Decizia nr. 85/1996
privind constituționalitatea inițiativei de revizuire a prevederilor art. 41 alin. (7) din Constituția României
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Curtea Constituțională a fost sesizată, la data de 28 august 1996, de către 39 de senatori, și anume: Ion Coja, Emil Tocaci, Vasile Pipa, Dumitru Mugurel Ceraceanu, Constantin Moldovan, Constantin Radu Baltazar, Ion Carciumaru, Ștefan David, Gigel Grigore, Emil Scurtu, Florin Velicu, Alexandru Paleologu, Alexandru Popovici, Gheorghe Catuneanu, Șerban Sandulescu, Valentin Corneliu Gabrielescu, Sabin Ivan, Ion Manea, Maria Matilda Tetu, Nicolae Manolescu Apolzan, Ștefan Radoff, Matei Boila, Tanase Tavala, Petru Dan Lazar, Valer Suian, Gheorghe Secara, Mihai Buracu, Ignat Florica Doina, Voicu Valentin Glodean, Radu Ceontea, Gheorghe Raboaca, Vasile Vetisanu, Nistor Badiceanu, Ioan Paul Popescu, Dragomir Popescu, Valeriu Momanu, Victor Stoicescu, Radu Vasile și Adrian C. Paunescu, cu propunerea legislativă de revizuire a prevederilor art. 41 alin. (7) din Constituție.
Propunerea a fost depusa la Curte de către domnul senator Ion Coja.
Potrivit Încheierii din 3 septembrie 1996, pronunțată în temeiul art. 10 alin. 4 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, plenul a dispus declanșarea din oficiu a procedurii jurisdicționale și a luat în dezbatere inițiativa de revizuire, în temeiul art. 144 lit. a) din Constituție și al
art. 37 din Legea nr. 47/1992 .
CURTEA,
având în vedere propunerea legislativă de revizuire raportată la prevederile Constituției și ale
Legii nr. 47/1992 , precum și raportul întocmit de judecătorul desemnat în acest scop, retine următoarele:
Propunerea legislativă de revizuire în forma depusa este semnată de 43 de senatori. Din Adresa secretarului general al Senatului nr. 1.034 din 28 august 1996 rezultă ca 4 semnatari nu mai au calitatea de senatori. Propunerea legislativă de revizuire fiind totuși initiata de 39 de senatori, reprezentind mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, întrunește cerințele prevăzute de art. 146 alin. (1) din Constituție.
În forma actuala, art. 41 alin. (7) din Constituție prevede că: "Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezuma".
Prin inițiativa de revizuire se propune înlocuirea prezumției caracterului licit al dobândirii averii cu următorul text: "Averea a carei dobândire licita nu poate fi dovedită se confisca".
Prezumția dobândirii licite a averii constituie una dintre garanțiile constituționale ale dreptului de proprietate, în concordanta cu prevederile alin. (1) al art. 41 din Constituție, conform cărora dreptul de proprietate este garantat.
Aceasta prezumție se întemeiază și pe principiul general potrivit căruia orice act sau fapt juridic este licit până la dovada contrarie, impunind, în ce privește averea unei persoane, ca dobindirea ilicită a acesteia să fie dovedită. În mod corespunzător, alin. (8) al art. 41 din Constituție prevede că bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. Astfel fiind, prezumția instituită de art. 41 alin. (7) din Constituție nu împiedica cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii.
Tocmai de aceea, în cadrul lucrărilor Adunării Constituante, în ședința din 9 octombrie 1991 a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziției privind prezumția dobândirii licite a averii, neintrunind decît votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991.
Prin propunerea de revizuire se urmărește răsturnarea sarcinii probei privind caracterul licit al averii, prevazindu-se ca averea a carei dobândire licita nu poate fi dovedită se confisca. Pe cale de consecința, ar rezultă ca averea unei persoane este prezumată ca fiind dobândită ilicit, până la dovada contrarie facuta de titularul ei.
Securitatea juridică a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcătuiesc averea unei persoane este însă indisolubil legată de prezumția dobândirii licite a averii. De aceea înlăturarea acestei prezumții are semnificatia suprimării unei garanții constituționale a dreptului de proprietate.
Potrivit art. 148 alin. (2) din Constituție nici o revizuire nu poate fi facuta dacă are ca rezultat suprimarea garanției unui drept constituțional.
Întrucît propunerea de revizuire are ca urmare suprimarea garanției constituționale a dreptului de proprietate pe care o reprezintă prezumția dobândirii licite a averii, aceasta este neconstitutionala, incalcind limitele revizuirii prevăzute de art. 148 alin. (2) din Constituție.
Având în vedere considerentele expuse, dispozițiile art. 41, art. 144 lit. a), art. 146 alin. (1) și art. 148 alin. (2) din Constituție, precum și prevederile
art. 37 din Legea nr. 47/1992 , în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Constata ca propunerea legislativă de revizuire a prevederilor art. 41 alin. (7) din Constituție este neconstitutionala, deoarece ar avea ca rezultat suprimarea unei garanții a dreptului de proprietate, incalcindu-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 148 alin. (2) din Constituție.
Decizia se comunică grupului de senatori, prin domnul senator Ion Coja, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 3 septembrie 1996 și la ea au participat Ioan Muraru, președinte, Costica Bulai, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Ioan Deleanu, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu, judecători.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN MURARU Magistrat-asistent, Constantin Burada
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.