Convenția din 29 martie 1996

Articolul 1

Persoane vizate

Prezenta convenție se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

Articolul 2

Impozite vizate

1. Prezenta convenție se aplică impozitelor pe venit și pe capital, stabilite în numele fiecărui stat contractant sau al autorităților sale locale, sau al subdiviziunilor sale politice, ori al unităților sale administrativ-teritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Vor fi considerate impozite pe venit și pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câștigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare sau imobiliare, impozitele pe salarii, reținute la sursa de către întreprinderi, precum și impozitele asupra creșterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică prezenta convenție sunt, în special:

a) În cazul României:

(i) impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice;

(îi) impozitul pe profiturile persoanelor juridice;

(iii) impozitul pe salarii și alte remunerații similare;

(iv) impozitul pe dividende;

(v) impozitul pe veniturile realizate din activități agricole obținute de

persoanele fizice;

(denumite în continuare impozit român).

b) În cazul Ucrainei:

(i) impozitul pe profitul întreprinderilor; și

(îi) impozitul pe venitul cetățenilor,

(denumit în continuare impozit ucrainean)

4. Convenția se aplică, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esenta similare, care sunt stabilite după data semnării acestei convenții, în plus, sau în locul impozitelor existente. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări aduse în legislatiile lor fiscale într-o perioadă de timp rezonabila, după efectuarea unor astfel de modificări.

Articolul 3

Definiții generale

1. În sensul prezentei convenții, cu excepția cazului când contextul cere o interpretare diferita:

a) expresiile un stat contractant și celălalt stat contractant înseamnă România sau Ucraina, după cum cere contextul;

b) termenul România înseamnă România și, când este folosit în sens geografic, înseamnă teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială, precum și zona economică exclusiva asupra cărora România își exercită suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicția în concordanta cu propria sa legislație și cu dreptul internațional cu privire la explorarea și exploatarea resurselor naturale, biologice și minerale, aflate în apele marii, pe fundul și subsolul acestor ape;

c) termenul Ucraina înseamnă teritoriul Ucrainei, platoul sau continental și zona sa economică maritima exclusiva, inclusiv orice teritorii în afară marii teritoriale a Ucrainei, care, potrivit legislației internaționale, este specificată sau poate fi specificată, conform legislației ucrainene, ca teritoriul în care sunt efective drepturile Ucrainei în ceea ce privește fundul marii și resursele naturale.

d) termenul impozit înseamnă impozit român sau impozit ucrainean, după cum cere contextul;

e) termenul persoana include o persoană fizica, o societate sau orice alta asociere de persoane din fiecare dintre statele contractante;

f) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice alta entitate care este considerată persoana juridică în scopul impozitării;

g) expresiile întreprindere a unui stat contractant și întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant și o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

h) termenul național (cetățean) înseamnă:

(i) în cazul României, orice persoană fizica având cetățenia României și toate persoanele juridice, asocierile de persoane și orice alta entitate având statutul în conformitate cu legislația în vigoare în România;

(îi) în cazul Ucrainei:

a) persoanele fizice având cetățenia Ucrainei;

b) toate persoanele juridice, asocierile de persoane și asociațiile care au statutul în concordanta cu legislația Ucrainei;

i) expresia transport internațional înseamnă orice transport efectuat cu o nava, aeronava, vehicul feroviar sau rutier, exploatate de o întreprindere care este un rezident al unui stat contractant, cu excepția cazului când un asemenea transport este efectuat numai între locuri situate în celălalt stat contractant;

j) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

(îi) în cazul Ucrainei, Ministerul Finanțelor sau reprezentantul sau autorizat;

k) expresia unitate administrativ-teritorială se referă la România și expresia autoritate locală sau subdiviziune politica se referă la Ucraina;

l) termenul capital, în cazul Ucrainei, înseamnă proprietate.

2. În ce privește aplicarea acestei convenții de către un stat contractant, orice termen care nu este altfel definit în convenție va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferita, înțelesul pe care îl are în cadrul legislației acestui stat cu privire la impozitele la care prezenta convenție se aplică.

