Decizia nr. 295/2004
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Constituția din 1991 21 noiembrie 1991 (prevederi anume) CONSTITUȚIE din 21 noiembrie 1991
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Florentina Baltă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dragoș Panaitescu în Dosarul nr. 4.668/2002 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă.
La apelul nominal este prezent autorul excepției, personal, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă vin în contradicție cu prevederile art. 20 alin. (2) și cu cele ale art. 21 alin. (3) din Constituție. Arată că prin utilizarea recursului în anulare se ajunge la o încălcare a dreptului la un proces echitabil, așa cum a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Brumărescu împotriva României.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că dispozițiile de lege criticate au fost abrogate expres prin
art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din 25 iunie 2003
privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 27 februarie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 4.668/2002, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 330 din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost ridicată de Dragoș Panaitescu în dosarul cu numărul de mai sus, având drept obiect un recurs în anulare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că prin admiterea recursului în anulare de către Înalta Curte de Casație și Justiție se încalcă principiul securității raporturilor juridice și în virtutea acestui fapt și dreptul reclamantului la un proces echitabil.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă opinează că dispozițiile criticate sunt în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției.
Potrivit
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul României arată că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională statuând, în nenumărate rânduri, că aceste dispoziții sunt constituționale în raport cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De altfel, prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003
dispozițiile privitoare la calea de atac a recursului în anulare au fost abrogate.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece, anterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă au fost abrogate expres prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003
privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
Legii nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, ale art. 1 alin. (2),
art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, și are următorul conținut:
- Art. 330: "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, poate ataca cu recurs în anulare, la Curtea Supremă de Justiție, hotărârile judecătorești irevocabile pentru următoarele motive:
1. când instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești;
2. când prin hotărârea atacată s-a produs o încălcare esențială a legii, ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond ori această hotărâre este vădit netemeinică;
3. când s-au săvârșit infracțiuni de către judecători în legătură cu hotărârea pronunțată;
4. când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale și faptul că partea, potrivit legii române, poate obține o reparație, cel puțin parțială, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță română."
Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 20 alin. (2) din Constituția României, precum și dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. După revizuirea Constituției României dispozițiile invocate au fost cuprinse în art. 20 alin. (2), cu următorul conținut:
- Art. 20 alin. (2): "Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.";
- Art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, la data sesizării instanței de contencios constituțional, articolul 330 din Codul de procedură civilă era abrogat potrivit
art. I pct. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din 25 iunie 2003
privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003.
Prin urmare, în cauză sunt aplicabile prevederile
art. 23 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare [...]". Pe cale de consecință, făcând aplicarea prevederilor alin. (6) al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea urmează să respingă prezenta excepție ca inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dragoș Panaitescu în Dosarul nr. 4.668/2002 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă.
Definitivă și obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 iulie 2004.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.