Normele din 25 iunie 2004

SPAS sau, după caz, DGASPC desemnează responsabili de caz din cadrul propriei instituții sau din cadrul organismului privat autorizat (OPA), cu precădere din cadrul instituției/organismului care a început instrumentarea cazului.

Persoanele desemnate ca responsabil de caz trebuie să îndeplinească condițiile de studii prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului.

Dacă personalul SPAS de la nivelul municipiilor și orașelor sau persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (2), atunci DGASPC din județul respectiv va desemna responsabili de caz din cadrul altor furnizori de servicii acreditați conform legii.

Responsabilii de caz trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului.

Planul de servicii pentru prevenirea separării copilului de părinții săi în situații de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, inclusiv de exploatare economică și trafic cu copii, se întocmește de către DGASPC de la nivelul județului sau al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază copilul împreună cu familia sa.

DGASPC desemnează responsabili de caz din propria instituție sau din cadrul OPA, cu precădere din cadrul acelei instituții/acelui organism care a început instrumentarea cazului.

Planul de servicii pentru prevenirea separării copilului cu dizabilități de părinții săi, în cazul în care aceștia se adresează comisiei pentru protecția copilului în vederea încadrării copilului într-un grad de handicap și orientare școlară/profesională, se întocmește de către DGASPC de la nivelul județului sau al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază copilul împreună cu familia sa.

DGASPC desemnează responsabili de caz din cadrul serviciului de evaluare complexă, cu respectarea prevederilor Ordinului secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție, al ministrului educației și cercetării, al ministrului sănătății și familiei și al președintelui Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap nr. 18/3.989/416/142/2003 pentru aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea copilului cu dizabilități și încadrarea într-un grad de handicap, precum și criteriile de orientare școlară și normele metodologice de aplicare a acestora.

În vederea întocmirii, implementării și monitorizării planului de servicii, responsabilul de caz, împreună cu specialiștii a căror intervenție este considerată necesară, are obligația de a asigura evaluarea inițială a copilului și familiei sale, evaluarea detaliată a situației copilului în context sociofamilial și cultural, precum și evaluarea periodică a cazului conform legislației în vigoare.

În îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), responsabilul de caz și specialiștii implicați în rezolvarea cazului aplică metoda managementului de caz, în conformitate cu standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului.

În funcție de nevoile și de particularitățile copilului, evaluarea detaliată a situației copilului în context sociofamilial presupune aspecte de ordin:

- social;

- psihologic;

- medical;

- educațional;

- juridic.

Instrumentele utilizate pot fi cu aplicabilitate generală (de exemplu, ancheta socială) sau instrumente specifice adaptate nevoilor individuale ale copilului. Se recomandă ca, în situațiile specifice, care presupun o intervenție interinstituțională (de exemplu, evaluarea copilului cu dizabilități, a copilului abuzat, neglijat și exploatat), să se utilizeze câte un set de instrumente agreat de toate instituțiile partenere și avizat de directorul general al DGASPC.

Responsabilul de caz are obligația de a completa fișa de monitorizare a situației copilului, care se centralizează la nivelul DGASPC pentru crearea unei baze de date la nivelul județului sau sectorului municipiului București.

În cazul în care responsabilul de caz este angajat al unui OPA, acesta trebuie să comunice permanent cu instituția care l-a desemnat și să transmită în mod periodic cel puțin trimestrial și ori de câte ori este necesar următoarele documente: rapoarte de reevaluare a situației copilului și, după caz, planul revizuit de servicii.

După încheierea perioadei de acordare a serviciilor pe baza planului de servicii, responsabilul de caz are obligația de a monitoriza situația copilului și a familiei sale pe o perioadă de cel puțin 3 luni.

În situația prevăzută la art. 3 alin. (3), responsabilul de caz are obligația de a transmite DGASPC copii de pe rapoartele de monitorizare postservicii.

Cerințele minime referitoare la conținutul planului de servicii sunt menționate în anexa la prezentele norme metodologice, care face parte integrantă din acestea.

Prestațiile, serviciile și intervențiile cuprinse în planul de servicii se adresează atât copilului, cât și familiei/reprezentantului legal și persoanelor importante pentru copil.

Planul de servicii ține cont de vârsta, sexul, potențialul de dezvoltare, personalitatea, etnia, cultura, religia, tipul de dizabilitate și/sau gradul de handicap al copilului și orice alte elemente relevante pentru situația copilului.