Articolul 4

Rezident

1. În sensul prezentei convenții, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislației acelui stat, este supusă impunerii urmare domiciliului sau, rezidentei sale, locului înregistrării, locului conducerii sau oricărui alt criteriu de natura similară. Dar aceasta expresie nu include o persoană care este supusă impunerii în acel stat numai pentru faptul ca realizează venituri din surse aflate în acel stat ori are capital situat acolo.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizica este rezidență a ambelor state contractante, atunci statutul sau va fi determinat după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidență a statului contractant în care are o locuinta permanenta la dispoziția sa; dacă dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în ambele state contractante, va fi considerată rezidență a statului contractant cu care legăturile sale personale și economice sunt mai strinse (centrul intereselor vitate);

b) dacă statul contractant, în care aceasta persoana are centrul intereselor sale vitale, nu poate fi determinat, sau dacă ea nu dispune de o locuinta permanenta la dispoziția sa în nici unul dintre statele contractante, atunci ea va fi considerată rezidență a statului în care locuiește în mod obișnuit;

c) dacă aceasta persoana locuiește, în mod obișnuit, în ambele state contractante sau în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidență a statului contractant al cărui național (cetățean) este;

d) dacă aceasta persoana este național (cetățean) al ambelor state contractante sau al nici uneia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decît o persoană fizica, este rezidență a ambelor state contractante, atunci va fi considerată rezidență a statului contractant în care se afla locul conducerii sale efective.

Articolul 5

Sediu permanent

1. În sensul prezentei convenții, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri, prin care întreprinderea își desfășoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expresia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursala;

c) un birou;

d) o uzina;

e) un atelier;

f) instalații pentru prospectari în scopul obținerii de venituri;

g) o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracție a resurselor naturale;

h) un depozit sau alte asemenea, folosite pentru livrări de bunuri în scopul obținerii de venituri.

3. Expresia sediu permanent cuprinde, de asemenea:

a) un șantier de construcții, un proiect de construcții, de montaj sau instalatie sau activitățile de supraveghere în legătură cu acestea, dar numai când asemenea șantier, proiect sau activități durează o perioadă mai mare de 12 luni;

b) furnizarea de servicii, inclusiv de servicii de consultanța, de către o întreprindere a unui stat contractant, prin angajații săi sau prin alt personal angajat în celălalt stat contractant, cu condiția ca aceasta activitate sa dureze, pentru același proiect sau un proiect conex, o perioadă sau perioade care insumeaza mai mult de 12 luni.

4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent va fi considerată că nu include:

a) folosirea de instalații exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, fără obținere de venit;

b) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii exclusiv în scopul depozitarii, expunerii sau livrării, fără obținere de venit;

c) menținerea unui stoc de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, exclusiv în scopul prelucrării de către o alta întreprindere;

d) vânzarea de produse sau de mărfuri aparținând întreprinderii, expuse în cadrul unui tirg sau expoziții temporare ocazionale, după închiderea tirgului sau expoziției menționate;

e) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul cumpărării de produse sau de mărfuri sau colectării de informații pentru întreprindere;

f) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv în scopul desfășurării, pentru întreprindere, a oricărei alte activități cu caracter pregatitor sau auxiliar;

g) menținerea unui loc fix de afaceri exclusiv pentru orice combinare de activități menționate în subparagrafele a)-f), cu condiția ca întreaga activitate a locului fix de afaceri, ce rezultă din aceasta combinare, să aibă un caracter pregatitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, când o persoană - alta decît un agent cu statut independent, căruia i se aplică prevederile paragrafului 6 - desfășoară activitatea într-un stat contractant în numele unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, va fi considerată a avea un sediu permanent în primul stat menționat, dacă:

a) are, în primul stat menționat, împuternicirea de a negocia și încheia contracte pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi, sau

b) menține, în primul stat menționat, un stoc de produse și mărfuri, din care efectuează în mod regulat vinzari de produse sau mărfuri pentru sau în numele unei asemenea întreprinderi.

6. O întreprindere va fi considerată ca are un sediu permanent într-un stat contractant, numai prin faptul ca aceasta exercita activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiția ca aceste persoane sa acționeze în cadrul activității lor obișnuite.

7. Faptul ca o societate, care este rezidență a unui stat contractant, controlează sau este controlată de o societate care este rezidență a celuilalt stat contractant sau care exercită activitatea de afaceri în acel celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod), nu este suficient pentru a face din una dintre aceste societăți un sediu permanent al celeilalte.

Articolul 6

Venituri din proprietăți imobiliare

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăți imobiliare (inclusiv venitul din agricultura sau din exploatări forestiere), situate în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Expresia proprietăți imobiliare are înțelesul care este atribuit de legislația statului contractant în care proprietățile în cauza sunt situate. Expresia include, în orice caz, toate accesoriile proprietății imobiliare, inventarul viu și echipamentul utilizat în agricultura și exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietăților imobiliare și drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea sau concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor și a altor resurse naturale; navele, aeronavele, vehiculele feroviare și rutiere nu vor fi considerate proprietăți imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obținute din exploatarea directa, din închirierea sau din folosirea în orice alta forma a proprietății imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 3 se vor aplica, de asemenea, veniturilor provenind din proprietățile imobiliare ale unei întreprinderi și veniturilor din proprietăți imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

