Decizia nr. 365/2004

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Florentina Baltă - procuror

Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată, excepție ridicată de Societatea Comercială SODALITAS - S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.744/2003 al Tribunalului Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, întrucât textul legal criticat nu mai este în vigoare, iar soluția legislativă prevăzută de acesta nu a fost preluată de noua reglementare legală.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 noiembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 5.744/2003, Tribunalul Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată, excepție ridicată de Societatea Comercială SODALITAS - S.R.L. Cluj-Napoca.

În motivarea excepției, autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată contravin dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (2), precum și celor ale art. 135 alin. (2) lit. a). Autorul excepției de neconstituționalitate susține că reglementarea criticată, coroborată cu dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. c) din același act normativ, instituie o "scutire de TVA fără drept de deducere", care se aplică lucrărilor de amenajare a monumentelor istorice, acestea fiind impozitate la un nivel superior față de alte lucrări de amenajare. Se mai arată că, deși prin această reglementare s-a dorit facilitarea investițiilor în monumente istorice, muzee, "practic [...] s-a îngreunat situația pentru acei investitori care sunt plătitori de TVA și au dreptul de a solicita rambursarea/deducerea TVA aferente investițiilor executate, cu atât mai mult cu cât aceste lucrări de renovare au un cost mult mai ridicat decât cele din construcția civilă". Prin urmare, se consideră că este încălcat principiul constituțional al așezării juste a sarcinilor fiscale.

De asemenea, se arată că sunt încălcate și dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, republicată, întrucât, prin nerecuperarea taxei pe valoarea adăugată aferente investiției realizate, societatea în cauză nu își poate menține poziția pe piață, neasigurându-se astfel libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și nici "un cadru economic și fiscal favorabil pentru valorificarea factorilor de producție".

Tribunalul Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ, formulându-și opinia asupra excepției de neconstituționalitate ridicate, consideră că aceasta este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă.

Guvernul arată că

Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată a fost abrogată prin prevederile

art. 298 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal. Se apreciază că "soluția legislativă criticată din

Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, vizând scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată a lucrărilor de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate pentru muzee, case memoriale, monumente istorice și de arhitectură nu a mai fost preluată în Codul fiscal". În consecință, potrivit dispozițiilor

art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , republicată, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și celor ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 15 septembrie 2003, având următorul cuprins:

"(2) Alte operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată: [...]

h) lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere executate pentru monumente comemorative ale combatanților, eroilor, victimelor de război și ale Revoluției din decembrie 1989, precum și pentru muzee, case memoriale, monumente istorice și de arhitectură".

Ulterior sesizării Curții,

Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată a fost abrogată prin

art. 298 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Soluția legislativă prevăzută anterior la

art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 345/2002

a fost preluată numai parțial în titlul VI capitolul IX

art. 141 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 571/2003

privind Codul fiscal, și anume numai cu privire la lucrările prevăzute în prima teză a textului abrogat. Textul în vigoare are următorul cuprins:

- Art. 141 alin. (2) lit. g): "(2) Alte operațiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată: [...]

g) lucrările de construcții, amenajări, reparații și întreținere la monumentele care comemorează combatanți, eroi, victime ale războiului și ale Revoluției din Decembrie 1989."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt art. 56 alin. (2), precum și art. 135 alin. (2) lit. a), acestea având următorul cuprins:

- Art. 56 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.";

- Art. 135 alin. (2) lit. a): "Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție;"

În esență, critica de neconstituționalitate constă în susținerea că prin aplicarea practică a scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată fără drept de deducere a lucrărilor de amenajare a monumentelor istorice, se încalcă principiul așezării juste a sarcinilor fiscale, precum și obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispoziția legală care privește în mod direct soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței de fond, și anume scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată a lucrărilor de construcții, amenajare și întreținere pentru "[...] monumente istorice și de arhitectură", dispoziție prevăzută anterior de

art. 9 alin. (2) lit. h) teza a doua din Legea nr. 345/2002 , a fost abrogată în mod expres împreună cu întregul text, potrivit

art. 298 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003

privind Codul fiscal, ulterior sesizării Curții Constituționale de către instanța de judecată. Prin urmare, Curtea constată că dispoziția legală de care depinde soluționarea cauzei, criticată de autorul excepției, nu mai este în vigoare, iar soluția legislativă din vechea reglementare legală nu a mai fost preluată în cuprinsul art. 141 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal.

În conformitate cu dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție, republicată, numai legile și ordonanțele în vigoare pot forma obiect al controlului de constituționalitate. În consecință, Curtea reține că în cauză devin incidente dispozițiile

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată, în sensul cărora controlul de constituționalitate exercitat de Curte nu poate avea ca obiect decât legi sau ordonanțe ori dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare la momentul exercitării acestuia și care au legătură cu soluționarea cauzei în care s-a ridicat excepția, în caz contrar excepția fiind inadmisibilă.

Având în vedere că în cauză abrogarea textului de lege criticat pentru neconstituționalitate a intervenit după sesizarea Curții Constituționale, excepția urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicată,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca devenită inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a

art. 9 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 345/2002

privind taxa pe valoarea adăugată, excepție ridicată de Societatea Comercială SODALITAS - S.R.L. Cluj-Napoca în Dosarul nr. 5.744/2003 al Tribunalului Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 septembrie 2004.