtutea articolului 30 punctul 1, angajează o procedură, aceasta nu va putea invoca imunitatea de jurisdicție cu privire la orice cerere reconvențională legată de cererea principala.
4. Renunțarea la imunitatea de jurisdicție pentru o acțiune civilă sau administrativă nu implica renunțarea la imunitatea privind măsurile de executare a hotărîrii; pentru aceasta, este necesară o renunțare distinctă.
Articolul 40
Începutul și sfîrșitul imunităților și privilegiilor
1. Orice membru al oficiului consular beneficiază de privilegiile și imunitățile prevăzute de prezenta convenție din momentul trecerii frontierei teritoriului statului de reședința pentru a-și ocupa postul, iar dacă se găsește deja pe acest teritoriu, de la intrarea lui în funcție la oficiul consular.
2. Membrii de familie ai membrilor oficiului consular beneficiază de privilegiile prevăzute de prezenta convenție, astfel:
a) din momentul în care membrul oficiului consular începe să se bucure de imunități și de privilegii potrivit cu punctul 1;
b) din momentul trecerii frontierei statului de reședința, dacă au intrat pe acest teritoriu ulterior datei prevăzute la litera a de mai sus;
c) din momentul cînd au devenit membri de familie ai membrului oficiului, dacă au dobîndit aceasta calitate ulterior momentului prevăzut la literele a și b.
3. Atunci cînd activitatea unui membru al oficiului consular ia sfîrșit, imunitățile și privilegiile sale și de asemenea privilegiile membrilor familiei sale încetează în momentul în care persoana în cauza părăsește teritoriul statului de reședința sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.
Imunitățile și privilegiile angajaților consulari și ale membrilor personalului de serviciu care sînt cetățeni ai statului de reședința sau care avînd cetățenia statului trimițător sînt rezidenți permanenți în statul de reședința, încetează în momentul în care persoana în cauza își pierde calitatea de angajat consular sau membru al personalul de serviciu.
4. Privilegiile acordate membrilor de familie încetează de asemenea din momentul cînd aceștia nu mai fac parte din familia membrului oficiului consular. Totuși, dacă aceste persoane declara ca înțeleg sa părăsească teritoriul statului de reședința într-un termen rezonabil, privilegiile lor subzistă pînă la acea data.
5. În cazul decesului unui membru al oficiului consular, membrii familiei sale continua să se bucure de privilegiile care le sînt recunoscute prin prezenta convenție pînă la părăsirea teritoriului statului de reședința sau la expirarea unui termen rezonabil acordat în acest scop.
6. Membrii personalului privat beneficiază de drepturile și înlesnirile care le sînt acordate prin prezenta convenție pe durata angajării lor în aceasta calitate.
Articolul 41
Notificarea unor plecari și sosiri
Sînt notificate Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința:
a) sosirea și plecarea definitivă a unui membru de familie al unui membru al oficiului consular și, dacă este cazul, faptul ca o persoană devine sau încetează de a mai fi membru al acestei familii;
b) sosirea și plecarea definitivă a membrilor personalului privat și, dacă este cazul, încetarea serviciului lor în aceasta calitate;
c) angajarea și încetarea angajării persoanelor care locuiesc pe teritoriul statului de reședința în calitate de angajați consulari, membri ai personalului de serviciu sau membri ai prsonalului privat.
Capitolul 4 Dispoziții finale
Articolul 42
Exercitarea funcțiilor consulare
1. Funcțiile consulare vor fi exercitate de către funcționarii consulari ai statului trimițător, în limitele circumscripției fiecărui oficiu consular; ele vor putea fi de asemenea exercitate, cînd este cazul, potrivit regulilor dreptului internațional, de către misiunea diplomatică a statului trimițător aflată în statul de reședința, respectîndu-se drepturile și îndatoririle membrilor misiunii diplomatice.
2. Exercitarea funcțiilor consulare de către membrii misiunii diplomatice nu aduce atingere imunităților și privilegiilor diplomatice ale acestora. Aceasta prevedere se aplică și în cazul numirii unui agent diplomatic ca gerant interimar al oficiului consular.
3. Numele membrilor misiunii diplomatice care exercită funcții consulare va fi comunicat Ministerului Afacerilor Externe al statului de reședința.
Articolul 43
Respectarea legilor statului de reședința
1. Fără a se aduce atingere, imunităților și privilegiilor lor, persoanele care beneficiază de aceste imunități și privilegii au obligația de a respecta legile statului de reședința și de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.
2. Localurile consulare nu vor fi folosite într-un mod incompatibil cu exercitarea funcțiilor consulare.
Articolul 44
Asigurarea de răspundere civilă
1. Cu privire la toate mijloacele de transport aparținînd membrilor oficiului consular sau membrilor familiilor lor, este obligatorie asigurarea împotriva pagubelor cauzate terților.
2. În măsura în care nu se prevede altfel prin legile statului de reședința, dispozițiile punctului 1 din prezentul articol nu sînt aplicabile angajaților consulari, membrilor personalului de serviciu sau membrilor de familie ai membrilor oficiului consular care sînt cetățeni ai statului de reședința sau care sînt rezidenți permanenți în acest stat.
Articolul 45
Dispozițiile aplicabile persoanelor juridice
Prevederile prezentei convenții referitoare la cetățenii statului trimițător se vor aplica în mod corespunzător, atunci cînd este cazul, și în ce privește persoanele juridice ale uneia dintre inaltele părți contractante.
Articolul 46
Ratificarea, intrarea în vigoare, denunțarea
1. Prezenta convenție va fi ratificată. Schimbul instrumentelor de ratificare va avea loc la Paris, îndată ce va fi posibil.
2. Prezenta convenție va intră în vigoare în a treizecea zi de la data schimbului instrumentelor de ratificare. Ea va rămîne în vigoare timp de zece ani, cît și după această dată dacă nu va fi denunțată în condițiile arătate mai jos.
3. Oricare dintre inaltele părți contractante poate denunta prezenta convenție la sfîrșitul perioadei inițiale de zece ani sau la orice altă dată după aceasta, notificînd denunțarea în scris, cu un an înainte, celeilalte înalte părți contractante.
Drept care plenipotențiarii respectivi au semnat prezenta convenție, punînd sigiliul lor.
Încheiată la București la 18 mai 1968, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română și franceza, ambele texte făcînd deplina credința.
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.