Articolul 7

Profiturile întreprinderii

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercita activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte din ele care este atribuibila acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercita activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie, în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent profiturile pe care le-ar fi putut realiza, dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă și separată, exercitind activități identice sau similare în condiții identice sau similare și tratind cu toată independenta cu întreprinderea al cărui sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent vor fi admise la scădere cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de acest sediu permanent, inclusiv cheltuielile de conducere și cheltuielile generale de administrare, efectuate, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla situat sediul permanent sau în altă parte. Totuși nici o deducere nu va fi acordată pentru sume, dacă exista, plătite (altfel decît ca rambursări ale cheltuielilor efective) de către sediul permanent sediului conducerii întreprinderii sau oricăror alte sedii ale sale, sub forma de redevențe, remunerații sau alte plati similare făcute pentru folosirea patentelor sau a altor drepturi sau sub forma de comisioane pentru activități specifice desfășurate ori pentru conducere, sau, cu excepția întreprinderilor bancare, sub forma de dobinzi la sumele împrumutate sediului permanent. De asemenea, la determinarea profitului unui sediu permanent, nu se va lua în calcul nici o sumă pretinsa (altfel decît ca rambursare a cheltuielilor efective) de sediul permanent sediului conducerii întreprinderii sau oricărui alt sediu al său, sub forma de redevențe, remunerații sau alte plati similare făcute pentru folosirea patentelor sau a altor drepturi, ori sub forma de comisioane pentru servicii speciale prestate sau pentru conducere ori, cu excepția întreprinderilor bancare, ca dobinzi la împrumuturi acordate sediului de conducere al întreprinderii sau oricăruia dintre celelalte sedii ale sale.

4. În măsura în care, într-un stat contractant, se obișnuiește ca profitul care se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părți, componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu va împiedica acel stat contractant sa determine profitul impozabil în conformitate cu repartiția uzuală; metoda de repartizare adoptată va fi totuși aceea prin care rezultatul va fi concordanta cu principiile enunțate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se va atribui unui sediu permanent numai pentru faptul ca acest sediu permanent cumpara produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent va fi determinat în fiecare an prin aceeași metoda, în afară de cazul când exista motive temeinice și suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit, care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei convenții, atunci prevederile acelor articole nu vor fi afectate de prevederile prezentului articol.

Articolul 8

Venituri din transporturi internaționale

1. Profiturile obținute din exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezidență întreprinderea.

2. În sensul prezentului articol, profiturile obținute din exploatarea navelor, aeronavelor sau a vehiculelor feroviare și rutiere în trafic internațional includ:

a) venitul din închirierea ca "nava nudă" a navelor, aeronavelor sau a vehiculelor feroviare și rutiere;

b) profiturile din folosirea, întreținerea sau închirierea conteinerelor (inclusiv a treilerelor pentru transportul conteinerelor) utilizate pentru transportul bunurilor sau mărfurilor; când o astfel de închiriere sau folosire, întreținere sau închiriere, după caz, este legată de exploatarea în trafic internațional a navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere.

3. Prevederile paragrafului 1 se vor aplica, de asemenea, profiturilor obținute din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agenție internationala de transporturi.

Articolul 9

Întreprinderi asociate

1. Când:

a) o întreprindere a unui stat contractant participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, sau

b) aceleași persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul sau la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant și al unei întreprinderi a celuilalt stat contractant și, fie într-un caz, fie în celălalt, cele doua întreprinderi sunt legate în relațiile lor financiare sau comerciale prin condiții acceptate sau impuse, care diferă de acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile, care, fără aceste condiții, ar fi fost obținute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obținute în fapt datorită acestor condiții, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi și impuse în consecința.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi aparținând acelui stat și impune, în consecința, profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în acel celălalt stat și profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat menționat, dacă condițiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost acelea care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci acel celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabil asupra acelor profituri. La efectuarea unor astfel de modificări, se va ține seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții, în care sens, autoritățile competente ale statelor contractante, dacă este necesar, se vor consulta reciproc.

Articolul 10

Dividende

1. Dividendele plătite de o societate care este un rezident al unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat.

2. Totuși aceste dividende pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant în care societatea plătitoare de dividende este un rezident și potrivit legislației acelui stat, dar, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dividendelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși:

a) 10% din suma bruta a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decît o asociere de persoane) care deține direct cel puțin 25% din capitalul societății plătitoare de dividende;

b) 15 % din suma bruta a dividendelor, în toate celelalte cazuri.

