Decizia nr. 89/1996
privind soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea nr. 17/1994
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Interpretează 1
- Decretul-lege nr. 24/1990 14 ianuarie 1990 privind sancționarea ocupării abuzive a locuințelor din fondul locativ de stat
Are ca temei 3
- Legea nr. 5/1973 28 martie 1973 privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și…
- Legea nr. 5/1973 28 martie 1973 (prevederi anume) privind administrarea fondului locativ și reglementarea raporturilor dintre proprietari și…
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Georgeta Panoviciu - magistrat-asistent
Completul de judecată, convocat fără citarea părților, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:
Prin Încheierea din 7 mai 1996, pronunțată în Dosarul nr. 317/1996, Curtea de Apel Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 4 din Legea nr. 17/1994
pentru prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafețe locative, invocată de pârâtul recurent Slabu Costel.
Considerind ca
art. 4 din Legea nr. 17/1994
recunoaște beneficiul unor contracte de închiriere prelungite și persoanelor care locuiesc fără titlu în imobile aparținând statului, dar numai cu condiția de a exista pe rolul instanțelor judecătorești, împotriva lor, o cerere de evacuare, autorul excepției de neconstituționalitate considera ca legea face o discriminare între locatarii fără titlu chemați în judecata și locatarii de asemenea fără titlu, care nu au calitatea de piriti într-o acțiune în evacuare și care nu beneficiază de prelungirea contractului.
Exprimindu-și opinia, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea de Apel Suceava considera ca excepția este nefondata, deoarece art. 4, care face trimitere la art. 2 din Legea nr. 17/1992, "reprezintă o precizare și anume ca prelungirea privește toate contractele de închiriere, fără nici o excepție".
În vederea soluționării excepției, în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului pentru a-și exprima punctele de vedere.
În răspunsul primit de la Guvern se apreciază ca excepția nu este fondată. Astfel cum rezultă din titlu,
reglementează prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere privind unele suprafețe locative, cerind, asadar, expres, existenta unui contract de închiriere în curs de derulare sau expirat, cu condiția ca locațiunea sa nu fi încetat. Dispozițiile acestei legi nu se aplică - arata Guvernul - persoanelor care au ocupat fără titlu o locuinta și care nici nu au calitatea de chiriaș, pentru ca altfel s-ar ajunge la legiferarea unor ocupari abuzive ale spațiilor locative.
Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
având în vedere încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 17/1994 , raportate la prevederile Constituției, precum și ale Legii nr. 47/1992, retine:
Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția, deoarece aceasta se referă la prevederile unei legi ulterioare Constituției.
Potrivit
art. 1 din Legea nr. 17/1994 , contractele de închiriere, indiferent de proprietar, privind suprafețele locative cu destinația de locuințe, supuse normarii și închirierii conform Legii nr. 5/1973, precum și cele folosite ca așezăminte social-culturale și de învățământ, de partide politice, sindicate și alte organizații neguvernamentale, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii, se prelungesc de drept pe o perioadă de 5 ani, în aceleași condiții.
În sensul art. 2 din lege, contractele de închiriere având ca obiect aceleași suprafețe locative prevăzute la art. 1, existente la 1 ianuarie 1988, precum și cele încheiate și expirate după 1 ianuarie 1988, se reinnoiesc, în aceleași condiții, dacă chiriașul ocupa și în prezent (adică la data legii) spațiul locativ care a făcut obiectul închirierii.
În fine, art. 4 din lege - text la care se referă excepția de neconstituționalitate - dispune ca prevederile art. 2 se aplică și în cazul litigiilor dintre proprietari și chiriași, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, având ca obiect evacuarea chiriașilor pentru lipsa de titlu.
Excepția de neconstituționalitate are în vedere o greseala inadmisibila în interpretarea
art. 4 din Legea nr. 17/1994 .
Astfel cum am arătat, autorul excepției crede ca textul art. 4 din lege "scoate de sub incidența celor trei condiții cumulative prevăzute de art. 2 cauzele de evacuare aflate pe rolul instanțelor judecătorești pentru lipsa de titlu. Lipsa de titlu trebuie apreciată numai ca inexistenta unui titlu valabil - contractul de închiriere - ".
În temeiul unei asemenea logici, toți cei care locuiau - fără nici un titlu, deci fără contract de închiriere, fie acesta chiar și expirat - la data
Legii nr. 17/1994 , în casele altora, vor dobîndi un drept legal de locațiune, cu singura condiție ca un proces de evacuare sa fi fost în curs.
Interpretarea este cu atât mai greu de susținut cu cît, prin Decretul-lege nr. 24 din 15 ianuarie 1990, a fost incriminata ca infracțiune ocuparea unei locuințe din fondul locativ de stat înainte de încheierea contractului de închiriere.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 5/1973, evacuarea persoanelor care ocupa fără contract de închiriere o suprafața din fondul locativ de stat se poate face pe cale administrativă.
În realitate,
art. 4 din Legea nr. 17/1994
are în vedere exclusiv reînnoirea contractelor de închiriere; acest articol cuprinde trimiterea la art. 2 din aceeași lege (care reglementează aceasta reinnoire), spre a preciza ca reînnoirea contractelor de închiriere, la care se referă art. 2, are loc și în ipoteza în care chiriașul căruia îi expirase contractul de închiriere (și, deci, care nu mai avea un titlu valabil) este în litigiu cu proprietarul, care a cerut, în justiție, evacuarea lui.
Asadar, reglementarea data de
nu creează nici o discriminare între chiriași, soluția consacrată prin
art. 2 și 4 din Legea nr. 17/1994
fiind aceeași, indiferent dacă exista sau nu un litigiu în fața instanțelor judecătorești.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate privind prevederile
art. 4 din Legea nr. 17/1994 , invocată de Slabu Costel în Dosarul nr. 317/1996 al Curții de Apel Suceava.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată la data de 11 septembrie 1996.
*) Definitivă prin nerecurare.
Costica Bulai - președinte
PREȘEDINTE, prof.univ.dr. Costica Bulai Magistrat-asistent, Georgeta Panoviciu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.