Prezentul paragraf nu va afecta impunerea societății în ce privește profiturile din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende, folosit în acest articol, înseamnă veniturile provenind din acțiuni sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creanta, din participarea la profituri, precum și veniturile din alte părți sociale care sunt supuse aceluiași regim de impunere ca și veniturile din acțiuni, de către legislația fiscală a statului în care societatea distribuitoare a dividendelor este un rezident.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica, dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant în care societatea plătitoare de dividende este un rezident, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfășoară în acel celălalt stat profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar deținerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Când o societate, care este un rezident al unui stat contractant, realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, acel celălalt stat contractant nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu excepția cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al acelui celălalt stat sau când deținerea drepturilor generatoare de dividende, în legătură cu care dividendele sunt plătite, este efectiv legată de un sediu permanent sau de o baza fixa situate în acel celălalt stat contractant, nici sa supună profiturile nedistribuite ale societății unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime sau în parte profituri sau venituri provenind din acel celălalt stat contractant.

Articolul 11

Dobinzi

1. Dobinzile provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant pot fi impuse în acel celălalt stat contractant, dacă rezidentul este beneficiarul efectiv al dobinzilor.

2. Totuși aceste dobinzi pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și potrivit legislației acelui stat, dacă primitorul este beneficiarul efectiv al dobinzilor, impozitul astfel stabilit nu va depăși 10% din suma bruta a dobinzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2 al acestui articol, dobinzile provenind dintr-un stat contractant vor fi scutite de impozit în acel stat, dacă sunt plătite pentru creanțe ale guvernului celuilalt stat contractant, ale Băncii sale Naționale (Centrale) sau ale oricărei alte bănci sau instituții autorizate sa acorde, sa garanteze sau să asigure credite în numele guvernului celuilalt stat contractant.

4. Termenul dobinzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creanta de orice natura, însoțite sau nu de garanții ipotecare sau de o clauza de participare la profiturile debitorului, și în special veniturile din efecte publice, titluri de creanta sau obligațiuni, inclusiv primele și premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligațiuni.

5. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica, dacă beneficiarul efectiv al dobinzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activități de afaceri în celălalt stat contractant, din care provin dobinzile, printr-un sediu permanent situat acolo, sau dacă prestează în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo, iar creanta, în legătură cu care sunt plătite dobinzile, este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

6. Dobinzile vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o subdiviziune politica, o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul dobinzilor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobinzi și aceste dobinzi se suporta de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste dobinzi vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

7. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma dobinzilor, ținând seama de creanta pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămâne impozabilă potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

8. Prevederile acestui articol nu se vor aplica, dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale unei persoane, cît privește crearea sau transferul creanțelor în legătură cu care sunt plătite dobinzile, este de a obține avantaje prin acea creare sau transfer de creanta, ca urmare a aplicării acestui articol.

Articolul 12

Redevențe

1. Redevențele provenind dintr-un stat contractant și plătite unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi impozabile numai în acel celălalt stat, dacă rezidentul, este beneficiarul efectiv al redevențelor.

2. Totuși aceste redevențe pot fi, de asemenea, impuse în statul contractant din care provin și, potrivit legislației acelui stat, dacă primitorul, este beneficiarul efectiv al redevențelor, impozitul astfel stabilit nu va depăși:

a) 10% din suma bruta a redevențelor pentru folosirea sau concesionarea oricărui patent, marca de comerț, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricație sau pentru informații referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau științific;

b) 15% din suma bruta a redevențelor în toate celelalte cazuri.

3. Termenul redevențe, folosit în prezentul articol, înseamnă plati de orice natura, primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau științifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf și filmelor sau benzilor folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune, orice patent sau marca de comerț, desen sau model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricație sau pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice echipament industrial, comercial sau științific ori pentru informații referitoare la experienta dobândită în domeniul industrial, comercial sau științific.

4. Prevederile paragrafelor 1 și 2 nu se vor aplica, dacă beneficiarul efectiv al redevențelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activități de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redevențele, printr-un sediu permanent situat acolo, sau dacă prestează în acel celălalt stat profesii independente, printr-o baza fixa situata acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redevențele sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație, se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Redevențele vor fi considerate ca provin dintr-un stat contractant, când plătitorul este însuși acel stat, o autoritate locală, o subdiviziune politica sau o unitate administrativ-teritorială sau un rezident al acelui stat. Totuși, când plătitorul redevențelor, fie ca este sau nu rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o baza fixa de care este legată obligația de a plati redevențele și aceste redevențe se suporta de un asemenea sediu permanent sau baza fixa, atunci aceste redevențe vor fi considerate ca provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

6. Când, datorită relațiilor speciale existente între plătitor și beneficiarul efectiv sau între ambii și o altă persoană, suma redevențelor, ținând seama de utilizarea, dreptul sau informația pentru care sunt plătite, depășește suma care ar fi fost convenită între plătitor și beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel de relații, prevederile prezentului articol se vor aplica numai la aceasta ultima suma menționată. În acest caz, partea excedentară a plăților va rămâne impozabilă, potrivit legislației fiecărui stat contractant, ținând seama de celelalte prevederi ale prezentei convenții.

7. Prevederile acestui articol nu se vor aplica, dacă scopul principal sau unul dintre scopurile principale ale unei persoane, cît privește cererea sau transferul drepturilor în legătură cu care sunt plătite redevențele, este de a obține avantaje prin acea creare sau transfer de drepturi, ca urmare a aplicării acestui articol.

Articolul 13

Cistiguri din capital

1. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietății imobiliare, astfel cum este definită la art. 6, situata în celălalt stat contractant, pot fi impuse în statul contractant în care este situata aceasta proprietate.

2. Cistigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea:

a) acțiunilor a căror valoare provine în întregime sau în mare măsura, direct sau indirect, din proprietăți imobiliare situate în celălalt stat contractant, sau

b) participării la o asociație de persoane la care activele constau în principal din proprietăți imobiliare situate în celălalt stat contractant sau din acțiuni la care se face referire la subparagraful a) de mai sus,

pot fi impuse în acel celălalt stat.

3. Cistigurile provenite din înstrăinarea proprietății mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, sau din proprietăți mobiliare aparținând unei baze fixe de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câștigurile din înstrăinarea unui astfel de sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau o astfel de baza fixa, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

4. Cistigurile provenind din înstrăinarea navelor, aeronavelor, vehiculelor feroviare și rutiere exploatate în trafic internațional sau a proprietății mobiliare necesare exploatării acestor mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezidență întreprinderea.

5. Cistigurile provenind din înstrăinarea oricărei proprietăți, alta decît cea la care se face referire în paragraful 1, 2, 3 și 4, vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

Articolul 14

Profesii independente

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activități cu caracter independent vor fi impozabile numai în acel stat, dacă nu dispune, în mod obișnuit, în celălalt stat contractant, de o baza fixa pentru exercitarea activităților sale. Dacă dispune de o astfel de baza fixa, veniturile pot fi impuse în celălalt stat, dar numai acea parte dintre ele care este atribuibila acelei baze fixe.

2. Expresia profesii independente cuprinde, în special, activitățile independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum și exercitarea independenta a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist și contabil.

Articolul 15

Profesii dependente

1. Sub rezerva prevederilor art. 16, 18, 19, 20 și 21, salariile și alte remunerații similare, obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata, vor fi impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariata este exercitată în celălalt stat contractant, remunerațiile primite pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Îndependent de prevederile paragrafului 1, remunerațiile obținute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariata exercitată în celălalt stat contractant vor fi impozabile numai în primul stat contractant menționat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat pentru o perioadă sau perioade care nu depășesc în total 183 zile în orice perioada de 12 luni; și

b) remunerațiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează și care nu este rezidență a celuilalt stat contractant; și

c) remunerațiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care cel care angajează o are în celălalt stat contractant.

3. Independent de prevederile precedente acestui articol, remunerațiile pe care un rezident al unui stat contractant le primește pentru o activitate salariala exercitată la bordul unei nave, aeronave sau vehicul feroviar sau rutier, exploatate în trafic internațional sau la bordul unui vapor angajat în transportul pe cai navigabile interioare, pot fi impuse în statul contractant al cărui rezident este întreprinderea.

Articolul 16

Remunerațiile membrilor consiliului de administrație

Remunerațiile și alte plati similare, primite de un rezident al unui stat contractant în calitatea sa de membru al consiliului de administrație al unei societăți care este rezidență a celuilalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

Articolul 17

Artiști și sportivi

1. Independent de prevederile art. 14 și 15, veniturile obținute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum sunt artiștii de teatru, de film, de radio sau televiziune, ori ca interpreți muzicali sau ca sportivi, din activitatea lor personală desfășurată în celălalt stat contractant, pot fi impuse în acel celălalt stat contractant.

2. Când veniturile în legătură cu activitățile personale desfășurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în aceasta calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 și 15, pot fi impuse în statul contractant în care sunt exercitate activitățile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 și 2, veniturile obținute din activități desfășurate în cadrul schimburilor culturale, stabilite prin acorduri culturale încheiate între cele doua state contractante, vor fi scutite reciproc de impozit, numai dacă aceste activități sunt finanțate de guvernul unui stat contractant.

Articolul 18

Pensii

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile și alte remunerații similare, inclusiv anuitati, plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariata desfășurată în trecut vor fi impozabile numai în statul contractant al cărui rezident este.

2. Termenul anuitate înseamnă o sumă fixa platibila unei persoane fizice în mod periodic, la termenele stabilite în timpul vieții acestei persoane sau în cursul unei perioade de timp stabilite, cu obligația de a face în schimb plati pentru recompensare deplina și corespunzătoare în bani sau în produse ori în servicii.

3. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, pensiile și alte plati similare făcute în cadrul legislației referitoare la asigurările sociale ale unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

Articolul 19

Funcții publice

1. a) Remunerațiile, altele decît pensiile, plătite de un stat contractant, o autoritate locală, o subdiviziune politica sau o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autorități, subdiviziuni sau unități, vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

b) Totuși aceste remunerații vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă serviciile sunt prestate în acel stat și persoana fizica este un rezident al acelui stat contractant, și dacă:

(i) este un național (cetățean) al acelui stat contractant, sau

(îi) nu a devenit un rezident al acelui stat contractant, numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Orice pensii plătite de/sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate locală a cestuia, de o subdiviziune politica sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat sau autorități, subdiviziuni sau unități vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

b) Totuși aceste pensii vor fi impozabile numai în celălalt stat contractant, dacă persoana fizica este un rezident și un național (cetățean) al acelui stat contractant.

3. Prevederile art. 14, 15 și 18 se vor aplica remunerațiilor și pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfășurată de un stat contractant, de o autoritate locală, de o subdiviziune politica sau de o unitate administrativ-teritorială a acestuia.

Articolul 20

Studenți și practicanti

Un student sau un practicant, care este sau a fost imediat înainte de sosirea sa într-un stat contractant un rezident al celuilalt stat contractant și care este prezent în primul stat contractant menționat în scopul educării sau pregătirii sale, va fi scutit de impozit în acel prim stat contractant menționat pentru perioada studiilor sau pregătirii, pentru următoarele sume primite în scopul întreținerii, educării sau pregătirii:

a) sume primite din surse aflate în afară statului contractant, în scopul întreținerii, educării cercetării sau pregătirii;

b) donații, burse sau alte sume făcute de guvern sau de organizații științifice, educaționale, culturale sau de alte organizații nonprofit.

Articolul 21

Profesori și cercetători

1. O persoana fizica, care este sau a fost un rezident al unui stat contractant, imediat înainte de sosirea sa în celălalt stat contractant și care, la invitația unei universități, colegiu, școala sau alta instituție educațională similară, nonprofit, care sunt recunoscute de guvernul celuilalt stat contractant și care este prezenta în acel celălalt stat contractant pentru o perioadă care nu depășește 2 ani de la data primei sale sosiri în acel celălalt stat contractant, numai în scopul de a preda sau a cerceta sau pentru ambele, la astfel de instituții educaționale, va fi scutită de impozit în acel celălalt stat contractant pentru remunerația primită pentru predare sau cercetare.

2. Prevederile paragrafului 1 al acestui articol nu se vor aplica venitului din cercetare, dacă asemenea cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obținerii unui cistig în folosul personal al unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

Articolul 22

Alte venituri

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei convenții, vor fi impozabile în statul contractant din care provin.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decît veniturile provenind din proprietățile imobiliare, asa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind un rezident al unui stat contractant, desfășoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercita în acel celălalt stat contractant profesii independente printr-o baza fixa situata acolo și dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit sunt efectiv legate de un asemenea sediu permanent sau baza fixa. În aceasta situație, se vor aplica prevederile art. 7 sau 14, după caz.

Articolul 23

Impunerea capitalului

1. Capitalul reprezentat de proprietăți imobiliare, astfel cum sunt definite în paragraful 2 al articolului 6, poate fi impus în statul contractant în care sunt situate aceste proprietăți.

2. Capitalul reprezentat de proprietăți mobiliare, făcând parte din activul unui sediu permanent al unei întreprinderi, sau de proprietăți mobiliare aparținând unei baze fixe utilizate pentru exercitarea unei profesii independente, poate fi impus în statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixa.

3. Navele, aeronavele, vehiculele feroviare și rutiere exploatate în trafic internațional și proprietățile mobiliare ținând de exploatarea unor asemenea mijloace de transport vor fi impozabile numai în statul contractant în care este rezidență întreprinderea.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant vor fi impozabile numai în acel stat contractant.

Articolul 24

Metode de eliminare a dublei impuneri

1. În cazul României, dubla impunere va fi evitata, după cum urmează:

a) când un rezident al României realizează un venit sau deține capital, care, conform prevederilor acestei convenții, sunt impozabile în Ucraina, atunci România va scuti de impozit acest venit sau capital, cu excepția elementelor de venit menționate la subparagraful b), și ia în considerare, pentru determinarea cotei de impozit, venitul total obținut, cota de impozit rezultată aplicindu-se numai asupra venitului rămas;

b) când un rezident al României realizează elemente de venit, care, potrivit prevederilor art. 10, 11 și 12, pot fi impuse în Ucraina, atunci România va acorda, ca deducere din impozitul pe venit al acelui rezident, o sumă egala cu impozitul plătit în Ucraina. Totuși aceasta deducere nu va putea depăși acea parte a impozitului, calculată înainte de deducere, care este atribuibila unor asemenea elemente de venit realizate în Ucraina.

2. În cazul Ucrainei, dubla impunere va fi evitata după cum urmează:

În ce privește aplicarea prevederilor legislației ucrainene cu privire la scutirea de impozit pentru impozitul plătit în afară teritoriului Ucrainei (care nu va fi contrară principiilor specifice ale acestui paragraf), impozitul român, care este plătit, potrivit prevederilor legislației României și în concordanta cu prevederile acestei convenții, direct sau prin deduceri din profitul, venitul sau capitalul din surse române, va fi dedus pe calea creditarii din impozitul ucrainean calculat în Ucraina pentru acest profit, venit sau capital pentru care acest impozit este calculat în Ucraina.

Aceasta deducere, în orice caz, nu va putea depăși totuși acea parte a impozitului pe venit sau pe capital, asa cum a fost calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibila, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impus în acel celălalt stat contractant.

Când, în concordanta cu prevederile acestei convenții, venitul obținut sau capitalul deținut de un rezident al Ucrainei este scutit de impozit în Ucraina, Ucraina poate, totuși la calcularea nivelului de impozit pentru venitul sau capitalul rămas al acestui rezident, sa ia în considerare venitul sau capitalul scutit.

Articolul 25

Nediscriminarea

1. Naționalii (cetățenii) unui stat contractant nu vor fi supuși în celălalt stat contractant la nici o impunere sau obligație legată de aceasta, care este diferita sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligația la care sunt sau pot fi supuși naționalii (cetățenii) celuilalt stat aflați în aceeași situație, în special în ceea ce privește rezidență. Independent de prevederile art. 1, prevederile acestui paragraf se vor aplica, de asemenea, și persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Apatrizii, care sunt rezidenți ai unui stat contractant, nu vor fi supuși într-un stat contractant la nici o impunere sau obligație legată de aceasta, diferita sau mai împovărătoare decît impunerea sau obligațiile legate de aceasta la care sunt supuși sau pot fi supuși naționalii statului contractant respectiv, aflați în aceeași situație.

3. Impunerea unui sediu permanent, pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant, nu va fi stabilită în condiții mai puțin favorabile, în acel celălalt stat contractant, decît impunerea stabilită întreprinderilor acelui celălalt stat contractant, care desfășoară aceleași activități.

4. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate ca obligind un stat contractant sa acorde rezidenților celuilalt stat contractant nici o deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce privește impunerea, pe considerente privind statutul civil, responsabilitățile familiale sau pe criterii nestipulate de legislația fiscală interna generală pe care le acorda rezidenților săi.

5. Cu excepția cazului când se aplică prevederile art. 9, ale paragrafului 7 al art. 11 sau ale paragrafului 6 al art. 12, dobinzile, redevențele și alte plati făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleași condiții ca și cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat contractant menționat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant, față de un rezident al celuilalt stat contractant, vor fi deductibile în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleași condiții ca și când ar fi fost contractate față de un rezident al primului stat contractant menționat.

6. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau parțial deținut sau controlat, în mod direct sau indirect, de unul sau mai mulți rezidenți ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant menționat nici unei impuneri sau nici unei obligații legate de aceasta, care este diferita sau mai împovărătoare decît impunerea și obligațiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale acelui prim stat contractant menționat.

7. Prevederile prezentului articol se vor aplica impozitelor vizate de aceasta convenție.

Articolul 26

Procedura amiabila

1. Când un rezident al unui stat contractant considera ca, datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante, rezultă sau va rezultă pentru el o impunere care nu este conformă cu prevederile prezentei convenții, el poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislația interna a acestor state, sa supună cazul sau autorității competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situația să se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cărui național (cetățean) este. Cazul trebuie prezentat în termen de 3 ani de la prima notificare a acțiunii din care rezultă o impunere care nu este în conformitate cu convenția.

2. Autoritatea competența se va strădui, dacă reclamația îi pare intemeiata și dacă ea însăși nu este în măsura sa ajungă la o soluționare satisfăcătoare, sa rezolve cazul pe calea unei înțelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impuneri care nu este în conformitate cu convenția.

3. Autoritățile competente ale statelor contractante se vor strădui sa rezolve pe calea înțelegerii amiabile orice dificultăți sau dubii rezultate ca urmare a interpretării sau aplicării acestei convenții. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru eliminarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de convenție.

4. Autoritățile competente ale statelor contractante pot comunică direct între ele, în scopul realizării unei înțelegeri, în sensul paragrafelor precedente.

Articolul 27

Schimbul de informații

1. Autoritățile competente ale statelor contractante vor face schimb de informații necesare aplicării prevederilor prezentei convenții sau ale legislației interne a statelor contractante privitoare la impozitele vizate de convenție, în măsura în care impunerea la care se referă nu este contrară prevederilor convenției, previne evaziunea fiscală și facilitează aplicarea legilor împotriva evaziunii fiscale. Folosind consultarile reciproce, autoritățile competente vor stabili metode și principii pentru schimbul de informații privind evaziunea fiscală.

Schimbul de informații nu este limitat de prevederile art. 1.

Orice informație obținută de un stat contractant va fi tratata ca secret în același mod ca și informația obținută conform prevederilor legislației interne ale acelui stat și va fi dezvaluita numai persoanelor sau autorităților (inclusiv la instanțe judecătorești și organe administrative) însărcinate cu stabilirea sau încasarea, aplicarea sau urmărirea, sau soluționarea contestațiilor cu privire la impozitele care fac obiectul convenției. Asemenea persoane sau autorități vor folosi informația numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informația în procedurile judecătorești sau deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor impune în nici un caz unui stat contractant obligația:

a) de a lua măsuri administrative contrare legislației și practicii administrative a acelui sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informații care nu pot fi obținute pe baza legislației sau în cadrul practicii administrative normale ale acelui sau ale celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informații care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial, profesional sau un procedeu de fabricație sau informații a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

Articolul 28

Agenți diplomatici și funcționari consulari

Prevederile prezentei convenții nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază agenții diplomatici sau funcționarii consulari în virtutea regulilor ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale.

Articolul 29

Intrarea în vigoare

1. Fiecare stat contractant va notifica celuilalt, pe canale diplomatice, ca procedurile solicitate de legislația interna pentru intrarea în vigoare a convenției au fost îndeplinite. Aceasta convenție va intra în vigoare la data ultimei notificări și va produce efecte:

(i) în ceea ce privește impozitele pe dividende, dobinzi sau redevențe pentru orice plati făcute la sau după a 60-a zi următoare datei la care a fost facuta notificarea;

(îi) în ceea ce privește impozitul pe capital și impozitul pe profiturile întreprinderilor, pentru orice perioada impozabilă care începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care este facuta notificarea;

(iii) în ceea ce privește impozitul pe veniturile persoanelor fizice, pentru orice plati făcute la sau după a 60-a zi următoare datei la care a fost facuta notificarea.

2. De la intrarea în vigoare a acestei convenții, în relațiile bilaterale dintre România și Ucraina, Convenția multilaterala de evitare a dublei impuneri cu privire la impozitele pe venitul și pe capitalul persoanelor fizice, semnată la Miskolc la 27 mai 1977, și Convenția multilaterala privind evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venitul și pe capitalul persoanelor juridice, semnată la Ulan-Bator la 19 mai 1978, își vor inceta aplicabilitatea.

Articolul 30

Denunțarea

1. Prezenta convenție va rămâne în vigoare până la denunțarea sa de către unul dintre statele contractante. Fiecare stat contractant poate denunta convenția pe canale diplomatice, prin remiterea unei note de denunțare cu cel puțin 6 luni înainte de sfârșitul oricărui an calendaristic următor perioadei de 5 ani socotită de la data intrării în vigoare a convenției. În acest caz, convenția va inceta să aibă efect:

(i) în ceea ce privește impozitele pe dividende, dobinzi sau redevențe pentru orice plati făcute la sau după a 60-a zi următoare datei la care a fost facuta notificarea;

(îi) în ceea ce privește impozitul pe capital și impozitul pe profiturile întreprinderilor, pentru orice perioada impozabilă ce începe la sau după 1 ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului la care a fost facuta notificarea;

(iii) în ceea ce privește impozitul pe veniturile persoanelor fizice, pentru orice plati făcute la sau după a 60-a zi următoare datei la care a fost facuta notificarea.

Drept pentru care, subsemnații, autorizați în buna și cuvenită forma, au semnat prezenta convenție.

Facuta în doua exemplare la Izmail la 29 martie 1996 în limbile română, ucraineana și engleza, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergențe în interpretare, textul englez va prevala.

Pentru Guvernul României,

Florin Georgescu,

ministru de stat, ministrul finanțelor

Pentru Guvernul Ucrainei,

Petre Kuzmici Ghemanciuc,

ministrul finanțelor